Ei, acum doi ani era altfel!
Din turnul farului îndepărtat,
Citadelă celestă,
Cu faţa acoperită în ceţuri impenetrabile,
Ştefan rotea oglinzile peste marea de linişte.
Barierele de corali se deschideau
Sub bagheta dirijorului fără vestă.
Cu vocea puţin răguşită
De răceala ultimelor înserări,
De adierile din larg,
Iz de corcoduşe necoapte,
Adriana mai striga catalogul
Pentru repetiţia generală.
Nu se porniseră încă avalanşele.
Pulberea îngheţată a respiraţiilor pătimaşe
Nu acoperiseră încă văile
Ca un cearşaf din cenuşă.
Ei, acum doi ani era altfel!
Îmi frecam ochii
Ameţit de aerul libertăţii de expresie
Responsabile.
Nu îmi venea să cred că există.
Dan David, Los Angeles, 27-sept-2007.