Ce se poate comenta acum vara, cand in Romania sunt vacante si politicienii sunt plecati la mare sau in strainatate? Ca Geoana este numai o papusa ale carei sfori sunt trase de Iliescu si Hrebenciuc? Sunt subiecte arhicunoscute si mestecate pe toate paginile ziarelor.
Un mic eveniment mi-a atras insa atentia: Presedintele Romaniei a observat (de ce asa tarziu?) gunoaiele de pe malul Dambovitei si a dat ordine, sa se faca curatenie. Si exact ca pe vremea lui Ceausescu, totul s-a pus in miscare pentru a indeplini “indicatiile pretioase” ale sefului. Intentia lui a fost buna, dar nu ma pot abtine sa cred ca a vrut sa-i mai dea una peste bot lui Tariceanu.
Ceea ce m-a inveselit enorm la aceasta stire a fost cu totul altceva: Mi-am inchipuit ca George W. Bush ar colinda America pentru a controla starea si locul aruncarii gunoaielor, ca presedintele german Köhler, ca Sarkozi in Franta sau regina Angliei ar fi preocupati pana peste masura de depozitarea gunoaielor si incep sa dea ordine in privinta inlaturarii acestora. Nu, ei nu au nevoie, de asta se ocupa institutiile de salubritate din tarile respective. Este de datoria lor. Dar Romania nu are o asemenea institutie? Si ce fac cei de acolo? Sunt numai preocupati sa-si ia salariul? Ce fac primarii, viceprimarii si toata birocratia adunata prin primarii, oameni care in general nu fac decat sa invarte hartiile dintr-o parte in alta?
Pai, asta e treaba de presedinte al unei tari? Poate doar pentru un presedinte, care practica populismul impins la extrem. Mai bine s-ar ocupa de gunoaiele din Parlament. In fine.
Cu un simplu ordin prezidential nu se poate face curatenie nici in Bucuresti si nici in alta parte din tara. Am citit odata, ca un grup de tineri japonezi au strans gunoaiele intr-un parc municipal, se pare in Craiova daca imi amintesc bine. Mie, ca roman, mi-a fost rusine. Nu este nevoie de ordine si nici de munca voluntara, este nevoie de educatia populatiei. Iar organele de mass-media nu fac nimic in aceasta directie. Se relateaza cu placere despre cine a mai ramas gravida cu cine, care a pus mana pe o gagica misto si celebra, etc. Altceva nu intereseaza pe nimeni se pare. Numai asa pot fi atrasi un numar cat mai mare de cititori si marita cota celor care se zgaiesc de dimineata pana seara la televizor. Este doar clar si asa am invatat cu totii la scoala: avem o tara frumoasa. Noua nu ne mai ramane decat sa o distrugem si s-o inecam in gunoaie.
Am fost vizitat de diferiti prieteni din Romania si toti s-au aratat incantati de curatenia care domneste pe strazile Germaniei. Le-am explicat ca in aceasta mica localitate unde locuiesc, nu beneficiem nici de maturatori de strada si nici de masini-stropitori. Cand este cazul, mai ales toamna, eu sau sotia ne transformam in maturatori de strada si maturam in fata casei. Iarna trebuie sa curatam zapada si gheata de pe trotuarul, care ne imprejmuieste casa. Daca unul aluneca si cade, rupandu-si salele, putem fi condamnati sa platim toate cheltuielile de spitalizare precum daune morale si fizice. Toti vecinii nostri se ingrijesc sa aiba ordine si curatenie in fata casei. Nu vrem sa se spuna despre noi ca am fi doar niste oameni cu apucaturi tiganesti, proveniti din Romania (imi cer scuze daca pe aceasta cale am jignit pe undeva etnia rromilor. Dar asa se spune). Pentru asta nu ne cade coroana. Le-am mai povestit, ca suntem obligati sa ne sortam gunoaiele: hartie la hartie, sticle la sticle, plastic si metal usor de asemeni separat, iar resturile menajere intr-o cutie de gunoi. Toate astea in saci de diferite culori, care se ridica o data la doua saptamani. Pentru munca depusa de noi pentru sortare mai trebuie sa platim si taxe pentru ridicarea gunoiului, taxe, care nu sunt tocmai neglijabile. Pe vremuri cand locuiam intr-un mic bloc la etajul 1, aveam datoria sa spalam scarile pana la parter. Am spus datorie si nu obligatie. O saptamana noi, cealalta saptamana vecinii de palier. Am putut atunci observa pe sotia propietarului (milionara de altfel), care a coborat dintr-un Mercedes scump (cum nu o sa-mi pot eu permite niciodata) si a inceput sa spele de zor usa de la intrarea in bloc. Nu s-a rusinat de aceasta munca si nici ei nu i-a cazut coroana. Nu stiu ce au facut amicii mei, cand au ajuns din nou in tara. Probabil ca au aruncat pachetul gol de tigari mototolit tot pe strada. Unde este mult gunoi, ce mai conteaza si cateva nimicuri de la mine?
Romania nu are nevoie nici de ordine prezidentiale si nici de munca voluntara. Are insa nevoie de o propaganda pozitiva si constructiva, care sa pledeze pentru curatenia orasului. Da, ati citit bine, de propaganda e nevoie. In loc ca telespectorilor sa le fie prezentate talk-show-uri cu interlocutori mai mult sau mai putin originali, ca sa nu zic isterici, s-ar putea rezerva si ceva spatiu de transmisie pentru a propaga mentinerea curateniei in oras. Pentru ca taranul care isi matura ograda in fiecare zi a fost transferat cu sila la bloc la un oarecare etaj. Si de acolo arunca gunoaiele pe fereastra.
Nu vreau sa mai aprofundez acest subiect. E vara si sezon estival, iar gunoaiele put pana la ceruri. In tineretea mea mai existau in Bucuresti, agatate de stalpi niste cosuri de gunoi pe care scria “PASTRATI CURATENIA ORASULUI”. Acum au devenit un obiect de nostalgie.
Sa traiti dom’ presedinte, sa traiti dom’ premier!