Nu mai am nimic să-ţi dăruiesc.
Tot ce mi-a rămas am pierdut
Cu prieteni de-o noapte
La cărţi, la ruletă,
Prin cazinourile din deşert.
Dar ce-ţi pasă?
A rămas o umbră din ce-a fost.
Buzele crăpate,
Ochii înroşiţi de praf,
Nisip încrustat
Pe borurile pălăriei triste
Şi o barbă de călugăr mincinos
Împotmolit în păcate.
A rămas o umbră din ce-a fost.
Dar ce-ţi pasă?
Aceiaşi a rămas
Doar dragostea mea.
Focul ei nu s-a stins
Chiar dacă timpul
Şi întâmplările sale
Au curs peste el ca o ploaie.
Aceiaşi a rămas
Doar dragostea mea.
Dar ce-ţi pasă?
Dan David, Los Angeles, mai-21-2006.