Desprind chiștoacele
de țigară de pe tavan
și le îndes în scrumieră.
Mă apropiu de geam,
privesc trecătorii ce se perindă
unul după altul prin ploaie
înveșmîntați în pelerine lungi, albastre…
Deodată ploaia ia foc
și întreaga stradă se răsucește mistuidu-se în aer
ca un sul de papirus,
de pe care se scurg
umbrele trecătorilor,
asemenea unor hieroglife…
…Le culeg de pe trotuar
și le ascund în buzunare…