ACUM.TV

Baie de mulțime la Chișinău în timpul primei vizite în străinătate a președintelui Băsescu în ianuarie 2005

Preşedintele Traian Băsescu este perdant pe toata linia când vine vorba de rezultatele referendumului din 29 iulie 2012 privind demiterea sa.

În toate judeţele şi în aproape toate secţiile de votare din străinătate „DA”-ul a câştigat net, chiar acolo unde Traian Băsescu triumfase la alegerile prezidenţiale din 2009, cum ar fi cele din Italia, Spania, Statele Unite, Franţa, Germania sau Regatul Unit.

Făcând abstracţie de câteva ţări unde au fost exprimate sub 50 de voturi (Zimbabwe, Libia, Uruguay), o singură ţară face excepţie de la regulă: Republica Moldova.

În secţiile de votare de la est de Prut, 60% dintre cei care au venit la vot, in număr de 2361, au votat „NU”.

Este drept că numărul votanţilor a fost de peste cinci ori mai mic decat în 2009, când la turul II al prezidentialelor s-au prezentat la vot 12257 de persoane, dintre care aproape 95% au votat în favoarea lui Traian Băsescu.

Acest procent este comparabil cu cel de la referendumul din 2007, primul privind demiterea lui Traian Băsescu. Atunci, 4863 dintre cei 4998 prezenţi la urne au votat „NU” – peste 98%.

Desigur că prezenţa scăzută la vot de anul acesta se datorează apelului la boicotare a referendumului din partea partizanilor preşedintelui Băsescu.

De altfel, în 2009 contra-candidatul lui Traian Băsescu, Mircea Geoană, a obţinut aici 632 de voturi, ceva mai mult de 5%, iar în 2012 la referendum, chiar dacă „DA”-ul a urcat la 38%, asta a însemnat doar 912 voturi.

Băsescu şi cetăţenia română

Cum se explică acest vot care merge în contra-curentul opiniei publice româneşti? Simplu: Traian Basescu este de departe cel mai popular om politic din Romania printre cetăţenii Republicii Moldova.

În ianuarie 2007, la două săptămâni după aderarea României la UE și introducerea vizelor de călătorie pentru cetățenii Republicii Moldova, președintele Băsescu a făcut o vizită la Consulatul României de la Chișinău

Aproape imediat dupa alegerea sa ca preşedinte în 2004, Traian Băsescu a devenit un campion al cauzei Republicii Moldova la capitolul integrare europeană, dar, mai important, a susţinut în permanenţă uşurarea procedurii de redobândire a cetăţeniei române.

În ianuarie 2005 el a efectuat prima sa vizită în străinatate la Chişinău şi iniţial a ameliorat relaţiile cu regimul condus de liderul Partidului Comuniştilor (PCRM), Vladimir Voronin.

La scurt timp după aderarea României la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007 şi introducerea regimului de vize pentru cetăţenii Republicii Moldova, preşedintele Băsescu a vizitat din nou Chişinăul pentru a încerca să impulsioneze autorităţile consulare, după fiasco-ul cozilor interminabile şi a corupţiei la obţinerea vizelor care a şifonat grav imaginea României printre cei din Republica Moldova.

În tot acest timp, guvernul de la Bucureşti, condus de Călin Tăriceanu, le-a apărut cetăţenilor din Republica Moldova interesaţi de problema cetăţeniei române mai curând interesat să se răfuiască cu prietenul lor, preşedintele Basescu, decât sa le rezolve problemele. Şi acest lucru s-a reflectat in votul de la referendumul din 19 mai 2007, când Băsescu a fost plebiscitat la Chişinău. 

Dupa alegerile parlamentare din 2008 şi instalarea guvernului Boc, a fost în sfârşit modificata legea cetăţeniei şi a început accelerarea procesului de redobândire a cetăţeniei de către cei din Republica Moldova. 

Conform legii cetăţeniei din 1991, orice persoană născută în teritorii care au aparţinut României înainte de 1940 sau ai cărei părinţi sau bunici au fost născuţi acolo are dreptul de a solicita redobândirea cetăţeniei române.

Până în 2001 doar circa 100000 de persoane au făcut apel la acest drept şi au devenit cetăţeni ai României, destul de mulţi dintre ei etnici ucrainieni, ruşi sau gagauzi, dat fiind faptul ca legea nu discrimnineaza pe criterii etnice.

În decembrie 2001, guvernul PSD condus de Adrian Năstase a emis o Ordonanţă de Urgenţă prin care suspenda procedura accelerată – sub un an – de redobândire a cetăţeniei române. Faptul că această măsură a fost adoptată cu mai puţin de o lună înainte de ridicarea regimului de vize de călătorie în ţările Uniunii Europene pentru cetăţenii români nu este o coincidenţă.

Este clar că a fost vorba de un quid-pro-quo cu Uniunea Europeană: nu mai creaţi potenţiali cetăţeni UE, iar noi ridicăm regimul de vize pentru cetăţenii români.

Vot de recunoştinţă

Când a devenit clar în vara lui 2006 că România va deveni membră a UE, în Republica Moldova s-a declanşat o avalanşă de cereri de redobândire a cetăţeniei. Sute de mii de persoane, poate chiar peste un milion şi-au exprimat dorinţa de a deveni cetăţeni români. Această situaţie a generat alarma la Bruxelles, potenţial fiind vorba de până la trei milioane de noi cetăţeni ai UE.  

Cu două luni înainte de suspendare, Traian Băsescu s-a întâlnit cu noul președinte al Republicii Moldova, Nicolae Timofti

Traian Băsescu a perseverat însă şi după intrarea în vigoare a legii modificate a cetăţeniei 2009 un număr de circa 20000 de persoane din Republica Moldova au redobândit cetăţenia română, faţă de circa 4000 în perioada 2002 – 2009. Numărul este greu de estimat întrucât Ministerul Justiţiei afirmă că nu deţine statistici pe ţarile de origine ale solicitanţilor de cetăţenie. 

Cert este ca, în pofida afirmaţiilor demagogico-patriotarde, interesul celor din Republica Moldova pentru cetăţenia română nu este preoponderent de natură sentimentală, de adeziune la românism sau chiar unionism, ci una pragmatică.

Pentru un cetăţean al Republicii Moldova, paşaportul României este un bilet de evadare din mizerie, o şansă de a scăpa din cea mai săracă ţară a Europei, care are şanse practic nule de aderare la UE. Nu e aboslut nicio ruşine în asta şi nicio ruşine în a recunoaşte acest fapt.

Ruşinoasă este folosirea abuzivă a unor cuvinte sforăitoare, ca patriotism, românism, unionism legate de solicitarea cetăţeniei române într-o ţară în care numărul celor care se consideră români este foarte mic, al acelora care doresc unirea cu România şi mai mic, fapt confirmat de recensământ, sondaje de opinie şi de rezultatele tuturor alegerilor din aceasta ţară de după 1991.

De aceea, voturile din ultimii cinci ani din Republica Moldova în favoarea lui Traian Băsescu reprezintă un vot de recunoştinţă pentru cel care le-a redat celor din Republica Moldova această şansă, comparat favorabil cu adversarii săi din USL, văzuţi ca mai degrabă indiferenţi faţă de soarta lor, gata să-i sacrifice de dragul imperativelor momentului, adică statutul de membru UE al României.

Cei care au votat sunt probabil fie cei care au dobândit cetăţenia română recent, fie au rude care au depus cereri de cetăţenie, fie, pur şi simplu, apreciază politica lui Traian Băsescu faţă de Republica Moldova, fiind sunt prea puţin interesaţi de amănuntele vieţii politice dintr-o ţară în care nu trăiesc.    

Acest articol a fost publicat duminică, 5 august 2012 la rubrica Republica Moldova.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.