Ion Zubaşcu s-a născut pe 18 iunie 1948, la Dragomireşti, Maramureş. A predat vreme de 15 ani limba şi literatura română în Maramureş. S-a stins din viaţa în data de 30 mai 2011, la varsta de 62 ani.
Zubaşcu a făcut parte din cenaclul „Flacăra”.
Din 1983 a locuit în Bucureşti, unde a lucrat ca ziarist la numeroase publicaţii, printre care se numără Evenimentul zilei şi România liberă. Şi-a încheiat cariera ca redactor la revista Viaţa Românească.
Ion Zubaşcu a publicat volumele de versuri „Gesturi şi personaje”, debutul său la editura Albatros, în 1982, „Copilării” (antologie de scriere creatoare) (1982), „Omul de Cuvânt” (1991), „Întoarcerea la Dumnezeu” (1995), „Omul disponibil (I)” (1999), „Omul disponibil (II)” (2009). Ultima sa carte, „Moarte de om. O poveste de viaţă”, a apărut în 2010.
A publicat în majoritatea revistelor prestigioase de literatură din România. A primit numeroase premii pentru poezie, muzică şi jurnalism, iar recent a primit marele premiu al concursului „Cartea Anului 2010” organizat de Reţeaua literară.
Trăim într-o lume cu toate reperele inversate
pe punga de făină „Fabulo” scrie Mălai superior
Albă superioară scrie şi pe punga cu făină de grâu „Băneasa”
superioară pe naiba, când toţi bolnavii planetei
aleargă după tărâţele cu fibre şi enzime
care se vând la magazinele bio
mai scump decât deşeul alimentar
din care au fost exilate prin triplă cernere
Ulei rafinat de floarea-soarelui, zice eticheta „Filia”
cel mai ieftin sortiment de la angroul „Plus” din Crângaşi
dar al naibii rafinament când uleiul „Zeus” din Grecia
stors din măsline la rece „prin proceduri exclusiv mecanice”
se vinde de cinci ori mai scump
şi e recomandat în toate dietele ca produs sută la sută natural
Când vei vedea că scrie pe un ambalaj
Marcă superioară sau produs rafinat
să fii sigur că lucrurile stau în realitate exact invers
şi că întocmai stă treaba şi cu arta noastră, băieţi
rafinamentele astea textuale au pervertit gustul public
cancerizând sufletul omului cu produsele lor greu digerabile
saturate de e-uri, conservanţi, coloranţi, aditivi rafinaţi
care nu fermentează ci putrezesc în colon
măncăm roşii ardei castraveţi sau carne de pui
şi toate au acelaşi gust. Mai exact: nici un gust!
Mâncăm să mâncăm şi scriem să scriem. Doar atât!
Fără nici o plăcere, fără căldură umană, fără emoţii şi sentimente
fără gustul meselor noastre de sărbătoare
fără sufletul meselor noastre de familie
numai nutreţuri mcdonaldizate numai ONG-uri textualiste
în curând ni se vor atrofia glandele salivare şi papilele gustative
Tocmai de aceea lumea aleargă acum înnebunită
după făină integrală cu tărâţe
după produse din secară orz şi hrişcă aproape dispărute de la ţară
dar cu desfacere de succes în magazinele bio
ca hrană strict organică ecologică
din reţetele naturiste care fac ca Formula AS
să se vândă ca pâinea caldă
Ca pâinea neagră şi caldă, am zis, integrală şi caldă, am zis
care asigură un trafic intestinal normal
prin fibrele naturale eliminate din produsele lor snoabe şi cancerigene
„Rafinate“ pe naiba! „Superioare” pe naiba!
De aia 30% dintre americani
se pocăiesc când beau fortrans şi bariu pentru colonoscopie
şi mărturisesc anual ca la spovedanie:
„Moartea noastră vine astăzi din colon!”
ION ZUBASCU-odihneasca- se in pace ,ne-a lasat un testament culinar
inspaimantator de care trebuie sa tina seama autoritatile de rigoare , dar mai ales masele de consumatori derutati de reclame si publicitati periculoase.