aproape fiecare dintre noi
ascunde sub prag un mort
un nor
sau un drum fără de întoarceri
aproape fiecare dintre noi
aude voci care cheamă
şi vede străfulgerând
în clipa aleasă
aur în noroiul vieţii
aproape fiecare dintre noi
poartă undeva pe câmpii inimii
un copac fulgerat
şi încă fumegând
cu siguranţă fiecare dintre noi
a stricat copil fiind cândva o jucărie
şi mustrat de părinţi şi de dumnezeu
s-o repare şi-acum disperat
mai încearcă încă…
„aproape fiecare dintre noi
ascunde sub prag un mort
un nor”
eu ascund numai timpul
lumina ochilor
si ciorapii nepotilor
bianca