Daca se tot vorbeste prin toate ziarele despre coruptia din Romania, haideti sa vorbim putin si despre coruptia din Germania. Caci, avem si noi “falitii nostrii”. Rog totusi cititorul sa analizeze si sa compare modul de cercetare si finalizare a cazurilor de aici cu cele din Romania.
“Crima” fostului cancelar Helmut Kohl
O persoana corupta este, dupa unele definitii, cineva care isi insuseste prin diferite mijloace ilegale (mita, trafic de influenta) bunuri, bani sau beneficiaza de diferite foloase care nu i se cuvin. Kohl a primit de la cineva o geanta cu 400.000 DM (ca. 200.000 de euro). Legal ar fi fost sa declare aceasta donatie primita de partidul pe care il conducea, mai ales ca a eliberat si o chitanta pentru ea. Un partid este o asociatie publica, iar veniturile trebuiesc declarate. Ilegalitatea consta in faptul ca el nu a declarat acesti bani, ci i-a trimis la o banca din Elvetia. De acolo au fost finantate si ajutate pecuniar mai multe noi filiale ale crestin-democratilor infiintate in fosta RDG. In buzunar nu a bagat nimic, de altfel el provine dintr-o familie de milionari. Pentru el acesti bani erau un mizilic. A facut totul pentru partid. Cand chestia a “rasuflat”, Kohl a prezentat chitanta eliberata la incasarea banilor dar a refuzat categoric sa declare numele donatorului si asta in baza dreptului sau legal de a pastra secret acest nume. Si de aici a pornit scandalul!
Au facut presiuni asupra lui, l-au purtat prin diferite comisii si anchete, s-au facut mii de speculatii prin presa. Partidul sau a fost amendat cu 800.000 DM. Pentru a nu fi acuzat ca a adus prejudicii financiare partidului, Kohl a scris tuturor celebritatilor din Germania, artisti, cantareti, sportivi, oameni de afaceri, intr-un cuvant celor care dispun de multi bani pe aceste meleaguri. Or, orice om cu o farama de creier in cap si-a dat seama ca omul nu a profitat cu nimic din acesti bani, s-au solidarizat cu el, au pus mana de la mana si au adunat banii necesari pentru achitarea amenzii. El, personal, s-a ales cu o amenda de 300.000 DM pentru refuzul de a colabora cu justitia, amenda pe care a platit-o din buzunar. Nu a mai trecut un timp pe la sedintele parlamentului, iar zilele lipsa i s-au taiat din salariu, in plus a fost amendat cu 80 euro pe zi pentru absente nemotivate. Ce ziceti dom’ Vacaroiu?
Aceasta i s-a intamplat politicianului poate cel mai pregnant din perioada postbelica din Europa care a contribuit mai mult ca oricine la formarea UE si a unificarii Germaniei. Aici justitia insa nu iarta si nu este influentabila! Pe malurile Dambovitei un Bivolaru este condus cu manifestatii de simpatie la parchet. Astept si efluviile de dragoste si solidaritate pentru Nastase, Mischie, Oprisan sau Dana. Ce nu inteleg insa este faptul ca unii ziaristi romani vorbesc de coruptia fostului cancelar german. Proverbul cu barna si cu paiul nu vreau sa-l mai spun aici.
Intamplarea face ca fostul cancelar sa locuiasca la numai cativa kilometri de mine. Am vazut casa lui. O casuta simpla care nu se deosebeste cu nimic de celalte case de pe acea straduta. Ar trebui fotografiata si comparata cu viloaiele cu etaj si acareturi ale politicienilor romani. Si dupa aceea am putea discuta despre grandomanie si modestie.
Ministrul, nevasta si soacra
Un tanar si intreprinzator politician din fosta RDG a fost numit ministrul transporturilor in RFG. In scurt timp, omul a devenit milionar. Luat la intrebari de unde a avut bani a spus ca el nu a avut, ca averea ii apartine sotiei lui. Avem si noi saracii si cinstitii nostrii! (Nu domnule, pe aceea nu o chema Dana! Nici nu mai imi amintesc numele sotiei acelui ministru.) Aceasta la randul ei a sustinut ca averea a mostenit-o de la mama ei, o taranca batrana. Deci ministrul respectiv avea banii de la soacra, ca matusi nu avea. (Nu dom’le, pe ministrul acela nu il chema Geoana si nici soacra sa nu a fost o eroina a revolutiei! El se numea pur si simplu Krause. Rog sa nu mai fiu intrerupt.)
Era la moda pe atunci lozinca: “Krause geh’ nach Hause!” (Krause du-te acasa!) Cum el nici nu se gandea sa se retraga, iar scandalul luase proportii, Kohl, pe vremea aceea cancelar, l-a luat de guler si l-a aruncat afara ca pe o masea gaunoasa. Mai departe se va fi descurcat cu fiscul dar in viata politica a Germaniei cu siguranta ca nu va mai reveni. Credeti ca Nastase se va intoarce la postul sau?
Trafic de influenta
Acum cativa ani un ministru liberal nu are altceva mai bun de facut decat sa scrie o scrisoare unei comisii care se ocupa cu o banala licitatie pentru un amarat de chip pentru carucioarele care se folosesc la cumparaturi in magazinele cu autoservire. Acolo recomanda comisiei sa fie atenta la un anume tip de chip care, spunea el, ar fi fost foarte bun. Scrisoarea cu semnatura si antetul ministrului a ajuns in mana ziaristilor, iar acestia au descoperit ca producatorul recomandat si ministrul erau rude.
Presa, radiol si televiziunea au inceput sa urle: “Vetternwirtschaft !“ (Economie de cumetrie). Istoria a avut un final de-a dreptul comic: Nenorocitul ala de chip recomandat de ministru a castigat licitatia. Corespundea probabil in calitate si in pret. Ministrul insa, a trebuit sa-si ia palaria si sa paraseasca scena politica. Nu-i frumos sa pui pile, mai ales in scris! Daca dadea un simplu telefon pentru a se “informa” precum premierul roman poate ca ramanea pe post. Dar ce spuneati ca mai face sotia lui Paunescu? Dar feciorul lui Tiriac? In fine.
Abuzuri
O doamna politiciana ajunsa primar in orasul Hanau, landul Hessen, a binevoit sa foloseasca masina din dotare in scopuri personale, ba chiar a mai tras si cateva chefuri prin restaurante pe banii contribuabilului. La aflarea faptelor si izbucnirea scandalului, femeia a achitat imediat toti banii care i se imputau, dar a fost prea tarziu. Cariera ei politica a luat sfarsit. Si ziceti ca Paunescu si-a luat fata in delegatie in China pe banii statului? Nu face nimic, altii si-au luat si nevestele in strainatate. Tarif zero, risc zero, urmari zero, traiasca ai nostri!
Delapidare
Chiar in firma in care lucram pe vremuri, doi inalti functionari din conducere au furat prin transferuri false de bani cam cinci milioane de euro. Cand a aflat, patronul i-a dat afara dar nu i-a actionat in justitie si nici nu le-a cerut banii inapoi. Motivele lui sunt necunoscute si stranii. Dar asta este in fond problema lui, asa cum si banii sunt ai lui. Dar fiscul nu a iertat nimic. Daca ai castigat ceva bani, indiferent pe ce cale, trebuie sa platesti si impozitul cuvenit catre stat. Au fost dati in judecata de fisc pentru evaziune fiscala si au privit cam doi ani cerul de dupa gratii.
As putea continua la infinit cu asemenea exemple. Cred insa ca mi-am atins deja scopul. Doream sa spun doar ca exista peste tot coruptie si corupti. Important este ce face tara si justitia pentru a eradica acest fenomen si cata frica le este infractorilor de Doamna cu balanta si cu legatura la ochi. Problema este ca pe plaiurile mioritice multi nici nu o iau in seama.
Daca in Romania lui Caragiale o mica scrisoare de amor producea drame politice, ce se intampla in ziua de astazi cand se pierd file, acte, ba chiar dosare intregi de la procuratura?
Parca il aud pe Nastase spunand precum Tipatescu: “Dana, Dana, fii barbata!”
Esenta a ceea ce ati facut aici, din punct de vedere metodologic este o comparatie. Dincolo de actul comparatiei ar fi trebuit sa fie identificarea cauzelor diferentelor. Mi-ar fi placut mai mult textul daca l-ati fi dezvoltat in aceasta directie.
Pentru ca dispuneti de avantajul cunoasterii perceptive a Germaniei ar fi bine ca pe viitor sa patrundeti mai profund cu analiza.
Eu cunoscand Germania mai mult din informatii scrise si vorbite si nu pot sa-mi dau seama de logica comportamentului cetatenului german.
Am urmatoarele presupuneri:
1. Nemtii au avut un comportament monumental in istorie ceea ce se prelungeste in actualitate;
2. Amintirea experientelor secolului douazeci este pregnanta inca;
3. Intelectualitatea de elita filozofica si stiintifica se impune in ghidarea nemtilor.
Nu sunt sigur de valoarea de adevar a presupunerilor de mai sus. Cam asa se prezinta unui om ce cunoaste o colectivitate umana de la distanta. Noua ne sunt necesare informatiile despre germani deoarece nemtii sunt considerati un punct de reper in civilizatia europeana contemporana cu toate cele petrecute. Sper sa nu fim dezamagiti. In ceea ce ne priveste pe noi este vai si amar de invatatorii nostri.
Stimate domnule Vulvara,
Fostul cancelar Helmut Kohl a recunoscut în cadrul unui inerviu acordat ZDF că a primit până la două milioane mărci donaţii ilegale.
Fostul ministru federal de interne Manfred Kanter a depus ilegal pentru CDU în conturi elveţiene 20,8 milioane mărci.
Avioane de luptă MIG vândute Croaţiei în timpul războaielor din spaţiul fostei Iugoslavii în ciuda embargoului.
Panzergeschäft mit Saudiarabien.
Amigoafäre.
Privatiesierung der Leuna Raffinerie.
Fleischskandal in Bayern.
Etc, etc.
G. Cionoiu