În drum spre oraşul patimilor,
La marginea deşertului
Ca o lume din carton,
Aerul fierbinte se unduie pe orizont.
Cadână în haremul soarelui,
Stăpânul suprem.
Ochii, două rânjete subţiri sub borul din paie,
Nu au curaj să se ridice spre cer.
Se înclină copleşiţi spre sandalele din gumă
Care se topesc pe asfaltul ca o tigaie.
Pedeapsă îngâmfării fără regrete,
Transpiraţia îmi alunecă groasă pe frunte
Ca o moluscă din ceară moale
Curgându-mi de pe creştet, din păr.
În staţia de benzină
Deschid uşile batante ale barului minuscul
Ca un restaurant pentru pitici.
– Patru cutii cu „soda” de la „freezer”, băiete!
– Yes, sir!
Dan David, Los Angeles, martie-31-2007.