Traian Băsescu și Marian Lupu - ca de la "mare" la "mic"
Retorica picanta a presedintelui României reuseste mereu sa atraga atentia opiniei publice de pe ambele maluri ale Prutului, alcatuind titlurile presei moldovenesti pentru o perioada indelungata de timp. Intr-o maniera relaxata, Traian Basescu a scanat situatia politica de la Chisinau, si a dat verdicte parcursului european al RM, cu atentie criticand actuala guvernare, in fata numerosilor tineri romani din diaspora, reuniti la scoala de vara de la Sulina.
Suveranitatea subminata a RM
Ca si alta data, presedintele roman a facut remarci taioase dezaproband latent hotararea Chisinaului de a dispune studierea “istoriei” in loc de “istoria romanilor”. In conditiile in care R. Moldova se pregateste sa-si sarbatoreasca 20 de ani de independenta, liderul de la Bucuresti trateaza autoritatile moldovenesti fara a tine cont ca acestea sunt imputernicite de populatia unui stat suveran. Asemenea atitudine nu este o noutate, dar spre deosebire “ingerintele” Moscovei contracarate imediat de guvernantii moldoveni, opiniile oficialilor romani au devenit o normalitate acceptata. Tolerand comportamentul deviant de la normele dreptului international, cercurile politice de la Chisinau alimenteaza divergentele dintre diversele comunitati moldovenesti separate pe criteriul lingvistic, identitar, national sau geopolitic. Or, anume acum cand comunistii sunt departe de putere, formatiunile din AIE-2 trebuie sa clarifice lucrurile cu factorii de decizie de peste Prut, pentru a permite construirea unor relatii durabile, bazate pe credibilitate, egalitate si respect reciproc, cultivate pe un “romanism sanatos” si ne-expansiv. Realitatea este insa diferita, populatia asistand la impotenta autoritatilor moldovenesti, ghidate de principiile “romantismului politic” nascut la finele anilor ’80 si lipsite de intelegerea realista a contextului regional actual. De asemenea, tot oficialitatile moldovenesti introduc in uzul relatiilor bilaterale dublele standarde, admitand selectiv “amestecul in afacerile interne” din partea unor state. Ca urmare, Moscova si alte centre politice regionale se vor simti libere sa actioneze exact ca Bucurestiul, punand Chisinaul in dilema de a-si justifica preferintele externe, avandu-se in vedere dependenta multiaspectuala fata de Rusia si parteneriatul strategic cu aceasta tara.
Basescu avertizeaza Chisinaul
In alta ordine de idei, Basescu se impune ca un oracol al destinului european al R. Moldova. De aceasta data, el face remarci foarte concrete privind locul pe care “povestea de succes” al Parteneriatului Estic, adica R. Moldova, il ocupa pe agenda curenta a Bruxellului. In sfarsit, un oficial al unui stat european reaminteste “elitelor” moldovenesti ca rabdarea europenilor are limite si termen, ce pot expira firesc sau fortat daca vor exista retineri in privinta alegerii presedintelui, iar criza politica va fi prelungita.
Totodata, discursul transant demonstrat de Basescu atesta o saturatie din partea Romaniei, inrolata intr-o campanie de promovare a perspectivei europene a R. Moldova, dar obosita de “afacerismul politic” declansat de politicienii moldoveni. Este un semnal mai mult decat clar ca increderea fata guvernarea de la Chisinau se epuizeaza, europenii fiind concentrati pe propriile probleme majore, care ascund urmari drastice pentru functionarea si chiar existenta UE. Pentru a-si modera critica voalata, Basescu reaminteste in treacat despre “pachetul Balcanic”, care insa si-a pierdut demult actualitatea ca formula de integrare a RM in spatiul european.
Artistismul limbajului folosit de presedintele roman trebuie separat de subtextul mesajelor transmise Chisinaului. Daca politicienii vor trece cu vederea aceste avertizari continuand sa-si construiasca jocurile politice, atunci R.Moldova poate deveni in scurt timp tinta unor critici frontale si “dureroase” din partea Bruxellului, insotite de scaderea confidentei in proiectul european moldovenesc si reticenta fata de demersurile pro-europene ale clasei politice moldovenesti. De asemenea, Chisinaul trebuie sa invete sa ajusteze vocea politica a liderilor politici romani la realitatile geopolitice, reiterand normele dreptului international.
Relatia dintre Romania si RM este una speciala. Nu este acelasi lucru ca relatia dintre Romania si Cipru sau Romania si…Rusia.
Romania a acordat si acorda numeroase ajutoare in toate sectoarele economice si culturale. RM a primit acele pomeni. Nu consider ca observatia lui Basescu legata de faptul ca ar fi timpul ca RM sa-si aleaga un presedinte si sa grabeasca integrarea in UE este deplasata. RM nu este independenta fatza de Romania, ci interdependenta. Daca RM ar fi refuzat pomenile, ar fi fost poate altceva.
Basescu a facut numeroase gafe si nu este cazul sa ii iau apararea. Dar a pune problema in termenii in care o face dl Cenusa cred ca nu e corect.