Fiind recent revenită în Moldova după 5 ani de lucru în organizații internaționale de drepturile omului în Moscova și Londra, și încă înainte de discuțiile înflăcărate pornite în jurul proiectului de lege privind combaterea și interzicerea discriminării, m-a ”lovit” frecvența în viața publică a societății moldovenești a discursurilor de ură, a incitării la discriminare, a declarațiilor rasiste și sexiste. Autorii acestora, politicieni, agenții de publicitate, persoane publice și private, analiști ș.a., în deplina convingere că au libertatea nelimitată de a expune astfel de declarații, continuă să le repete cu orice ocazii. Deja avînd o experiență de 10 ani în aplicarea dreptului internațional de drepturile omului în apărarea persoanelor din diferite țări a Europei Centrale și de Sud-Est, am recunoscut diferența între modul în care țările Uniunii Europene au incorporat drepturile omului în lege și viață și modul în care Republica Moldova, laolaltă cu restul țărilor post-sovietice, înțeleg și aplică drepturile omului. Dacă țările Uniunii Europene au avut 50 de ani să înțeleagă ce sînt drepturi și libertăți ale omului și cum urmează ele a fi transpuse în viața cetățenilor de rînd, atunci Moldova ”a înghițit nerugumînd” jurisprudența CEDO, tratatele ONU privind drepturile omului, standardele deja devoltate și experiența țărilor UE. Și acest lucru nu ar fi avut o conotație negativă pentru noi, dacă Supremația Legii în Moldova ar fi fost unul din căpătîile democrației în dezvoltare. Dacă în paralel cu ”înghițirea” s-ar fi făcut și studierea amănunțită a acestor valori și standarde de drepturile omului de către cei care sînt chemați să le transpună în viață: judecători, procurori, avocați, juriști și alții.
Practica juridică în Republica Moldova fără îndoială este deficientă. O simplă comparație între o normă juridică și practica aplicării acesteia arată că ambele rămîn a fi două paralele distincte. Fie vorba de instituirea interzicerii absolute a torturii, de securitatea raporturilor juridice, de proces echitabil și de multe altele. Pînă acum mulți din politicieni, analiști, persoane publice, private și chiar juriști consideră eronat că drepturile și libertățile omului sînt de natură absolută. Omul se bucură doar de două drepturi absolute: interzicerea torturii și sclavia. Celelalte drepturi sînt relative și pot fi limitate prin lege națională cu scopul prevenirii abuzului de drept, protecția ordinii publice și a securității naționale, apărarea drepturilor altor persoane, etc. Așadar, nimeni, indiferent de funcția și poziția deținută în societate, nu are dreptul să incite la discriminare împotriva unui grup social anume prin fapte, declarații și materiale printate, nu are dreptul prin exercitarea libertății de exprimare să expună declarații rasiste, homofobe, xenofobe, sexiste, să defăimeze și să lezeze onoarea și demnitatea. În practica judiciară moldovenească nu există experiență în determinarea limitelor în exercitarea dreptului la libertatea de exprimare și nici experiență în constatarea și interzicerea acțiunilor discriminatorii. Anume pentru determinarea legală a acestor limitări, pentru transpunerea principiilor de drepturile omului în viața societății moldovenești, am preluat cîteva cauze în instanțele moldovenești care reflectă aceste deficiențe. Ele sînt decrise aici și vin să ”rugume” drepturile și libertățile omului.
GENDERDOC-M ȘI A. FROLOV către VITALIE MARIAN pentru depășirea limitelor libertății de exprimare, discurs de ură și incitare la discriminare
Pe data de 1 august 2011, ora 13.30, în procedura judecătoarei S. Bleșceaga din judecătoria sect. Rîșcani, va avea loc ședința judiciară în cauza GENDERDOC-M și A. Frolov către Vitalie Marian în baza Legii nr. 64 cu privire la libertatea de exprimare. Acțiunea civilă caută să stabilească limitele libertății de exprimare atunci cînd autorul exprimărilor și a opiniilor făcute publice, au ca efect incitarea la ură și dicriminare față de un grup social, în cazul față de persoanele cu orientare homosexuală. La ședința judiciară din 1 august 2011 se va examina exclusiv cererea avocatei D.I. Straisteanu, care acționează din numele reclamanților, de a adopta măsura de asigurare a acțiunii în temeiul art. 24 alin (3) al Legii nr. 64, și anume, de a obliga pîrîtul Vitalie Marian să se abțină de la declarații publice privind homosexualitatea, apreciate de reclamanți ca defăimătoare, discurs de ură și incitare la discriminare, și care formează obiectul acțiunii date, pînă cînd o decizie finală nu va fi adoptată pe acest caz. Drept temei pentru depunerea acestei cereri de asigurare a acțiunii a servit conferința de presă a pîrîtului și a reprezentantului său din 14 iulie 2011 unde ambii au repetat declarații ce au fost reclamate în această cauză ca fiind incitare la ură și dicriminare față persoanele cu orientare homosexuală. După examinarea acestei cereri, va fi numită următoarea dată pentru reluarea examinării cauzei în fond, întreruptă în ziua de 26 iulie 2011.
AO FERICITA MAICA MATRONA către CONSILIUL DE OBSERVATORI TELERADIO-MOLDOVA în procedura contenciosului administrativ privind anularea hotărîrii care dispunea difuzarea filmului documentar Drepturile Omului pe Ecran: drepturile minorităților sexuale.
La 5 august 2011 ora 12.00, în procedura judecătorului V. Pruteanu de la Curtea de Apel Chișinău, va fi reluată examinarea cererii de chemare în judecată depusă de AO Fericita Maica Matrona către Consiliul de Observatori Teleradio-Moldova privind contestarea hotărîrii nr. 1/244 din 22.12.2010 despre difuzarea filmului documentar Drepturile Omului pe Ecran: drepturile minorităților sexuale. Autorul filmului, Marin Turea și Centrul GENDERDOC-M au fost atrași în calitate de intervenienți accesorii de partea pîrîtului prin încheierea din 29 iunie 2011 și sînt reprezentați de avocata D.I. Străisteanu.
În paralel se duc proceduri litigioase pe o cauză similară în aceiași instanță de judecată. Abuzînd de drepturile oferite prin Codul de Procedură Civilă, Biserica Ortodoxă cult înregistrat la Ministerul Justiției în 1993 a cărei componentă este comunitatea religioasă AO Fericita Maica Matrona, a depus repetat aceiași cerere împotriva aceleiași hotărîri către acelaș pîrît la 17 mai 2011. Cererea a fost repetat depusă după ce dl V. Pruteanu a refuzat emiterea încheierii de suspendare a executării hotărîrii Consiliului de Observatori nr. 1/244. Judecătorul Gr. Zubatîi însă, a emis încheierea solicitată de Biserică în aceiași zi de 17 mai 2011 și a suspendat executarea hotărîrii contestate, pe cînd încheierea de primire a cererii în examinare a luat-o pe 27 mai 2011. Pînă în prezent nu a avut loc nici ședința preliminară. Reclamantul nu s-a prezentat nici o dată, iar următoarea ședință e numită tocmai pe 03.11.2011. La moment e depusă plîngere la Consiliul Superior al Magistraturii pe acțiunile judecătorului Gr. Zubatîi, o cerere de accelerare a procedurii de examinare a cauzei pentru evitarea încălcării termenului rezonabil în baza remediul nou introdus prin art. 192 CPC și o cerere de revizuire a încheierii din 17 mai 2011 din partea intervenienților accesorii pe cauza aflată la judecătorul V. Pruteanu, pentru că încheierea lui Gr. Zubatîi este emisă înafara procesului civil și le lezează drepturile.
NICOLAE RADITA ȘI ANA LEPĂDATU către ANATOL PLUGARU în procedură civilă privind recunoașterea declarației ”fac ca țiganul, decît să-l spele pe aista, mai bine fac altul” ca fiind rasistă și ofensatoare la adresa Romilor
La 5 august 2011 ora 15.00, în procedura judecătorului O. Melniciuc judecătoria sect. Rîșcani,va fi reluată examinarea cauzei inițiate de Nicolae Rădița și Ana Lepădatu către Anatol Plugaru pentru declarație rasistă care le-a lezat onoarea și demnitatea, componenta căreia este și etnia. Evghenii Goloșceapov a fost atras în calitate de specialist pe tema combaterii și prevenirii rasismului și drepturile omului, la cererea avocatei reclamanților D.I.Străisteanu. Pîrîtul A. Plugaru, solicită atragerea în calitate de specialist a unui preot-poet și cererea dînsului va fi examinată la această ședință.
www.dis.md