Luna tocmai se certa cu pietrele din turnuri.
Se plângeau că nu sunt luminate destul şi se tem;
Chiar acum când e ora sosirii fantomelor.
Jos la cafenea, sub Strada Umbroasă,
Pacea nu se instalase printre mesele răsfirate.
Gustav beţivul extrăgea esențele
Din zaţul de pe fundul ceştilor
Şi îi spunea fiecăruia ce îl aşteaptă.
De la masa mea şchioapă privesc pe fereastră.
Luna mângâie tandră turnul;
Piatră cu piatră.