ACUM.TV

Prin folosirea sistematica a terorii in dorinta atingerii unui scop politic, terorismul devine un act camuflat de comunicare, ecoul mediatic al actelor teroriste fiind astfel un factor esential pentru inclinarea raportului de forta intre atacatori si puterea politica (guvernul unei tari sau institutii internationale).

In opinia lui Michel Wieviorka [1], exista patru categorii ce stabilesc legatura intre actul terorist mass-media, acestea fiind:
– indiferenta totala: teroristul are ca scop savarsirea atentatului, nepunand deloc accent pe mediatizarea actiunii sale;
– indiferenta relativa: teroristul isi alege canalele de comunicare, insa mediatizarea actiunii sale are rol secund, atentia bazandu-se pe reusita actului terorist;
– orientarea catre mass-media: prin aceasta strategie, teroristul se bazeaza pe mediatizarea evenimentului, reusita actiunii sale trecand in plan second;
– starea de control total: teroristii preiau controlul asupra institutiilor media.

Publicitatea actelor teroriste reprezinta motorul de instalare al terorii. Cu cat un act terorist este mai violent, cu atat publicitatea sa va fi mai mare. Locul, ora si modalitatea actului terorist sunt stabilite in primul rand pentru atragerea atentiei publice. Practic intre terorism, flagel al violentei, si mass-media exista un accord mutual, datorat relatiei direct proportionale intre publicitate si violenta. Astfel, “cele mai de succes organizatii teroriste au fost cele care au beneficiat de publicitate, cele experte in manipularea mijloacelor de informare in masa, in vederea unei expuneri publice cat mai importante”[2].

Totusi, aceasta situatie se poate transforma intr-un efect de boomerang. Atacurile de la 11 septembrie 2001 au reprezentat o importanta productie mediatica, fluxul de informatii, fotografii si productii video invadand toate canalele media din toate colturile lumii. In urma unui astfel de atac terorist, mass-media trebuie sa produca un discurs rationalizat despre violenta, fiind pusa astfel in situatia dificila de a prezenta actul terorist si impactul sau fara a propaga in acelasi timp teama si frica, riscand insa a accentua un discurs intolerant si discriminator la adresa intregii comunitati islamice.

11/9 a produs insa efectul psihologic mult asteptat; in comparatie cu atacul japonezilor de la Pearl Harbor, Al Qaeda a lovit in inima si simbolurile societatii americane. Agresorul era mult mai aproape, iar fluxul de imagini si resurse video propaga teama in randul fiecarui cetatean, facandu-l sa creada ca el insusi ar putea deveni oricand o victima. Pentru prima oara in istoria Statelor Unite, puterea politica era discreditata intr-o asemenea maniera, caci in urma contractului social, nu reusea sa asigure securitatea propriilor cetateni.

Canalele media nu sunt folosite numai pentru resortul psihologic asupra cetetenilor prin transmiterea sentimentului de frica si nesiguranta. Internetul a facut insasi din Al Qaeda un brand. Ba chiar mai mult, gruparea condusa de catre sauditul Ossama bin Laden dispune de peste 6000 de canale web prin intermediul carora transmite mesaje lumii islamice si nu numai, dar si prin intermediul carora recruteaza noi adepti. As-Sahab Media Foundation, reprezinta inca din 2000 casa de productie ce inregistreaza si transmite mesajele retelei Al Qaeda. Aceste productii fie sunt realizate in limba engleza, fie subtitrate in aceasata limba fapt ce arata ca nu se adreseaza numai lumii islamice, ci vizeaza o audienta cat mai larga. Initial As-Sahab transmitea productiile prin intermediul televiziunilor, in special Al –Jazeera, folosind internetul doar pentru publicarea catorva spoturi. Nu dupa foarte mult timp, As-Sahab a reusit sa organizeze o retea de webmasteri prin intermediul careia a postat pe internet inregistrari mult mai lungi, cu o calitate de redare si viteza de postare din ce in ce mai bune.

In Irak, Al Qaeda a infiintat departamentul media ABU-MAYSARAH AL-IRAQI prin intermediul careia publica diverse inregistrari video, printre care si executii ale unor persoane. Folosirea zonei online de catre Al Qaeda nu se opreste aici. In Irak, reteaua terorista publica revista online Dhurwat As-Sanam, iar in peninsula Arabica, reviste precum Sawt Al-Jihad sau Camp Al Battar.

Mass-media, produs al globalizarii, este iata una din principalele arme ale terorismului, fiind folosita atat pentru a arata vulnerabilitatea sistemului politic atacat, cat si pentru a propaga teroarea si frica in randul cetatenilor facandu-i a se indoi de guvernanti si de securitatea ce statul ar trebui sa le-o asigure. Totdata, mass media devine si canalul prin care teroristii recruteaza noi adepti, comunica intre ei (aici in special noilor medii-internetul), dar si transmit mesaje lumii intregi, de cele mai multe ori pentru a-si legitima actiunile.

Note:

[1] Michel Wieviorka ,The making of terrorism. Chicago. University of Chicago Press. 2004. p. 173
[2] Gheorghe Vaduva , Terorismul , Bucuresti. Centrul de Studii Strategice de Securitate. 2002. p.15

Resurse bibliografice:

Anghel, Andreescu; Nicolae, Radu, – Jihad pe Internet. Intelligence. anul 5. nr.15 septembrie 2008
Florian, Stibli. Globalizarea si implicatiile acesteia asupra terorismului. Intelligence. anul 6. nr.15. martie-aprilie 2009
Gheorghe Vaduva , Terorismul , Bucuresti. Centrul de Studii Strategice de Securitate. 2002. p.15
Michel Wieviorka ,The making of terrorism. Chicago. University of Chicago Press. 2004. p. 173

Acest articol a fost publicat duminică, 1 mai 2011 la rubrica Societate civila.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.