De ce obsesia cu planeta verde?
Cand eram copil, si asta se intampla de mult, cu peste 30 de ani in urma, bunica mea nu ne dadea voie sa lasam apa curgand aiurea, becurile aprinse fara sa fie nevoie de ele… recupera orice bucatica de hartie care mai putea fi folosita. Stiam ca e nu e o femeie zgarcita, dimpotriva, asa ca nu prea intelgeam de ce face asta, mai ales ca la momentul acela pretul la toate aceste servicii era derizoriu. Ea imi spunea ca nu are rost. „De ce sa risipesti ceva daca poti sa eviti asta? Nu e vorba de bani, e vorba de respect pentru respectivul lucru”.
Evident nu intelegeam si imi invidiam prietenii care aveau luminile aprinse in toata casa indiferent daca statea cineva sau nu in camerele luminate.
Acum, fac la fel. Si, din nou, nu neaparat din pricina costurilor. Nu o consider un sacrificiu… au aparut si bateriile fara celebrele „obertaine” asa ca a inchide si a redeschide apa nu mai necesita zeci de insurubari.
Si atunci de ce nu o facem? De cele mai multe ori ne lipseste automatismul din copilarie… a fi econom si respectuos cu planeta se invata mult mai usor in cei 7 ani de acasa.
De ce ar trebui sa facem asta? Cred ca „pentru generatiile viitoare” e un cliseu care nu ajunge in constiintele prea multora. Asa ca as raspunde mai simplu. Ca sa mai putem vedea astfel de peisaje: naturale, banale, nelucrate, dar marete.
Vă invităm să trimiteți fotografii originale, autentice care să se încadreze în această tematică pe adresa fotoacum@gmail.com. Așteptăm propunerile dumneavoastră pentru noi tematici la rubrica FOTOGRAFIA ZILEI.