ACUM.TV

Alina Serban - Vadim Ghirda

Romii au fost o minoritate exploatată abuziv, apoi progresiv marginalizată şi discriminată, astăzi fiind priviţi drept acea enclavă nedorită, veşnic vinovată de orice neajuns al societăţii româneşti. Faptul că am fost incapabili să integrăm minorităţile şi să le oferim acele drepturi garantate constituţional de-a lungul istoriei, ar trebui să ridice astăzi nişte semne de întrebare. Nimeni nu învaţă din istorie? Rasismul atât în mentalitatea colectivă, cât şi în politicile publice, este una dintre probleme grave ale societăţii româneşti.

Cine sunt romii? Puţini ştiu de fapt, dar mulţi judecă privind de la geamul de jeep cerşetorii de la semafor.

Am fost impresionată de perseverenţa şi curajul cu care o actriţă de 23 de ani, Alina Şerban, încearcă să lupte împotriva clişeelor celor din jur, asumându-şi public identitatea, dintr-o poziţie care îi permite să discute de la egal la egal cu intelectualii „care urăsc rasismul şi ţiganii”.

Declar pe propria răspundere

Afis- "Declar pe propria raspundere"

Alina Şerban, după ce ani de-a rândul a încercat să ascundă stigmatul identitar al originii etnice, apare în spaţiul public bucureştean cu un one woman show autobiografic, lucrat împreună cu regizorul David Schwartz şi Alice Monica Marinescu, pus în scenă la Teatrul de Luni de la Green Hours.

Piesa urmăreşte momente din viaţa actriţei de la 10 ani, când părinţii şi-au pierdut casa ajungând să locuiască într-o curte de spoitori din Tei, până aproape de prezent. Nu sunt ascunse dificultăţile financiare, problemele unora dintre membrii familiei cu justiţia  şi dubla-luptă identitară a negării şi afirmării apartenenţei la etnia romă . Este mai uşor să te ascunzi şi să te pierzi printre ceilalţi decât să afirmi cu forţă: „Sunt Alina Şerban şi sunt de etnie romă”.

Nu vreau să povestesc piesa, ca să nu-i stric farmecul, însă o recomand cu încredere!

Ziua internaţională a romilor la Centrul de Introspecţie Vizuală

Militantismul pe care Alina şi-l asumă cu hotărâre a continuat vineri cu un eveniment integrat proiectului de cercetare şi performare a istoriei recente, Making of  – Arhiva „Capete înfierbântate” 13-15 iunie 1990, curatoriat de  David Schwartz şi Mihaela Michailov la Centrul de Introspecţie Vizuală. A fost organizată cu ocazia Zilei internaţionale a romilor, o dezbatere pe tema Romul bun și romul rău – etnicitate, identitate şi stereotipuri, eveniment precedat de două proiecţii de film şi un flash mob, toate interogând acelaşi subiect: romii în România.

Mihaela Michailov, Alina Serban, Petre Florin Manole

În cadrul unui flash mob, organizat împreună cu Biblioteca alternativă în diverse locaţii din Bucureşti, Alina a amintit bucureştenilor numărul etnicilor romi deportaţi de guvernul Antonescu în Transnistria, în perioada Holocaustului.  După intervenţia în spaţiul public, artista a proiectat la CIV două filme. Un video-documentar realizat împreună cu Vlad Petri în liceele din Bucureşti care punctează clişee în percepţia romilor şi documentarul lui Stéphane Luçon despre situaţia stranie a unei comunităţi de romi din Valea Corlatului.

Dezbaterea de la finalul serii, Romul bun și romul rău – etnicitate, identitate şi stereotipuri, a adus în discuţie câteva dintre problemele de percepţie cu care se confruntă romii. Invitatul serii, Petre Florin Manole a discutat împreună cu Alina Şerban şi Mihaela Michailov, despre locurile speciale pentru romi din Universităţi (un semn minim de bunăvoinţă din partea statului, care oricum nu rezolvă nimic), romii tradiţionali, asumarea originii etnice etc. O discuţie relaxată care vine să confirme faptul că generalizarea nu-şi are locul nici în rândul romilor. Sunt şi buni şi răi, şi hoţi, şi intelectuali. În general, ca întotdeauna „clasa socială bate etnia” (PFM).

Acest articol a fost publicat duminică, 10 aprilie 2011 la rubrica Relativităţi Culturale.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.