Conducerea ARIP la al III-lea Congres de Istorie a Presei
În România acestor ultimi ani, tristeţea, ca să nu spunem direct depresie, s-a instalat speriată ea însăşi de rapida acomodare solidă. Micşorările salariale, modificările continue ale legislaţiei, dificultăţile economice au adăugat şi mai multe greutăţi, insatisfacţii, frustrări tuturor profesorilor. Cei din învăţământul superior, în special din domeniul socio-umanului, au senzaţia că sunt aruncaţi în groapa cu lei – interes minim din partea tineretului ce ştie că îşi va găsi şi mai greu un loc de muncă, oricâtă pasiune ar exista, ignorare din partea guvernanţilor şi a oamenilor politici de toate culorile şi din toate perioadele electorale.
Cu toate acestea, în ultimii patru ani, un grup de cadre didactice, doctoranzi, bibliotecari, jurnalişti, arhivari, muzeografi, ce reuneşte aproximativ 100 de membri, a reuşit să transforme în realitate o iniţiativă frumoasă, dar care părea utopică. Inspirat, profesorul Marian Petcu, de la Facultatea de Jurnalism şi Comunicare al Universităţii Bucureşti, a promovat, alături de profesorul Ilie Rad de la Universitatea Babeş Bolyai, o problemă de interes pentru români şi pentru România: inexistenţa unei istorii a presei româneşti şi necesitatea de a elimina această anomalie. Relativ repede, cei doi au reuşit să coaguleze un grup de persoane profesând, predând ori fiind intesate de acest domeniu şi, astfel, a fost creată Asociaţia Română de Istorie a Presei (ARIP). Dobândind personalitate juridică, având şi o revistă aflată la al VIII-lea număr, ARIP îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea preşedintelui, prof. univ. dr. Ilie Rad (Universitatea Babeş Bolyai, Cluj Napoca), şi a prim-vicepreşedintelui, conf. univ. dr. Marian Petcu (Universitatea Bucureşti). Pentru fiecare regiune istorică a României, la care se adaugă Republica Moldova, există, de asemenea, câte un vicepreşedinte. Aceste amănunte organizatorice au, desigur, relevanţă în sine, dar, în primul rând, aduc în scenă actorii ce au făcut posibilă realizarea lucrării „Istoria presei româneşti în date”. Considerat îndreptăţit un „proiect faraonic”, acesta impresionează azi în deplina sa monumentalitate concretă şi aşteaptă lumina tiparului – este un eveniment inspirator pentru intelectualitatea şi presa din România. Aşadar, numai cu entuziasm, perseverenţă, pasiune, profesionalism şi tenacitate, fără nicio sursă de finanţare, toţi aceşti oameni au umplut un gol stânjenitor pentru cultura română. Anual, s-au desfăşurat şi congrese naţionale, uneori şi cu un caracter internaţional, în toate colţurile ţării: Arad, Iaşi, Piteşti şi, în acest an, între 14 şi 16 aprilie, la Constanţa, Universitatea Ovidius. Cu acest prilej, se va acorda în premieră premiul „Sever Cărpinişan”, în onoarea primului jurnalist român licenţiat la Sorbona şi care este originar din Constanţa.
Chiar Universitatea Ovidius are bucuria de a-şi sărbători împlinirea celor 50 de ani de existenţă şi prin intermediul acestei manifestări de anvergură, comunicările participanţilor subordonându-se temei „Presa românească interbelică: între mitologizare şi recuperare critică.” Ca în fiecare an, recunoaşterea valorii acestei asociaţii şi a muncii desfăşurate este transmisă, în numele Academiei Române, de către academicianul Marius Sala, invitat de onoare şi, din partea A. O. Ş. R., prin profesor dr. g-ral Vasile Cândea.
Anul 2011 este şi an electoral pentru ARIP, asociaţia pregătindu-se pentru a deveni mai eficientă şi pentru a finaliza celelalte proiecte la fel de ambiţioase şi de necesare: „Muzeul virtual al presei din România”, „Mass media din România – istorii recente”, „Configurări, reconfigurări, desfigurări ale democraţiei în România”, ultimul fiind, practic, compus din două cercetări: „Cultul personalităţii” şi „Iconografii oficiale”.
Această ştire adaugă un capital de prestigiu profesorilor şi profesioniştilor din România ce înţeleg să onoreze ţara şi catedra.