Două suflete de femeie
În căutarea Eului.
De ce am rătăcit atâţia ani
Când adevărul era ascuns în noi?
Aşterne-te pe scris ca odinioară,
Răsfiră pe rând petalele inimii tale,
Lasă-mă să le ating în mare taină.
Fiinţă minunată, misterioasă…
Apropierea doare ca o naştere de prunc,
Cuvintele vindecă rănile adânci.
Vorbeşte-mi prietena mea…
Alături de tine, mereu.
Cele mai recente contributii la rubrica Poeme, Eseuri, Proza
Prietenie
de Cristina Dobrin (21-6-2010)1 ecou
Frumoasă şi înduioşătoare este atingerea gândului tău, Cristina !
Rătăcirea este doar felul în care Dumnezeu iţi şopteşte că ai greşit drumul…
Îţi aduce în cale oamenii prin care poţi urca spre culmi sau coborî în genuni sufleteşti,fiecare dintre ei fiind o lecţie de viaţă.
Prietena ta este semnul cărţii pe care o ţii aproape de visele tale, o carte când veselă, când tristă, când statică , când curgătoare ca un pârâu de munte, o constelaţie de trăiri în care te regăseşti împlinită şi care-ţi oferă minunata povară a dorului de a dărui….