Tribunalul din Toronto
„Jury duty” înseamnă îndeplinirea obligației oricărui cetățean Canadian matur, de a servi ca jurat într-un proces civil sau penal. Săptămâna trecută a venit rândul meu să îmi îndeplinesc această îndatorire.
7 iunie a fost prima zi în care m-am prezentat la Tribunalul Curții din Toronto (Court House), pentru o eventuală selecționare ca jurat pentru unul din procesele săptămânii.
Juriul este elementul de bază al sistemului juridic canadian. Prin legea constituțională din 1791, se implementează legislatura Canadei Superioare (Ontario), iar primele legi resping dreptul civil francez, introducând codul legislativ britanic în ceea ce privește probele acceptate.
Inculpatul are dreptul la juriu în virtutea dorinței de a i se apăra libertățile individuale și pentru implicarea comunitații în aplicarea legii. Constituția canadiană asigură acest privilegiu în cazul infracţiunilor pasibile de o condamnare de cinci sau mai mulți ani, pornind de la premiza că o curte de jurați este preferabilă, garantând în mai mare masură justiția. Această prevedere nu are valabilitate în cazul proceselor sub jurisdicție militară.
Îndeplinirea obligației de jurat potențial este solicitată o dată la trei ani, prin tragere la sorți, neprezentarea la Tribunal putându-se solda cu închisoare, amendă sau ambele.
Zgârie nor - downtown Toronto
Tribunalul se află downtown, în districtul financiar al metropolei, destul de departe de zona în care locuiesc. De mult timp nu călătorisem cu autobuzul, apoi cu metroul, la o oră matinală, când mii de oameni se grăbesc spre locurile de muncă, școli sau universități. Mă furișez în forfota mulțimii, în jurul meu chipuri preocupate. Unii ascultă muzică, alții citesc ziare sau cărți. Un puzzle uriaș, fiecare piesă avându-și parcă locul predestinat. Călătorii se așează în autobuz sau în metrou în mod ordonat, conduși de o lege nescrisă.
Ajung în inima Toronto-ului dimineață devreme, când razele soarelui începeau cu timiditate joaca pe zgârie-norii din oțel și sticlă. Oameni grăbiți, furnicar pe trotuare, mă opresc să admir metropola trezită la viață.
Ajunsă la Tribunal, sunt invitată într-o sală imensă, alături de alți 299 cetățeni. Ni se prezintă un film, fiind introduși astfel în subiectul justiției canadiene, ni se explică noțiunea de jurat, obligațiile noastre. Suntem împărțiți în patru grupuri egale, din care se va face selecția juriilor pentru procesele în desfășurare. Pentru un proces civil sunt necesari 6 jurați, iar pentru unul penal, 12. În procesele civile din Canada, folosirea juriilor este rară, pentru că ele, spre deosebire de Statele Unite, nu au capacitatea de a acorda despăgubiri.
Zilnic, grupuri de jurați potențiali erau invitate în săli de judecată, unde judecătorul prezenta pe scurt cazul penal aflat pe rol. Urma apoi selecția juriului, în prezența întregului complet de judecată – judecătorul, inculpatul, avocatul apărării, procurorul (avocatul Coroanei) și personalul instanței.
Grefierul citea acuzațiile și întreba inculpatul dacă se declară „vinovat” sau „nevinovat”. Pledând “nevinovat”, se trecea la alegerea unui juriu. Am participat astfel la selecții prin metode diferite, în funcție de cazul judecat.
În cazul unui proces penal, selecţia începe prin tragerea la sorți a 12 nume dintr-o urnă. Se strigă numele și profesiunea persoanelor, apoi sunt invitate în fața instanței, în timp ce avocatul apărării și procurorul iau notițe. În cazul în care inculpatul este de culoare, e posibil ca cei aleși să fie întrebați (sub jurământ) daca sunt eliberați de orice prejudecată rasială.
Stâlpii justiției
Dacă ne referim la democrație, la valorile unei societăți – libertatea individului, sistemul judiciar, o astfel de întrebare este paradoxală, chiar umilitoare. Presupun că e vorba despre o lege veche sau prevedere anacronică.
Urmează apoi acceptarea sau respingerea fiecărui jurat de către procuror și avocatul apărării, drept conferit de către justiția canadiană, fără să fie necesară o motivare. Numai în cazul în care ambele părți acceptă persoana în cauză, respectivul este desemnat jurat, și investit în mod solemn prin jurământ sau prin afirmație. Se repetă selecția până la atingerea numărului necesar.
Jurații vor petrece zile, săptămâni, sau chiar luni pe băncile Tribunalului.
Companiile canadiene sunt obligate să ofere angajaților timpul necesar pentru selecționarea și participarea în jurii. În conformitate cu Legea ocupării forței de muncă, un jurat este considerat a fi în concediu fără plată pentru această perioadă. Marea majoritate a firmelor recunoaște această obligație civică (“jury duty“) și plătește salariile celor absenți din această cauză (deși legea nu le obligă ). Guvernul nu retribuie jurații, decât în cazul când, un process se prelungește peste 11 zile.
Pentru mine, săptămâna petrecută prin sălile Tribunalului, chiar numai în calitate de jurat potențial, a constituit o perioadă benefică, cu învățăminte, descoperiri, comunicări cu oameni necunoscuți, de diverse naționalități, credințe și aspirații. Am învățat să apreciez drepturile garantate de către societatea democratică în care trăim, să înțeleg importanța îndatoririlor cetățenilor, dar mai ales am învățat să iubesc LIBERTATEA!
Dear Cristina,
I agree with your observations on how serving on jury duty helps you learn how to more appreciate a Democratic society and that when we do things like this, we can learn from others’ opinions about the international world and about ourselves as well. Very nicely written. I had finally been called to jury duty in South Carolina (I’m now in my fifties) the month before I left for Romania Peace Corps and so I’ll be on hold for that right now, but will be looking forward to the experience to do my „civic duty” in the future.
Great article!
Natalie
In calitate de translator am asistat la mai multe procese penale cu juriu la Crown Court – Curtea Coroanei – in Anglia, acolo unde a fost inventata aceasta institutie a statului de drept acum mai multe sute de ani.
In Anglia procesul de selectare a juratiloe este mult mai simplu, grefierul striga numele celor 12, iar dupa fiecare dintre ele inculpatul are ocazia sa obiecteze.
Sansa unui inculpat sa fie gasit nevinovat este de circa 50 la suta, spre deosebire de curtile inferioare – Maguistrates Court, unde completele fornate din magistrati gasesc inbculpatii vinovati in 90% din cazuri.
Odata, chiar am fost prezent la un proces cand a fost anuntat verdictul pronuntat de juriu – achitare la doua din cele trei capete de acuzare – iar pe fata judecatorului am surprins o urma de nemultumire, dar nu avea ce face.
Dragă Natalie,
Îți mulțumesc pentru aprecierile la articol și sper ca după reîntoarcerea ta în Statele Unite și îndeplinirea obligației de jurat, să împărtășești cu noi impresiile tale, experiența pe care o vei dobândi. Sunt convinsă că vom descoperi destule diferențe între sistemul juridic american și cel canadian. Îți amintești filmul „12 angry men”?
Procesul de selectare al juraților în Canada este extrem de greoi, în opinia mea. Am asistat la o selecție a 12 jurați, care a durat aproape trei ore, timp în care atât procurorul, cât și avocatul apărării obiectau unul după celălalt. Am avut senzația ca asist la o bătălie între două tabere. La un moment dat, logica nu îmi mai era de folos, nu puteam înțelege după ce criterii se făceau obiecțiile de către cele două părți.