Președintele Lech Kaczynski și soția sa Maria și-au pierdut viața în accidentul aviatic din 10 aprilie 2010Incredibila tragedie de astăzi a Poloniei mi-a readus în memorie numele lui Stefan Starzynsky, primar al Varşoviei în timpul celui de-al doilea război mondial. În vreme ce guvernele europene işi făceau bagajele sau semnau tratate cu Germania, Varşovia a rezistat douăzeci de zile sub conducerea primarului său de la acea vreme, Stefan Starzynsky. Săptămâni întregi presa de peste ocean a scris cronica rezistenţei Varşoviei şi a încăpăţânării primarului şi a locuitorilor săi de a nu capitula în faţa barbariei naziste. Stefan Starzynsky a murit la Dachau.
Incredibila tragedie a Poloniei de astăzi mi-a reamintit de Solidaritatea si Lech Walensa, de muncitorii de la Gdansk care au spus cu voce tare ce oribilă minciună este comunismul, nu prea îndepărtată de cea hitleristă. Polonezii îl cinstesc si astăzi pe tânărul preot Jerzy Popiełuszko, ucis în bătaie de securitatea poloneză, în 1984. Popiełuszko este un erou pentru tineri şi bătrâni, pentru cei care l-au ascultat vorbind şi pentru cei care nici nu se născuseră încă atunci.
Incredibila tragedie a Poloniei de astăzi mi-a reamintit de Leszek Balcerowicz, arhitectul reformei economice a Poloniei, după căderea comunismului, cel care seară de seară le preda polonezilor , televizor, lecţii de economie capitalistă şi le explica de unde pornesc şi unde trebuie să ajungă. Datorită lui, Polonia s-a descurcat fără banii de la FMI. Măsurile dure din primii ani l-au scos din politică, dar Polonia a devenit una dintre cele mai stabile economii din Europa Centrală.
Incredibila tragedie a Poloniei de astăzi mi-a reamintit cum Lech Wałęsa, liderul legenar de la şantierele navale din Gdańsk, ajuns preşedinte, a închis şantierele, pentru că nu erau rentabile, în ciuda durerii pe care a simţit-o, în ciuda faptului că muncitorii care i-au fost alături l-au acuzat de trădare şi nu l-au mai votat. Wałęsa a preferat să nu mai fie reales preşedinte , decât să pericliteze viitorul Poloniei.
Incredibila tragedie a Poloniei de astăzi mi-a reamintit că gemenii Kaczyński sunt fiii unui llider al rezistentei poloneze si disident anticomunist, că au fost membri ai sindicatului Solidaritatea şi în conducerea acestuia. Că nu au făcut parte din nomenclatura comunistă , ca nu au cochetat cu ea şi nu au dat din coate ca să ajungă în rândurile ei. Părerile lor erau controversate, dar au urmat trei mari principii, toate puse pe acelaşi plan – preceptele catolice, ( nu contează dacă sîntem sau nu de acord cu ele, important e rezultatul), respingerea comunismului şi demnitatea Poloniei. Incomod în cadrul Uniunii Europene, incomod în interiorul NATO, Lech Kaczyński i-a obligat pe liderii europeni să ţină seama de opinia Poloniei, să se întrebe care va fi reacţia Poloniei la una sau la lta dintre iniţiativele lor şi să îşi construiască strategiile în funcţie de Polonia.
Incredibila tragedie a Poloniei de astăzi nu aş interpreta-o ca o repetare a tragediei de la Katyn, ci ca o ultimă victorie a gemenilor Kaczyński asupra comunismului: au reuşit să convingă atotputernica Rusie să comemoreze masacrarea a 22.000 de ofiţeri polonezi din ordinul lui Stalin şi Beria, în situaţia în care Rusia nu doar că îşi asumă greu greşelile trecutului, dar nu îşi comemorează nici proprii ofiţeri asasinaţi de acelaşi Stalin.
PS
Şi, dacă nu sîntem în stare să facem nimic din cele de mai sus, ar trebui ca, indiferent cine este preşedinte, Guvernul să mai taie din cheltuielile de la borduri şi tarafuri şi să cumpere un avion cumsecade pentru şeful statului. Urgent. Şi nu la mâna a doua, aşa cum am cumpărat fregate, MIG-uri şi avioane F16.
http://voxpublica.realitatea.net/politica-societate/lectia-poloneza-38081.html