Să le tăiem banii! este o propunere de pedeapsă care vine mănușă mai degrabă vreunui stat sau administrații de zbiri decît distinsului aparat al Uniunii Europene. Dar vremurile se schimbă și măștile cad. Uniunea Europeană se apropie cu pași mici dar grăbiți de hotărîri de neimaginat altădată. Pedeapsa cu tăierea fondurilor este tot mai des invocată de persoane și organisme UE care vor să sancționeze state membre din Estul Europei. Vina: refuzul de a accepta cote de migranți sosiți din toată lumea în Europa de Vest.
Indignarea celor ce insistă să pedepsească Estul este ambalată în principii. Cine a intrat în clubul UE se poate bucura de avantaje doar dacă respectă regulile. Și cînd este vorba de migranți și cînd este vorba de statul de drept. Judecata este, evident, logică. Ea este mereu amintită în diverse Comisii și documente ale Parlamentului European și folosită în intervențiile publice ale demnitarilor europeni. Recent, patru foști Comisari Europeni au cerut pedeapsa cu tăierea fondurilor, într-o scrisoare adresată Președintelui Comisiei Europene. În presa vest-europeană, ideea trece drept o măsură normală și meritată de state est-europene ingrate. Logica fără cusur a principiului „cine profită trebuie să aibă și răspunderi” nu epuizează subiectul. Povestea este mult mai complicată și mai șubredă principial decît ar putea crede cineva care ascultă discursul oficial.
Prima observație critică trebuie să pornească de la adevărul elementar după care regulile nu se pot inventa sau schimba din mers. Propunerea de cote de migranți pentru Est a apărut pentru că Vestul nu mai face față valului care vine din Africa și Asia. Valul uman care se deplasează spre Europa de Vest a fost încurajat și admis în interiorul Europei de Vest de o decizie luată de Cancelarul german Merkel care a anunțat, pur și simplu, acum doi ani, că deschide granițele. Cancelarul german a luat această decizie fără consultări și fără avertisment. Toată lumea a fost pusă în fața unui fapt împlinit.
Abia apoi a apărut ideea suplimentară după care și Estul trebuie să devină parte a procesului de primire. Cu alte cuvinte, a fost nevoie ca, mai întîi, Germania și alte state vest-europene să se lovească de consecințele propriilor decizii. Abia apoi au descoperit statele vestice că esticii sînt ingrați. Vina Estului este, deci, un fel de a camufla sau diminua o decizie arbitrară și eșecul ei masiv. De altfel, poziția Estului nu îi putea surprinde pe vest-europeni. Ea a fost enunțată clar, încă de la început, în ordine, de guvernele macedonean, sîrb și maghiar care au refuzat să primească ceea ce se numea, pe atunci, refugiați. Polonia, Slovacia și România au adoptat, curînd, aceeași poziție. În primă fază, nimeni nu s-a gîndit să amenințe statele est-europene cu tăierea fondurilor. Ideea a apărut cu un an în urmă. Comisia Europeană și lideri ai unor state membre mari ca Franța și Germania au început să se gîndească la redirecționarea spre Est a refugiaților. Așa a apărut proiectul cotelor care a fost pregătit tot fără consultări și trecut rapid prin Parlamentul European, fără o dezbatere propriu-zisă. Indiferent de poziția deputaților din Est, votul din Parlamentul European era asigurat, dată fiind majoritatea confortabilă deținută de parlamentarii vestici. În sfîrșit, după ce statele estice au obiectat, anunțînd că nu acceptă cotele, a apărut și amenințarea cu tăierea fondurilor, însoțită de discursuri moralizatoare pe tema înaltelor obligații morale pe care le presupune solidaritatea europeană. În concluzie, sancțiunile care amenință Estul Europei vin la capătul unei crize generate de Vest și niciodată discutată la nivel pan-european, așa cum o presupunea mult citatul principiu al solidarității europene.
Ca să coborîm de pe platoul principiilor nobile în lumea reală, povestea cotelor de migranți conține un detaliu niciodată amintit de UE. Da, statele est-europene se împotrivesc importului de migranți și, da, UE a ajuns la ideea că această poziție trebuie pedepsită cu tăierea fondurilor. Numai că statele est-europene ar urma să fie pedepsite pentru un refuz pe care victima nu îl reclamă, ba chiar îl aprobă. Mai clar, migranții intră în Europa și pornesc numai și numai spre Vest, unde caută un nivel de viață și asistență socială ridicat. În enorma lor majoritate, migranții refuză să se gîndească, măcar, la viața într-un stat est-european.
Autoritățile vest-europene care pregătesc sancțiuni pentru Est se fac foarte bine că nu știu sau nu au auzit de această situație și se poartă ca și cum migranții nu visează altceva decît să ajungă în Est. Și farsa continuă. Liderii vest-europeni simulează indignarea față de lipsa de recunoștință a esticilor, iar esticii acceptă muntele de hîrtii și amenințări, cu speranța, nu tocmai deplasată, că totul este un spectacol de care nu se va alege nimic. S-ar prea putea ca scandalul cotelor și amenințarea cu tăierea fondurilor să treacă, așa cum au mai trecut atîtea, și să se piardă fără urmă în labirintul birocratic UE. Asta nu înseamnă, însă, că actualele tensiuni nu vor lăsa urme.
Amenințările venite din partea vestică a UE sînt mai puțin importante prin posibila vătămare financiară și mult mai însemnate prin efectele morale și politice. Chiar faptul că am ajuns să vorbim de tabără vestică este regretabil și nu face bine manierelor măcar aparent înalte ale UE. Dar cu adevărat gravă este abia vulgaritatea acestor amenințări. Alegînd sancțiunea cu tăierea fondurilor, UE nu face decît să semnaleze că vede în Est o rudă săracă, sensibilă doar la bani și capabilă să înțeleagă din Europa numai ce ține de profit. Estul este pus într-o postură pre-cerebrală, ba chiar condamnat la starea de jumătate inferioară și primitivă a Europei. Iar cu asemenea oameni nu poți vorbi decît în termeni de tejghea: acceptul sau banii! Și nu este numai asta.
Într-un fel, ideea sancțiunilor bănești spune că Estul a fost acceptat și rămîne în UE ca adaos tîrziu și nenatrural. Ca obligație și nu ca rezultat al reîntregirii europene. Evident, Estul este mai sărac, mai puțin dezvoltat și, deseori, mai reticient la norme și standarde liberale, dar asta era clar de la bun început. Statele Vestice dau impresia că au descoperit acest lucru și că s-au lovit de el abia acum. Așa ceva nu poate fi adevărat. În schimb, este mult mai de crezut că divergențele provocate de valul de migranți scot la iveală resentimente și compelxe de superioritate mult mai vechi. Este o situație periculoasă.
Pe de o parte, Estul a început să adune dovezi de ostilitate sau chiar dispreț vest european. Așa de pildă, refuzul de a aduce o Agenție Europeană în Est, după ce Marea Britanie a plecat din UE. Agențiile care lucrau la Londra au fost înșfăcate de Paris și Amsterdam. Încercările Estului au fost respinse și, în urmă, a rămas sentimentul că estici nu vor primi niciodată lucruri pe care vestul a pus, deja, ochii. Apoi, campania care face din Polonia și Ungaria promotori ai fascismului și rasismului a trecut deja într-o cruciadă care irită, în tot Estul, oameni care au doar vina de a fi estici, cu simțăminte, tradiții și cu un specific național demult apuse în Vest. Ciudat, mania Vestică pentru diversitate și specific local nu mai lucrează în acest caz. Problema pe care aceste divergențe o amplifică poate trece în divorț oficial sau subînțeles Vest-Est. Nimic nu spune că viteza evenimentelor și numărul viitoarelor crize europene se vor reduce. În aceste condiții, fractura ar putea deveni o realitate. Culmea, este exact punctul central de agenda Rusiei. Situație în care Vestul s-ar putea să constate că lipsa de tact și înțelegere au dat o mînă de ajutor Rusiei.
Traian Ungureanu, 2 decembrie 2017
Preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.
O decizie care a fost anunţată astăzi 3 decembrie vine să confirme analiza făcută de autorul articolului, dl. Traian Ungureanu.
Unde este „îngropat câinele” ? În nici un caz în „principii”-convenabile sau neproductive, după cum convine sau nu-conducătorilor „economicī” principali ai UE.
Tot ce-i bun-pentrư NOI-Vestul, ce-i mai prost și rebutat=merge în spre Est, că doar de ce i-am primit pe sărăntocii ăștia în UÆ? Să avem o groapa NOASTRA de gunoi,in care să deversam marfa de calitatea a doua,si rebuturile . Acesta este principiul-aplicat în subsidiar de marile economii vest-europene.
Dacă ar fi sinceri și cinstiti, șefii din UE, ar trebui să stabilească cotele de „ce-i mai rău”-în cazul de fata-emigranții, proporțional cu ƤIB-urile din țările componente ale UE !! Fiecăruia-„după posibilitat” !
@Sfartz Pincu
> ce-i mai prost și rebutat merge în spre Est, că doar de ce i-am primit pe sărăntocii ăștia în UE?
Pe ce bază faceţi aceste două afirmaţii – că rebuturile merg spre Est şi că pentru asta a fost RO primită în EU?
Aţi analizat dv. personal faptele relevante? Sau, dacă le-aţi preluat de la alţii, au analizat aceştia faptele? Nu-i aşa că nici una, nici alta?
Afirmaţiile astea sunt complexe şi necesită multă muncă analitică pentru a ajunge la ele pe bază de fapte. Dar să faci afirmaţii pur şi simplu nu costă nimic. De aceea şi circulă mii de poveşti de genul acesta, şi care oamenii doritori de teorii sintetice le subsumează unei „conspiraţii masonice” sau, în cazul celor mai curajoşi, unei „conspiraţii iudeo-masonice”.
Nu înțeleg deloc despre ce rebuturi ce “merg in Est” este vorba. Exemple? Știu doar ca România se bucura de statutul de membru al UE (la fel ca orice alt stat membru) cu toate avantajele aferente si…. cu toate obligațiile aferente (aici, recunosc, obligațiile sunt întotdeauna mai greu de acceptat fata de …. avantaje).Deasemenea, nu înțeleg afirmația cu “groapa de gunoi”. Din câte știu, Uniunea Europeană a “exportat” fonduri, programe etc. România a exportat însă fie mâna de lucru ieftină (si nu este vina Europei aici) fie criminalitate: infractorii cu pașaport Românesc dețin un loc de frunte in palmaresul european – desigur, nu e vina Europei cred. Si, relativ la groapa de gunoi, cred ca Romania a exportat mai mult “gunoi” in Europa decât invers.
Zona EU are reputaţia că ar fi zonă de comerţ liber. Comerţ liber înseamnă că producătorii şi cumpărătorii pot intra în contact şi interacţiona în mod liber, adică fără constrângeri din partea statelor.
Ori organismele UE s-au interpus
– între producătorii şi cumpărătorii ţărilor-membre,
– precum şi între aceştia şi producătorii/consumatorii din ţări ne-membre ale UE,
controlând şi condiţionând interacţiunea lor. Aceasta îi dă UE o putere extraordinară, de viaţă şi de moarte, aş putea spune, deoarece oamenii trăiesc din activitatea lor economică.
Utilizând această putere, UE a devenit capabilă să dicteze membrilor săi tot felul de deziderate ne-economice, care nu au nimic cu comerţul liber, de exemplul tipul de societate, reguli fiscale, standarde pentru produse, măsuri „sociale”, etc., practic fără aproape nicio limită.
Toate aceste „armonizări” au ca rezultat suprimarea unei veritabile concurenţe şi înlocuirea cu doctrina „level playing field”. Prin acesta, niciun producător nu poată profita de toate avantaje sale comparative naturale: climă mai bună pentru produsele agricole, nivel mai scăzut de salarii (care este oricum temporar), legislaţie a muncii mai liberală, hărnicie mai mare, ore de muncă mai numeroase, etc. [aceste avantaje, dacă sunt lăsate să funcţioneze, scot mai rapid oamenii/regiunea/ţara respectivă din sărăcie].
Deci autorul se înșeală când afirmă că procedeul cu ameninţările cu tăierea subvenţiilor este un aspect recent şi că este aplicat numai ţărilor din Est. El este de fapt parte esenţială a ceea ce este esenţa UE – de câţiva zeci de ani deja. A fost aplicat pentru a impune condiţii Angliei, Elveţiei, Greciei – pentru a nu cita decât cele din ultimii 10-20 de ani. Grecia este un contra-exemplu mai vechi că pentru prostia/manipulările unei ţări trebuie să plătească toate: deci redistribuirea milionului de refugiaţi din Siria, etc. din vina Germaniei nu este fără precedent cum crede autorul…
« În enorma lor majoritate, migranții refuză să se gîndească, măcar, la viața într-un stat est-european.» Este o afirmație corectă, din păcate pierdută în considerații incoerente,arogante, culese pt a se potrivi unei logici lipsă și care pornesc de la principiul «numai eu [autorul] sunt deștept și informat, voi și restul lumii sunteți niște tâmpiți. Dacă vreți să nu fiți tâmpiți, luați de bune ce vă spun eu, altfel veți cădea în groapa Gheenei».
@Nicu Adrian Udriște
Din partea moderatorului:
Nu trebuie să fiţi timid: iată adresa autorului – traian.ungureanu@europarl.europa.eu – puteţi să-i trimiteţi direct opiniile dv.
Dl. Udrişte scrie despre autorul articolului, T. Ungureanu (T.U.) că acesta ar veni cu: „…considerații incoerente,arogante, culese pt a se potrivi unei logici lipsă și care pornesc de la principiul «numai eu [autorul] sunt deștept și informat, voi și restul lumii sunteți niște tâmpiți”.
Eu, în calitate de cititor al lui ACUM, nu am văzut în articolul lui T.U. nici consideraţii incoerente, nici arogante, nici lipsite de logică şi nici opinii din care să rezulte superioritatea sa.
Am motive bune să cred că T.U. cunoaşte UE mai bine decât dl. Udrişte, faţă de care scrie de altfel mai cult, mai închegat şi mai la obiect. De aceea mă declar satisfăcut de faptul că T. Ungureanu scrie articole şi nu îşi consumă timpul cu comentarii ca cel al d-lui Udrişte, care de fapt nu comentează (e greu…), ci îşi arată rapid limitele capacităţilor proprii prin insulte/acuzaţii ieftine şi nefondate.
Un exemplu de comentariu critic la articol, comentariu ce merită să fie citit deoarece exprimă opinii bine susţinute, este cel al lui Alexandru, de la timestamp-ul (5-12-2017 la 21:10).
Se pare că autorul nu cunoaște nici motivele reale și nici pe cele ascunse, să spun așa, privind grupul Visegrád, creat în februarie 1991 ca un soi de „grup de elită” a trei țări foste comuniste: Cehoslovacia, Polonia și Ungaria, ulterior devenite patru la 1 ian. 1993. Am toate motivele să cred că autorul nu cunoaște nici ceha, nici polona, nici slovaca și nici maghiara, nu are acces la documentația în aceste limbi, ca atare încerc să-l ajut.
Sar peste faptul, remarcabil în context, că autorul iubește la nebunie UK și, după cum scrie, aruncă diatribe la adresa U.E. deși trăiește, deloc rău, tocmai pe banii U.E. Este un fel de Nigel Farage al României, critică U.E., dar nu iese de acolo! Frumos… păi bine îți șade, bade? Au, da, cei care ajung acolo, în parlamentul european, nu dau socoteală nimănui, doar propriei conștiințe. E mișto, să zic așa, să stai undeva, să critici acel loc, dar să iei bani de acolo! Pretty…
Reacția Grupului de la Visegrád împotriva „alocării de cote” pentru imigranți a apărut nu atât de teamă că ar fi fost invadați de imigranți, era deja clar că mari probleme au Grecia (pe atunci deja cu marile ei probleme financiare și bancare) și Italia, aflate în chiar fața valului. Era deja clar că mai toți acești imigranți vizează 3 țări foarte prospere: UK, Suedia și Germania. În Cehia, de exemplu, s-au stabilit câteva mii de imigranți și au rămas foarte puțini, în ciuda faptului că nu ar avea deloc condiții rele. E drept, reacția locală le era potrivnică, detaliu important. Nici limba nu o învață prea ușor, alt detaliu important. Reacția „celor 4” a fost una de principiu, nu în ultimul rând de orgoliu: „adicătelea noi ăștia patru nu suntem întrebați dacă se iau decizii? noi nu contăm?” Asemenea reacții sunt firești, mai ales dacă ținem seama de faptul că avem de-a face cu 3 țări mici (Slovacia, Ungaria, Cehia cu, respectiv, 5, 10 și 10 mil. locuitori, în ordinea citării), doar Polonia fiind o țară relativ mare (38 mil. locuitori) raportându-ne le dimensiunile europene. Există, mai ales în Ungaria, psihoza țării mici și a poporului izolat (deloc de neglijat, detaliu care explică multe dintre deciziile lor politice, bune sau rele, nu e sarcina mea să dau verdicte)
@Victor Manta. Nu este necesar să-mi intermediați eventualul dialog (deocamdată monolog) cu autorul, mă descurc și singur.
@Al. Leibovici. «Nu trebuie să fiţi timid: iată adresa autorului – traian.ungureanu@europarl.europa.eu – puteţi să-i trimiteţi direct opiniile dv.» Nu sunt timid, îmi este suficient că a ajuns acolo și cu votul meu. Nu am nimic personal cu autorul, discut cele publicate de dv. aici, dialogul (deocamdată monolog) este totdeauna posibil. Dacă aș avea ceva personal să-i transmit, cu siguranță o voi face. Aștept să comenteze/să dialogheze și mai aștept niscai texte mai consistente și mai informate din partea domniei sale. Deocamdată, cam slăbuț, cam inconsistent, un fel de teză de clasa a IX-A ori a X-a. Dar sunt răbdător, cum bine știți.
Dl. Nicu Adrian Udriște scrie:
> „Am toate motivele să cred că autorul nu cunoaște nici ceha, nici polona, nici slovaca și nici maghiara, nu are acces la documentația în aceste limbi, ca atare încerc să-l ajuţ”.
Înclin să cred că dl. Traian Ungureanu şi personalul său ajutător au acces, acolo unde se află, la toată documentaţia necesară. Ca atare nu văd de ce ar avea nevoie autorul de ajutorul dl. Udrişte, ajutor care nu i-a fost cerut. Se poate însă vedea uşor cine este arogant, reproş adresat de dl. Udrişte autorului.
> „E mișto, să zic așa, să stai undeva, să critici acel loc, dar să iei bani de acolo! Pretty…”.
Să rezulte oare de aici că, de exemplu, membrii din opoziţie a parlamentelor din ţările UE să fie finanţaţi din bani proveniţi din alte surse decât cele are celorlalţi parlamentari? Sună incoerent, un alt repreş adus de acelaşi dl. Udrişte autorului articolului.
> „Nici limba nu o învață prea ușor, alt detaliu important” (migranţii, trimişi în Est – vm).
Ca şi cum suedeza sau germana ar fi la îndemâna oricui, la orice vârstă… Un alt exemplu de lipsă de coerenţă.
> „@Victor Manta. Nu este necesar să-mi intermediați eventualul dialog (deocamdată monolog) cu autorul, mă descurc și singur”.
Nu ştiu de unde i-a venit d-lui Udrişte această idee năstruşnică, legată de vreo intermediere din partea mea. Se potriveşte însă cu un alt reproş adus de dl. Udrişte autorului: „… culese pt a se potrivi unei logici lipsă …”.
@ Nicu Adrian Udriste
Afirmatia Dvs. „Deocamdată, cam slăbuț, cam inconsistent, un fel de teză de clasa a IX-A ori a X-a” sufera de cateva probleme majore, probleme ce o fac in final inacceptatbila.
In primul rand, este falsa si lipsita de argumente. In cazul in care faceti referenta la calitatea scrisului autorului, ceea ce am citit mai sus nu are nimic de a face cu o teza de „clasa a IX – a”. Autorul manuieste perfect limba romana, isi exprima ideile in mod foarte coerent, foloseste un vocabular bogat elevat si respecta intru totul regulile jurnalismului. De fapt, autorul chiar este jurnalist, si sper ca stiti ca aceasta categorie profesionala isi castiga existenta scriind – deci chiar stiu sa scrie.
A doua problema a comentariului Dvs. este lipsa de respect si tonul de bascalie ieftina. Aveti tot dreptul a nu fi de acord cu ideile prezentate in articol dar nu cred ca aveti dreptul de a substitui argumente cu bascalie ieftina si „poante” de limbaj pe care un absolvent serios de Bacalaureat le-ar evita.
A treia problema este ceva mai generala si pare specifica mai tuturor comentariilor pe care le postati. Nu analizati continutul celor scrise in profunzime, nu aduceti contra – argumente si va limitati doar la a discuta fie autorul articolului fie alte persoane (si nu afirmatiile lor) implicate in discutie.
Iata trei argumente pentru care consider ca interventia Dvs. este total neavenita, nu aduce absolut nici o valoare adaugata si iritanta prin lipsa de respect.
@Teodor Burghelea
> Iata trei argumente pentru care consider ca interventia Dvs. (a d-lui Nicu Adrian Udriste – vm) este total neavenita, nu aduce absolut nici o valoare adaugata si iritanta prin lipsa de respect.
Sper că această critică, bine argumentată, să tempereze pe viitor avântul distructiv şi caracterul miştocăresc al comentariilor d-lui Nicu Adrian Udriste.
@ Theodor Burghelea si Alex. Leibovici
Credeti ca se aplica aceleasi standarde pentru Estul si Vestul Europei?
Iata si o recunoastere oficiala a insesi unui Consiliu European :
„Concluzie oficială: Produsele făcute de aceleaşi firme pentru Europa de Est sunt mai proaste decât cele pentru Vest
Consiliul Agricultură și Pescuit din cadrul Consiliului UE a analizat studiile făcute de către mai multe state membre pe tema dublului standard de calitate între produsele din Estul şi din Vestul Europei, iar concluzia a fost că aceste discrepanţe există.
În unele cazuri, până la jumătate dintre produse conțin mai puţină carne, mai multă grăsime, mai mulți îndulcitori și conservanți artificiali și o greutate mai mică”
http://www.economica.net/studiile-facute-de-statele-ue-confirma-existen-a-unor-diferen-e-de-calitatea-intre-produsele-din-est-si-cele-din-vest_135499.html
Nemaiamintind si de surclasarea profesionala a multor romani, obligati sa munceasca in Vest.
PS.
http://www.click.ro/news/national/suntem-cosul-de-gunoi-al-europei-mancarea-noastra-comparata-cu-cea-din-germania-care
http://0-100.hotnews.ro/2017/10/16/opinie-de-ce-ne-cumparam-asa-multe-masini-la-mana-a-doua-din-vest/
http://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/strainii-isi-arunca-gunoiul-in-romania-539800
https://www.money.ro/strainii-isi-arunca-gunoiul-in-romania/
Cu riscul de a va dezamagi, voi enunta un raspuns lipsit de valoare adaugata doar pentru ca numele meu a fost invocat (dar incorect ortografiat: „Theodor” in loc de „Teodor”). Pentru prima parte a intrebarii adresate nu am un raspuns. A trecut o eternitate de cand am cumparat un produs fabricat in Romania. Lucru ce a redus interesul meu fata de calitatea produselor din Romania (inteleg ca intrebarea se refera la produse „actuale” – cunostintele mele se limiteaza la produse de acum cateva decenii) motiv pentru care nu pot formula un raspuns coerent si argumentat. Pentru a doua parte a interogatiei „Nemaiamintind si de surclasarea profesionala a multor romani, obligati sa munceasca in Vest” as putea incerca sa-mi formez o opinie si sa o impartasesc cu Dvs. daca as avea mai multe preciziuni asupra intrebarii. Elementele ce imi blocheaza reflectia fiindca nu le inteleg sensul exact sunt „obligati”, „surclasare profesionala”. Odata ce aceste elemente imi vor fi clarificate, voi putea incerca sa formulez un raspuns.
Scuze pentru ortografierea greșită, sau poate nu chiar greșită ci doar interpretată fonetic, așa dupa cum sună !. Și numele meu a fost interpretat fonetic de un milițian, care în ruptul capului nu înțelegea de ce Schwartz dacă sună Șfarț -să pronunțe el S-C-H-W-A-R-T-Z ! Nu te pui cu el, care te da gata cu „las’că știm noi!”
Mă refeream in primul rand, la surclasarea profesională a sute de mii de femei calificate în diverse meserii, și care din cauza distrugerii marii industrii românești,de după 1990-când peste 2 milioane de locuri de muncă au fost desființate,(numai la Onești-50.000 de locuitori-15.000!), au fost nevoite să se angajeze în Vest, ca îngrijitoare, culegătoare de căpșuni,muncitoare agricole, etc.
A fost mai crunt pe plan psihologic, pentru șomerii ieșiți din comunism,obișnuiți cu garantarea prin Constituție a „dreptului la muncă”-adică un loc de muncă asigurat, să se trezească „liberi”-dar fără o pâine pe masă. puțin șomerul din Vest era avertizat de poosibilitatea de a-și pierde locul de mînca.
Și bărbații români, cu meserii având la bază studii profesionale de la lăcătuși,la cei cu studii superioare, (mai puțin medicii și inginerii,mai mult cei cu studii umanistẹ), au fost nevoiți, (poate o perioadă ceva mai scurtå),să exercite munci descalificante.
Nu cred că se poate nega rolul companiilor străine din Vest,în distrugerea după 1989 a industriei românești, a celei- cel puțin, capabile să le facă concurență.
@ Sfartz Pincu
1. „Scuze pentru ortografierea greșită, sau poate nu chiar greșită ci doar interpretată fonetic, așa dupa cum sună !. Și numele meu a fost interpretat fonetic de un milițian, care în ruptul capului nu înțelegea de ce Schwartz dacă sună Șfarț -să pronunțe el S-C-H-W-A-R-T-Z ! Nu te pui cu el, care te da gata cu „las’că știm noi!””
Nu stiu despre ce militian vorbiti. Desi de acord ca „stalcirea” voluntara a numelui Dvs. este inaccpetabila, eu nu am nimic de a face cu acest lucru. Iar Dvs. v-ati adresat mie nu acestei terte persoane „militian” de care eu nu am nici o cunostinta (deci, orice v-ar fi spus, nu port absolut nici o responsabilitate).
2. „….. cauza distrugerii marii industrii românești”
La care „mare industrie romaneasca” va referiti? Eu nu am cunostinta de existenta unei „mari” industrii romanesti dupa perioada interbelica (ma refer aici la uzinele Malaxa, Auschnitt etc.).
3. „au fost nevoite să se angajeze în Vest, ca îngrijitoare, culegătoare de căpșuni,muncitoare agricole, etc.”….
Si care este problema? A culege capsuni este o munca onorabila. Si in plus, a generat milioane de € ce au fost injectate in circuitul bancar romanesc…
4. „obișnuiți cu garantarea prin Constituție a „dreptului la muncă”-adică un loc de muncă asigurat”
Aici cred ca este vorba de o confuzie. Orice constitutie a unui stat de drept modern asigura dreptul de a munci (in mod legal) dar nu are absolut nici o obligatie sa iti asigure locul de munca. Aceasta este problema celui ce doreste sa munceasca, nu a statului. Statul are doar obligatia de a asigura un climat legal corect ce protejeaza drepturile personelor ce … si -au gasit de munca.
5 „Și bărbații români, cu meserii având la bază studii profesionale de la lăcătuși,la cei cu studii superioare, (mai puțin medicii și inginerii,mai mult cei cu studii umanistẹ), au fost nevoiți, (poate o perioadă ceva mai scurtå),să exercite munci descalificante.”
Hmm… studii superioare… Imi amintesc de acest termen de care se facea atata caz in anii comunismului…. „Eu am facultate, nu -ti este rusine sa te contrazici cu mine” – iata una di frazele pe care le-am auzit de mii de ori pana in momentul in care am decis ca nu voi sa le mai aud. Realitatea „pe teren” (occidental) este oarecum diferita…. (detin exemple concrete, nu imparatesc opinii ci descriu fapte)…. Oameni cu „studii superioare” … au incercat uneori sa exercite profesiuni „superioare” in „vest” dar s-au impotmolit dupa prima saptamana. desenul tehnic era … facut pe calculator.Vestul salbatic nu i-a concediat dar le-a oferit ceva mai „simplu”: maistri. Tot n-a mers…. Aveau nevoie de cunostinte solide de Engleza si ghinion, strungurile si frezele erau pilotate de … calculator. Dar vestul a avut inca rabdare…. i-a facut mucnitori necalificati…. Unii dintre ei au ramas la acest nivel, altii au avansat fiindca s-au adaptat (au invatat engleza, au invatat strungarie pilotata de calculator si desen tehnic in Cathya etc). Au sfarsit foarte bine cu totii. Celialti, au sfarsit si ei bine. Si-au putut cumpara o mica casa la periferia orasului si nimeni nu i-a impiedicat vreodata sa se simta „discriminati”… Deci iata-i si pe acestia tot acolo dar… dezamagiti.
Ultima mea mirare: cand scrieti „munci descalificante” la ce va referiti? La trafic de droguri, la prostitutie, la furt la drumul mare, la trafic de influenta, frauda etc? Eu am cunoscut candva un tanar ce spala vase in fiecare noapte de la miezul noptii la 6 dimineata pentru a se putea intretine pe durata studiilor. Conform definitiei Dvs., a fost ceva „descalificant”?
Dl. Sfartz a scris: „Nu cred că se poate nega rolul companiilor străine din Vest,în distrugerea după 1989 a industriei românești, a celei- cel puțin, capabile să le facă concurență”.
Acest „rol” se poate nega, şi de aceea întâi trebuie demonstrat. Aştept în consecinţă câteva exemple edificatoare de companii vestice care au distrus companii socialiste româneşti cumpărate de ele. O comparaţie cu firme româneşti, ce au apărut pe baza principiului „nu ne vindem ţara” şi au pus mâna foarte ieftin pe o mulţime de companii privatizate, ar fi şi ea foarte interesantă.
Ce ştiu eu din experienţă este că firmele din Vest erau mai bune decât companiile socialiste din România, cele din urmă fiind făcute pentru ca să deservească consumatori mai puţin exigenţi, deoarece nu aveau o altă alegere la cumpărare. Altfel spus, firmele socialiste lucrau pentru o piaţă captivă.
Îmi amintesc cum erau căutate automobilele Dacia 1300L („L” de la „Lux“!), vândute în România de către stat (cine altcineva?) pe valută, deoarece aveau mai multe piese originale de la Renault decât modelul standard…
@Sfartz Pincu
Aţi afirmat:
> ce-i mai prost și rebutat merge în spre Est, că doar de ce i-am primit pe sărăntocii ăștia în UE?
> Să avem [zice EU] o groapa NOASTRA de gunoi in care să deversam marfa de calitatea a doua si rebuturile
Deci : UE a primit ţările din est pentru a putea deversa acolo „marfa de calitatea a doua” şi „rebuturile”.
V-am cerut dovezi. Aţi venit cu un articol din publicaţia economica.net care relatează că un studiu de sinteză al Consiliului UE (care este o ramură a „guvernului” Uniunii Europene) a găsit că există diferenţe reale în produsele acelorași firme, dar vândute în vest şi în est. Acest organism cere să se ia măsuri.
O primă observaţie: faptul că conducerea UE găseşte că este anormal ca produsele de calitate inferioară, rebuturile etc. să fie exportate în est, contrazice clar afirmaţia dv. că chiar pentru acest gen de exporturi au fost primite în EU ţările din Est. Vă rog să nu treceţi cu uşurinţă peste fraza precedentă, să o citiţi cu atenţie şi să reflectaţi un pic. Repet cu alte cuvinte: dacă exporturile de asemenea produse „de mâna a doua” se vor interzice, atunci EU a acceptat România în mod cu totul inutil!! Sau credeţi că în EU, care, cum ziceţi, elaborează strategii sofisticate şi de lungă durată, mâna stângă nu ştie ce face mâna dreaptă?!
Deci consider dovedit faptul că România nu a fost primită în EU din motivul pe care îl bănuiţi. De altfel, ştiţi că a fost primită după un proces îndelungat şi anevoios, ceea arată mai degrabă că EU nu avea chiar aşa mare nevoie de România… Mai degrabă invers.
Vă rog să confirmaţi că acest punct este rezolvat; apoi trecem la substanţa discuţiei – calitatea produselor vândute în RO.
Confuzia creata este in „termeni,nu in „fapte” !!
Aveti dreptate ca UE, ca organizatie,este echidistanta fata de toti membrii sai-acesta este sensul crearii ei.Dar,cei care folosesc Estul ca pe o ruda saraca, nu sunt „ministerele- comisiile” europene ci marile companii particulare,carora le pasa in cot de princip[iile de organizare EU-ele vor doar profit !!
Si nu numai marile companii,ci si mafia din acele tari dezvoltate.Daca nu era vama romana vigilenta,s-ar fi derulat un contract intre mafia napolitana si careva din Romanioa,sa aduca gunoiul italian in Romania,sub pretextul ca ar fi cartoane de prelucrat ! Ani dearandul,pana acum un an-aceste gunoaie se scurgeau spre Romania !
@ Victor
Reluam inutil constat,ca si cum ar fi prima discutie despre performanta „unor” mari unitati socialiste.
De cateva ori am depus „marturie”, despre acest aspect,ca o persoana direct implicata,in fosta calitate-inainte de pensionare de- sef al serviciului de PROIECTARE,PENTRU toata .industria chimica de pe Valea Trotusului,de la fabrica chimica din Marasesti+Combinatul Chimic Borzesti,+Rafinaria Onesti+Combinatul de Cauciuc sintetic Onesti+Rafinaria Darmanesti.Deci o persoana bine informata.
Stiam exact care produse sunt exportabile si bine primite, si care nu puteau merge la export ! Majoritatea produselor chimice din acea zona erau acceptate, chiar cautate de mari firme internationale din toata lumea ! Si totusi acele unitati industriale-sunt azi in ruine.
Nu stiu pe ce Va bazati cand afirmati in mod repetat,ca performantele industriale ale Romaniei socialiste-comuniste,numiti-l cum vreti Dvs., erau inferioare in totalitatea lor !?
Cred ca nu este o convingerea obiectiva a Dvs.- este un leit-motiv cantat de sustinatorii ascendentei „vestului” asupra Estului „sarac si prost”!
@ Victor Manta
„Ce ştiu eu din experienţă este că firmele din Vest erau mai bune decât companiile socialiste din România, cele din urmă fiind făcute pentru ca să deservească consumatori mai puţin exigenţi, deoarece nu aveau o altă alegere la cumpărare. Altfel spus, firmele socialiste lucrau pentru o piaţă captivă.”
Sunt in totalitate de acord cu asertiunea de mai sus. In deplin acord cu cele scrise de Dl. Manta, eu nu sunt capabil sa numesc un singur produs romanesc (pre-decembrist) ce a avut vreodata sanse sa concureze cu un produs occidental. Nu stiu nici produse de larg consum (haine, electronice, electro-casnice), nici produse de o anvergura mai mare: masini, utilaje etc. De exportat, desigur. Se exporta masiv fiindca regimul comunist avea nevoie de lichiditati. Dar ce se exporta nu intra in competitie cu produse similare ale adevaratei economii de piata ci „hraneau” ceea ce Dl Manta numeste „piete captive”: mici tari ale unor dictatori africani deveniti „prieteni” etc.
Si fiindca autoturismele Dacia au fost aduse in discutie – ele nu concurau cu autoturismele occidentale. In ciuda pretului scazut, calitatea si uzura morala (in anii 80 Renault 12 – parintele Daciei, era deja o masina „batrana” in Franta pe cale sa dispara).
In concluzie, ne place sau nu, economia romaneasca comunista era un colos cu picioare de lut, depasit tehnologic, producand relativ mult si prost.
Despre competitivitatea industriei comuniste romanesti, sa vedem cat de „competitiv” a fost unul din produsele emblematice: autoturismul Dacia.
(1) Costul sau era inainte de anii 90 de aproximativ 70 000 Lei. La acea vreme, acesta era un pret fabulos! Deci, un pret deloc competitiv – acesta era pretul mediu al unei garsoniere. In acelasi timp, un model Renault mult mai nou si mai performant (de exemplu Renault Simphonie) se vindea in configuratie „full option” pentru cel mult o treime din pretul unei locuinte!
(2) Masinile Dacia erau supranumite „masini bob”. Dupa doi ani de folosinta, intreaga familie trebuia sa coboare si sa o impinga in timp ce soferul incerca sa reporneasca motorul… Halal competitivitate. Masina scumpa si de calitate proasta….
(3) In ciuda metehnelor enumerate la punctele (1) si (2), achizionarea acestui amarat de autoturism devenise o intreaga aventura… Suma integrala se achita in avans la CEC dupa care persoana ce si-a putut permite acest lux intra pe o lista de asteptare…. Daca totul „mergea bine”, intra in posesia mult doritului „atelaj” dupa doi trei ani… Desigur, competitiva economie romaneasca de atunci avea si porti laturalnice ce puteau scurta asteptarea: cunostinte, pile, troc (furai din fabrica unde lucrai ceva ce putea interesa pe cel de la fabrica si te muta cateva randuri mai sus pe lista…). Inca un exemplu de „competitivitate”.
V-ați fixat,în deplin acord- asupra unui produs românesc, (ce era românesc acolo?)-Dacia,și de aici concluzia că produsele industriei românești, de înainte de 89 erau în afară concurenței cu produsele similare din Vest !
Lipsa de informație și prejudecata, au dus la o concluzie globală asupra produselor fabricate în România,din acea perioadă.
În realitate, foarte multe produse ale industriei ușoare , chimice, petroliere, construcțiilor de mașini, etc. aveau căutare pe piață externă, chiar dacă erau create cu o plusvaloare redusă, cu cheltuieli exagerat de mari,(în special energetice,și forță de muncă).
Câteva exemple:
1.Industria ușoară: mobilă sculptată, pantofii Guban.
2.Construcții de mașini: utilajul petrolier de la Uzinele 1 Mai Ploiești, (împreună cu Uzină mecanică Târgoviște)-al doilea producător mondial, după SUA. Strungul carusel cu 16 metri în diametru,(unicat în lume,pe acea vreme-la Uzinele 23 August),-era supraîncărcat cu comenzi din toată lumea, pentru prelucrarea de piese supragabaritare de turbine, (rotoare, carcase).
3.Industria energetică.Producție de curent ieftin,în hidrocentrale, cu export în străinătate.
4.Industria chimică: Cauciucul sintetic SBR și cel izoprenic, cumpărat, la tot disponibilul fabricat la Onești, de firme de nivel mondial căa Feyerston și Michelin. Zeci de alte produse chimice se exportau în Vest.
5. Industria de armament, exporta cu prioritate față de firmele străine, toată producția de la Uzinele de armament de la Mija,Plopeni,Tohan și Fabricile chimice de explozibili de la Fagarasi și Ucea.
Comunismul și socialismul au fost rele, si ca teorie,si cu atat mai mult-ca aplicare. Dar acest fapt nu poate umbri capacitatea inginerilor, medicilor, artiștilor- maiștrilor și muncitorilor de înaltă calificare, de a fi stat cu capul sus în față colegilor din Vest, din acea perioada.
Dl. Sfartz a scris înainte: „Nu cred că se poate nega rolul companiilor străine din Vest,în distrugerea după 1989 a industriei românești, a celei- cel puțin, capabile să le facă concurență”.
Eu am pus sub semnul îndoielii această afirmaţie şi i-am solicitat d-lui Sfartz exemple concrete. Nu am primit niciunul, dar în schimb am aflat că dl. Sfartz inainte de pensionare a fost un mare sef al unui serviciu şi: „Deci o persoana bine informata”.
O persoană „bine informată”, cum susţine că ar fi fost dl. Sfartz, ar fi fost capabilă să publice imediat 2 – 3 nume de companii vestice importante care au distrus firme concurente de pe piaţa românească, dar constat că NU a fost capabilă să dea asemenea exemple.
Fără să fiu un specialist ca dl. Sfartz, dacă mi s-ar fi cerut, eu aş fi fost capabil să produc o listă de firme occidentale care au cumpărat nişte firme româneşti şi le-au transformat în unele înfloritoare. În special tinerii români se luptă să ajungă în şcolile de post-calificare ale acestor firme, care îi aduc la nivelul de calificare cerut în Vest.
În concluzie eu îmi menţin părerea că companiile vestice NU au distrus sectoare din industria românească pentru a se debarasa de un concurent.
Mai scrie dl. Sfartz: „Nu stiu pe ce Va bazati cand afirmati in mod repetat,ca performantele industriale ale Romaniei socialiste-comuniste,numiti-l cum vreti Dvs., erau inferioare in totalitatea lor !?”.
Şi dl. Burghelea, şi eu, am dat exemple de inferioritate a unor produse concrete, fabricate în România socialistă şi am arătat în parte şi de ce acest lucru a fost posibil. Mă asociez părerii exprimate de dl. Burghelea: „In concluzie, ne place sau nu, economia romaneasca comunista era un colos cu picioare de lut, depasit tehnologic, producand relativ mult si prost”. Aş adăuga „şi scump”, aşa cum a arătat tot dânsul.
A ramas inca un citat al Dlui Sfartz pe care nu l-am comentat dar de care mi-am amintit citind ultimul comentariu al Dlui Manta:
„„Nu cred că se poate nega rolul companiilor străine din Vest,în distrugerea după 1989 a industriei românești, a celei- cel puțin, capabile să le facă concurență”.”
In primul rand, ezit in a folosi termenul „distrugere” pentru ceva ce era deja intr-o situatie deplorabila…. Dar, ceva s-a intamplat totusi imediat dupa 1989. O privatizare „originala” – consecinta directa a ceea ce unul dintre politicienii de atunci numea „democratie originala”. Vidul legislativ si flexibilitatea regulilor pe deplin exploatata de noua conducere a dus la „lichidarea” fizica a proprietatilor fostului regim. Nu, nu va ganditi ca au venit americanii sau alti inamici sa ne „fure” economia pentru a scapa de concurenta. Furtul institutionalizat si protejat de figuri politice tenebroase precum si de un sistem legislativ ce tinea de „zona crepusculara” a fost instrumentat de romani. Fostii directori de intreprinderi le-au privatizat si vandut pe nimic (in afara unui comision confidential ce,i-a propulsat imediat printre marii oameni de afaceri ai vremii), fostii politruci se privatizau intr-o bucurie utilizand ca spatiu lucrativ fostele sedii ale comitetelor judetene etc. Da, a fost un furt la scara mare dar autorii si beneficiarii nu au fost strainii ci …. romanii. Trista intorsatura a sortii, dar nu unica. In fosta Uniune Sovietica lucrurile nu au fost cu mult diferite…
Beneficiari au fost directorii,cum spuneti Dvs., care au privatizat întreprinderi, și le-au vândut sau le-au falimentat, contra unui comision care nu reprezenta nici 1 la mie din valoarea reală.
Dar marii beneficiari, au fost companiile străine, cărora li s-a deschis o piață mare de desfacere a produselor lor.
Un exemplu, pe care l-am mai dat, dar care nu a fost auzit, de comentatorii care nu au vrut să-l audă, pentru a nu fi puși în situația să renunțe la sentințele lor extra-docte.
La Onești funcționa o fabrică de polistiren expandat,normal și ignifugat, pe bază de instalații și tehnologii suedeze, de vârf. Privatizata,falimentata,vândută la și ca fier vechi.
Acum în acțiunea masiv aplicată în toată țara-de termoizolare a clădirilor,se importă din Germania polistiren expandat, la prețuri de câteva ori mai mari decât se vindea înainte de 89. Cine a beneficiat de distrugerea acelei instalații ? O companie din Vest! Și încă o companie din Vest, care produce perlele preexpandate de polistirem, și încă o alta companie din Vest, care produce și polimerizează stirenul, și încă o companie care convertește toluenul în benzen, și ..toate acestea existau la Onești,și funcționau ..șnur!
Necunoscute sunt căile… dar efectul este vizibil. In România s-au distrus întreprinderi, pe o cale sau alta, iar beneficiari, pe o cale sau altă-au ajuns întreprinderile din VEST!
Dl. Sfartz Pincu a scris:
O fabrică falimentată oare de cine? Cumva de o firmă din Vest care produce polistiren, sau de nişte băieţi isteţi locali, puşi pe jaf şi câştiguri rapide? Răspunsul este de regulă cunoscut.
A mai scris dl. Sfartz:
Acest neadevăr a mai fost prezentat în trecut pe paginile lui ACUM, de acelaşi domn Sfartz… Alexandru a arătat atunci că polistirenul se vinde în România de 3 ori mai ieftin decât înainte, şi aceasta fără pile, repartizări, aşteptări lungi, etc. Sursa.
Atunci dl. Sfartz a tăcut mâlc, dar iată că recidivează cu aceleaşi informaţii eronate, contând pe faptul că faptele se uită şi că nimeni nu va merge pe urma unor lucruri mai greu de găsit şi de analizat. S-a înşelat.
Şi ultimul flash al d-lui Sfartz:
Aici dl. Sfartz a întors-o. Înainte ne spunea că firmele din Vest au distrus concurenţii din România. Acum aflăm că nu sunt neapărat implicate firme vestice în „distrugerea” firmelor româneşti, dar că vina acestor firme străine este că ele îşi exportă produsele pe o piaţă a UE liberă. În mod curios firmele vestice sunt beneficiarele, dar că clienţii lor, liberi să cumpere şi de la producători locali, ar fi oricum perdanţi!
@Sfartz Pincu
Să vedem cum este cu preţurile şi cine şi ce n-a vrut să audă. Despre polistiren şi fabrica de la Oneşti am discutat de două ori deja, în amănunt, în aprilie 2016 şi august 2017. Am arătat acolo că:
– există în prezent numeroşi producători autohtoni de polistiren expandat – la Ploieşti, Oradea şi Roman. Una din aceste firme româneşti – AdePlast SA – produce ea singură cam cât producea fabrica dv. de la Oneşti;
– am mai arătat că în prezent, un salariu mediu pe economie din RO poate cumpăra de trei ori mai mult polistiren decât putea salariul mediu din 1989.
Deci: nu este adevărat că consumatorii de polistiren sunt obligaţi acum să-l compere din Germania la preţuri mult mai mari decât înainte de 1990! Iar preţurile produselor autohtone sunt acum de trei ori mai mici ca în 1989. Dar la comentariul din august a.c. (v. aici şi aici) în care am demonstrat astea nu aţi răspuns niciodată! Deci cel care n-a vrut să audă – „pentru a nu fi pus în situația să renunțe la sentințele sale extra-docte” – sunteţi chiar dv.
Observaţie: Ca şi toate eforturile de industrializare din România de dinainte de 1990, şi fabrica din Oneşti a fost construită cu mari sacrificii pentru populaţie (importată pe valută din Suedia!). Din contra, actualii producători nu au luat nici un ban de la populaţie pentru a-şi construi fabricile! Din contra, aceştia dau populaţiei – prin taxele pe care le plătesc la bugetul de stat.
Îmi face plăcere să comentez cu Dvs., și nu cu cei care fac o „baschălie civilizată”-luând în derâdere alte persoane cu expresii ironice de genul-„mare specialist” !(v. mai sus).,Cu asemenea persoane nu voi mai comenta niciodată.
Dar să revenim la „polistirenul expandat”, unde aș vrea să lămurim niște confuzii făcute de Dvs.,de altfel scuzabile,pentru cineva care nu a avut deaface cu industria chimică.
Salariul mediu net în 2016,( menționez că în 2016,diferența dintre salariul brut și cel net-era incomparabil mai mare,face de salariile dinainte de 1989), a fost de 2086 lei/luna,
( https://www.agerpres.ro/economie/2016/…/ins-salariul-mediu-net-în-românia-a-crescu..)
Prețul polistirenului expandat în 2017 este de 41,3 lei/metru cub, iar al celui ignifugat de 137.28 lei pe metru cub !
Ați făcut o greșală în calculele Dvs. luând prețul unui balot cu un volum de 1/4 metri cubi,drept un metru cub ! Prețul luat în calcul de Dvs. este pentru un balot cu dimensiunile standard de 100x50x50 cm. adică intrun metru cub intră 4 baloți.
Și acum revenim la comparația Dvs. care avea ca scop să dovedească faptul că acum este amai ieftin polistirenul expandat decât era înainte de 89, deși comparația nu se susține,măcar prin faptul că nivelul de trăi a crescut mult în 2017 față de 1989 !
Dar:
-în 1989 cu un salariu mediu se putea cumpără 90 m.c polistiren expandat „normal” și 45 mc. de polistiren expandat „ignifugat” (Ignifugatul era de două ori mai scump)
-în 2017, cu un salariu mediu net de 2086 se pot cumpără : 2086/41.3=50.5 mc. de polistiren expandat „normal” și doar 2086/137.8=15 mc.de polistiren expandat ignifugat !
Adică:
Polistirenul expandat „normal”,………50.5/90- era de aprox. de două ori mai ioeftin,și
Polistirenul expandat „ignifugat”……….-15/45-era de trei ori mai ieftin
Și încă o „neînțelegere”,referitoare la afirmația Dvs.;….” Să vedem cum este cu prețurile și cine și ce n-a vrut să audă- –… există în prezent numeroși producători autohtoni de polistiren expandat – la Ploiești, Oradea și Român. Una din aceste firme românești – AdePlast SĂ – produce ea singură cam cât producea fabrică dv. de la Onești;”
Si pardon, confundați producția de polistiren expandat, în „ciclul complect” de fabricație-realizat la Onești, cu doar ultima fază de fabricație a acestuia-„expandarea” de perle aduse din import -la fabricile menționate de Dvs. !
Concluziε: Vestul era interesat de distrugerea industriei romanesti,prin metode si actiuni-deocamdata bine ascunse !!
Dl. Sfartz a scris: „Îmi face plăcere să comentez cu Dvs. (adică probabil cu Alexandru – vm), și nu cu cei care fac o „baschălie civilizată”-luând în derâdere alte persoane cu expresii ironice de genul-„mare specialist” !(v. mai sus).,Cu asemenea persoane nu voi mai comenta niciodată”.
Am fost curios să aflu cine ar putea fi acele persoane civilizat băşcălioase, drept care am făcut o căutare în acest fir de discuţie.
Iată ce am găsit, postat de mine: „Fără să fiu un specialist ca dl. Sfartz, dacă mi s-ar fi cerut, eu aş fi fost capabil să produc o listă de firme occidentale care au cumpărat nişte firme româneşti şi le-au transformat în unele înfloritoare”.
Nu am reuşit să detectez ironia de care aş fi acuzat. Dl. Sfartz scrie despre persoana sa că a fost: „… sef al serviciului de PROIECTARE,PENTRU toata .industria chimica de pe Valea Trotusului,de la fabrica chimica din Marasesti+Combinatul Chimic Borzesti,+Rafinaria Onesti+Combinatul de Cauciuc sintetic Onesti+Rafinaria Darmanesti.Deci o persoana bine informata”. Eu nu am avut niciodată asemenea responsabilităţi în România comunistă şi nu mă pot lăuda cu aceleaşi cunoştinţe.
Tot dânsul scrie: „Cu asemenea persoane nu voi mai comenta niciodată”. Aceasta este, desigur, o decizie personală, care nu mă obligă pe mine la nimic.
Cea mai interesantă este această afirmaţie, care a ieşit de sub pana sa: „Concluziε: Vestul era interesat de distrugerea industriei romanesti,prin metode si actiuni-deocamdata bine ascunse !!”.
Deci dl. Sfartz vorbeşte despre acţiuni „bine ascunse” publicului larg, aceasta de aproape 30 de ani, dar de care dânsul, chiar pensionat fiind, a avut totuşi cunoştinţă. Ce păcat că dl. Sfartz nu are intenţia să le dezvăluie, ci doar să afirme ba una, ba alta.
Stimate domnule Sfartz, nu va recomand (nu am dreptul, sunteti de varsta tatalui meu decedat), va rog, sa mai recititi inca o data piesa teatrala a lui Vasile Alexandri, „Fantana Blanduziei”. Este acolo un anumit personaj, care poarta numele de Zoil si care este parazit de meserie. Asa a dorit Maestrul Alexandri, care s-a bazat pe experienta de milenii. Va rog sa recititi acea piesa teatrala. Sper atunci ca nu veti acorda prea multa atentie Zoililor moderni. Sunt convins ca acest comentar nu va fi publicat aici. Dar oricum, cred ca sentimentele mele vor ajunge intr-o buna zi la Dvs!
@Sfartz Pincu
> Polistirenul expandat… era de aprox. două [trei] ori mai ieftin
Da, aveţi dreptate, am făcut o greşeală grosolană la calcului costului pe metru cub. Cer scuze, şi în special lui Victor, care este obişnuit să se poată baza pe ce spun.
Să ne întoarcem o clipă la preţul pe care l-aţi considerat pentru un m.c. de polistiren expandat (PE) de Oneşti în 1989: 28-42 lei/m.c. Nu este scump, într-adevăr. Dar… putea oricine să cumpere PE pentru folosinţă proprie? Şi putea să-l cumpere la acest preţ? Era acesta preţul de vânzare cu amănuntul către populaţie, iar nu preţul între întreprinderi? Oricum, era un preţ stabilit administrativ, care nu permitea nici un feedback cerere/ofertă, şi de aceea se obţinea pe relaţii/servicii reciproce/mită. Preţul nici nu era neapărat rentabil, adică mai mare decât costurile de fabricaţie
[Un gând de coşmar: nu cumva avea omul nevoie de un „ordin de reapariție” (parcă aşa se spunea), semnat de un tovarăş cu funcţii de răspundere din ministerul „de resort”, întocmit pe baza unei cereri din partea Consiliului Oamenilor Muncii din instituţia în care lucrează beneficiarul, eliberată acestuia pentru merite deosebite? 😉 ]
Să vedem acum care din concluziile mele se schimbă în lumina faptului că acum metrul cub de PE este de fapt mai scump şi nu mai ieftin ca înainte.
1. Rămâne în picioare concluzia mea că amatorii de PEnu sunt obligaţi să-l cumpere din vest, din vestul care, ziceţi dv., de aceea ne-a şi distrus fabrica de PE din Oneşti. PE este în prezent produs şi autohton, în cantităţi mari, şi se vinde oricui, în orice cantităţi.
Iar faptul că, ziceţi dv., nu întreg procesul de producţie are loc în România îi este absolut indiferent consumatorului – cu excepţia cazului când este nu-ne-vindem-ţărist, adică ultranaţionalist şi/sau comunist. Este în favoarea consumatorului faptul că componentele unui produs complex sunt fabricate acolo unde fabricaţia este mai ieftină – se cheamă „diviziunea muncii” sau „specializare”
2. Rămâne în picioare observaţia mea că, spre deosebire de vremurile apuse, producerea polistirenului nu impune populaţiei nici un fel de sacrificii, deoarece costurile (şi riscurile) sunt suportate de privaţi. Din contra, populaţia are un avantaj prin impozitele plătite de întreprindere la bugetul de stat.
Cum am mai scris şi altă dată, salariile şi preţurile din perioada comunistă nu erau determinate după criterii economice, ci erau fixate după criterii ideologice şi nu pot servi drept comparaţie cu o piaţă liberă.
PS: Notez cu interes afirmaţia dv. „nivelul de trăi a crescut mult în 2017 față de 1989”… Deşi nu-mi fac prea mari iluzii că asta ar însemna vreo cotitură în gândirea dv.
PPS: mai rămâne să vedem ce este cu afirmaţia că Europa de est este groapa de gunoi (marfă proastă, rebuturi) a Europei de vest. Poate…
@Alexandru
> Cer scuze, şi în special lui Victor, care este obişnuit să se poată baza pe ce spun.
Acest gen de comparaţii de preţuri este foarte discutabil, oricum ar fi făcut, deoarece cuprinde prea multe necunoscute, alterate de hoţii propagandistice comuniste.
– În primul rând nu cunosc decât o sursă pentru preţul din 1989 a polistirenului expandat din RO. Nu ştiu nici dacă era un preţ de vânzare către populaţie, sau unul între întreprinderile de stat.
– În al doilea rând preţurile în comunism erau artificiale, multe dintre produse fiind subvenţionate pentru diferite motive, iar alte preţuri umflate peste măsură. Subvenţiile erau compensate prin salariile foarte mici ale cetăţenilor de rând.
– În al treilea rând preţurile erau calculate în Lei, o monedă care nu era liber convertibilă. De exemplu o Dacia 1300L, care costa în ţară în anii 1970 cam 72.000 Lei, se vindea pe valută tot în RO la cursul de cam 1 USD = 40 Lei. Tot atunci cursul oficial al dolarului era fie de 6, fie de 12 lei, după cum îl socotea statul. Aceasta complică mult comparaţiile.
– Dacă vreo bancă occidentală se arăta interesată, prin cine ştie ce minune, să-ţi cumpere nişte Lei ţie, un turist amărât din Romania, îţi cerea pe 1 USD cam 100 de lei. Desigur că exportul de Lei era interzis, aşa cum era şi posesia de dolari în ţară.
– Nu numai Dacia, dar şi alte produse româneşti erau în RO foarte scumpe. De regulă nu se găseau, plecând spre străinătate. De exemplu nişte pantofi de damă Guban, firmă menţionată de dl. Sfartz, când se găseau costau 275 lei, îşi aminteşte soţia mea. Din salariul ei de ingineră stagiară, ea nu era capabilă să-şi permită un asemenea lux, iar polistirenul expandat, ieftin sau nu, nu-i ţinea loc de pantofi.
– În aceste condiţii de cursuri şi de preţuri total diferite, cum să poţi să compari preţurile din socialism cu cele ale pieţei libere? Nicicum.
Rămâne perfect valabil ceea ce ai scris: „… salariile şi preţurile din perioada comunistă nu erau determinate după criterii economice, ci erau fixate după criterii ideologice şi nu pot servi drept comparaţie cu o piaţă liberă”.
Îmi amintesc că am citit despre un nou Secretar General al PCUS care a ţinut morţiş să ştie preţul unei tone de oţel produs în URSS. Nimeni, spre nemulţumirea lui profundă, nu a putut să i-l dea.
Cât despre acţiunile „bine ascunse” ale firmelor vestice, prin care ele ar fi distrus, chipurile, firmele româneşti concurente, le notez tot ca pe nişte elemente ale unor teorii conspirative, datorate flash-urilor d-lui Sfartz.
Aş completa cu un extras dintr-un text din 2004, datorat lui Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR şi atunci, şi acum:
@ Alexandru Grosu
Intrun gand !! Noi nu vedem in Romania si Moldova, spre deosebire de „altii”-doar rele.
Respectul pentru tara de bastina-este o componenta a patriotismului. A nega sistematic tot si toate, a te inchina fata de butoanele tehnologiei de varf-din alta parte,a nu vedea si recunoaste propriile valori-se incadreaza, cer scuze-in atitudinea unei dusmanii.
@ Alex. Leibovici
Cu resurse naturale mari, cu o clasă tehnică de excepție, cu nimic inferioară celei din Vest, cu un grad de industrializare ridicat-căruia îi mai lipsea un „șut” tehnologic de perfecționare, pe care clasa politică „comunistă” obtuză, nu avea cum să-l înțeleagă, România ajungea imediat o țara agro-industrială dezvoltată.Premizele erau realizate. Trebuiau făcute reforme. Perestroika adevărată-dacă vreți.
Vestul nu a dorit acest lucru.Vestul are nevoie de România-doar ca piață de desfacere,pentru produse declasate și ca o groapă de gunoi.
Ideologia capitalist-democratică (?!),nu este aplicată de Vest pentru România. Faptele sunt fapte,și niciun fel de afirmații despre inferioritatea realizărilor tehnice de dinainte de 89, nu se susțin. Emană din acestea doar o reavoință din motive personale,învelită în fraze frumoase, scoase din enciclopedii și din…burtă !
Este imposibil să mă apuc să demonstrez prin exemple, pe care dealtfel le dețin, dar știind că vor fi răstalmăcite, prefer să nu mă mai obosesc,cu controverse care se vor întinde la nesfârșit,pentru fiecare „chichiță” de afirmație.
Concluzie:România este tratată de VEST, ca o țara din lumea a treia !!
Dl. Sfartz Pincu îi scrie la momentul (13-12-2017 la 03:58) d-lui Alexandru Grosu: „Noi nu vedem in Romania si Moldova, spre deosebire de „altii”-doar rele”.
Adică, dânşii ar vedea şi lucruri bine. Deşi încearcă să-şi caute aliaţi, dl. Sfarţ este răspunzător doar dânsul pentru ce scrie, aşa că ar fi interesant de văzut ce lucruri bune scrie dl. Sfartz despre România.
Eu îmi amintesc doar de acuzaţii, de exemplu că ţara nu a fost re-tehnologizată la timp („şut tehnologic”, fără să ne spună din ce bani), că este plină de penali care o conduc, că s-a furat totul, atât de cei din ţară, cât şi de cei din străinătate, etc., etc.
După care urmează lecţia civică pe care o dă tuturor emigranţilor: „Respectul pentru tara de bastina-este o componenta a patriotismului”, respect de care este primul care nu dă dovadă, deoarece are pasiunea să critice totul, ignorând realizările de până acum.
Continuă apoi să dea lecţii, precum în: „A nega sistematic tot si toate, a te inchina fata de butoanele tehnologiei de varf-din alta parte,a nu vedea si recunoaste propriile valori …”,
inventând pe parcurs oameni de paie, cărora le tot dă foc.
Şi încheie într-un final demn de Scânteia, cu „… se incadreaza, cer scuze-in atitudinea unei dusmaniī”, declarându-i duşmani pe cei care nu sunt cu el, şi/sau ca el.
Cele scrise în mesajul său următor continuă pe linia atacurilor rău mascate la adresa altor comentatori: „Emană din acestea doar o reavoință din motive personale,învelită în fraze frumoase, scoase din enciclopedii și din…burtă !”.
Domnul Pincu Sfartz:
Din creatia lui O’Henry:
https://www.youtube.com/watch?v=P7g5s9AoJEA
Maine veti afla ce inseamna monopol, nenorocitilor!!!
Dle Sfartz,
Înainte de toate, doresc sa subliniez ca acest comentariu se referă in mod strict la cele ce ați scris (de o vreme deja) și la ceea ce continuați sa scrieți și astăzi. Deci, nimic “ad hominem”. Nu ne am cunoscut vreodată, nu ne cunoaștem și sper cu tărie ca nu ne vom cunoaște. Deci ne vom limita la a discuta ceea ce scriem fiecare.
Dl V. Manta v-a “demontat” in mod matematic și algoritmic aproape 90 % din comentariile făcute. Nu a fost primul, deși răbdarea Dlui și modul academic in care a făcut-o sunt lăudabile. Când spun ca nu a fost primul, îmi amintesc de același mod sistematic in care Dl Petru Clej va dezamorsa afirmațiile. Da, ne întoarcem in timp…. 6 ani sa fi trecut? Mai recent, Dl Leibovici va aduce contra argumente argumentate dar poate mai blânde și mai puțin tranșante. Ceea ce nu stirbeste cu nimic spiritul analitic al Dlui Leibovici..
Eu, in ceea cea privește, am dat dovada cândva de mult mai puțin tact și Diplomație in urma cu șase ani…. Am decis atunci sa va blochez comentariile. Decizia mea de atunci a venit in momentul in care, conform stilului Dvs de a scrie exact ce va vine in minte (Dvs ati folosit sintagma de “discuție vie” intr-un comentariu de săptămâna trecută), ați postat un comentariu vorbind despre “evreii de la acum ce nu vor sa admită ca sunt evrei”. Ceva in acest sens, formularea exactă nu mi-o amintesc. Dar acest lucru m-a determinat atunci sa spun NU. Motivația morala a fost ca nu poți dialoga cu cineva ce va recurge la orice “argument”, tertip, pentru “a avea dreptatẹ”. Iată ceea ce voi sa numesc o confesiune prsonala (nu o acuza la adresa Dvs) pentru trecute decizii pe care le am luat. Cu profunda tristețe remarc ca, dacă ar trebui astăzi sa decid asupra aceluiași lucru, as decide la fel. Ca sa dau ecoului meu o structura ciclică, revin la faptul ca am comentat /sintetizat ceea ce ați scris. Nimic despre persoana Dvs.
Aici începe deruta mea… Sau, continua de fapt. Comunicând cu Dvs și schimbând jonglerii de context/ argumente toate cu un suport moral greu de înțeles și cu o valoare adăugată imposibil mie a defini…. devine o adevarata provocare in sensul utilității. Personal (deci subiectiv) ma întreb ce pot învața…
In concluzie:
(1) dialogul nostru este imposibil
(2) personal întâmpin serioase dificultăți in a înțelege rostul dialogului Dvs cu ceilalți și valoarea adăugată pentru acesta revista. O revista pentru care cândva, cu mulți ani in urma, petreceam nopți albe ca sa apară ediția de “Luni”
(3) partea buna – intervenția mea este inofensiva. Dvs veți putea continua sa interacționați in același mod. Eu am devenit doar un observator neutru.
In speranța ca nimeni nu s-a simțit insultat, închei prin a va spune
“C’est a vous de jouer »
@ Alexandru Grosu
Înțeleg perfect termenul “Mâine” din comentariul Dvs. dar nu înțeleg căror “nenorociții” va adresați și … in numele cui?
Ne puteți clarifica acest aspect sau a fost doar un “efect stilistic”?
Va mulțumesc anticipat – și… eu ma simt norocos!
(continuare a acestui comentariu)
Mai sus am respins argumentat afirmaţia d-lui Sfartz Pincu că Uniunea Europeană a primit ţările din est pentru a putea deversa acolo „ce-i mai prost și rebutat”. Din comentariul d-lui Sfartz am înţeles că ar fi de acord cu mine. Oricum, dovezi directe pentru afirmaţia sa nu a prezentat.
Mi-a rămas o restanţă: afirmaţia:
> ce-i mai prost și rebutat merge în spre Est, [care este] groapa NOASTRA [a UE] de gunoi in care deversam marfa de calitatea a doua si rebuturile
Ca dovadă, dl. Sfartz venit cu un articol din publicaţia economica.net care relatează că un studiu de sinteză a UE a găsit că există diferenţe reale în produsele acelorași firme, dar vândute în vest şi în est. Acest organism consideră că este anormal şi cere să se ia măsuri.
Să vedem însă care sunt faptele raportate acel articol (v. aici). Iată-le:
a. există diferenţe în privința declarațiilor [etichetare?], a compoziției și a gustului produselor de pe piețele din centrul/estul și cele din vestul UE.
b. unele produse diferă în ce priveşte cantităţile de sare, sau de zahăr, sau de grăsime, conservanţi, etc.
Este indiscutabil că marfa trebuie să aibă compoziţia anunţată pe etichetă: proporţia de grăsime, sare, edulcoranţi, alte adaosuri alimentare. Dacă nu are, este o infracţiune penală şi trebuie pedepsită. Este relativ simplu de stabilit dacă există infracţiune – se face o analiză.
Este ştiut că obiceiurile şi preferinţele alimentare diferă de la om la om, iar în medie diferă de la regiune culinară la alta. Deci problema este de a stabili care diferenţe în proporţia de grăsime, sare, edulcoranţi (presupunând că este menţionată pe etichetă – altfel este infracţiune) este legitimă şi care este frauduloasă.
Dar ce ar constitui fraudă în aceste cazuri (amintesc că frauda – indiscutabilă – la etichetare am eliminat-o deja!)?
Conform articolului din economica.net, studiul Uniunii Europene consideră perfect legitim ca întreprinderile să-și diferențiază produsele „în funcție de piețe”. Pieţele diferă între ele prin obiceiurile şi preferinţele alimentare, climă, venit, prin restricţii legislative locale, etc.
Care diferenţe pot fi atribuite specificităţilor pieţii respective şi care nu pot, trebuind deci să fie considerate frauduloase? Mai ales că consumatorii au libertatea să cumpere sau să nu cumpere acele produse, ştiind că într-o economie cât de cât liberă există de obicei o varietate de producători (şi distribuitori) care, în mod normal, se întrec între ei să atragă clienţi (iar nu să-i îmbolnăvească, sau chiar omoare, cum mai cred unii 🙁 ).
Iată care este situaţia în Elveţia. În Elveţia se produc şi se importă mărfuri alimentare de calităţi diferite şi la preţuri diferite. Există magazine cu marfă mai scumpă şi altele cu marfă mai ieftină. Şi unele şi altele pot chiar oferi cumpărătorilor cu venituri mai modeste o categorie specială de alimente care să fie şi mai accesibile. Şi atunci: se poate oare spune că acele magazine constituie „groapa de mărfuri proaste şi rebuturi” a producătorilor şi importatorilor elveţieni?? Nu este asta pură demagogie? Oamenii cumpără după gust şi după mărimea pungii…
Eu cred că este imposibil pentru vreun organism să stabilească în mod obiectiv că anumite diferenţe de compoziție sunt „frauduloase” iar altele nu sunt. Numai ansamblul consumatorilor poate să elimine de pe piaţă produsele care nu corespund gustului (şi pungilor) nimăniu, şi anume optând să nu cumpere acea marfă concretă, respectiv alegând alternative.
După câte am putut să-mi dau seama, aşa numitele „asociaţii ale consumatorilor” şi emisiunile TV pentru consumatori nu îşi bazează verdictele pe preferinţele reale al consumatorilor pe care pretind că îi reprezintă, ci pe mOdele alimentare şi medicale ale momentului, precum şi pe militantism, inclusiv politic şi ecologic.
Deci: din articol şi studiul UE adus ca dovadă de dl. Sfartz Pincu, nu rezultă că
> ce este mai prost și rebutat merge în spre Est, care este groapa de gunoi în care UE deversează marfă de calitatea a doua şi rebuturile
Este o afirmaţie pe care o găsesc mereu pe siturile naţionaliste, anti-occidentale, anti-liberale, protecţioniste, cele cu „nu ne vindem ţara”. Cele mai multe dintre ele merg şi mai departe, încriminând o tenebră conspiraţie iudeo-masonică care urmăreşte să subjuge lumea intereselor lor de dominaţie mondială. Eu mă mir mereu cât de mulţi oameni cred în asemenea neghiobii. Şi este inutil să le ceri să justfice prin fapte asemenea afirmaţii…
@ Alex. Leibovici
Deci ați emis o ipoteză, că alimentele exportate din Vest, sunt”adaptate” ca gust pentru piețele din Est, din dragoste pentru „specificul tradițional” al consumatorilor din Est !!!(?)
Sunt atât de emoționat de această „grijă” a producătorilor vestici, pentru gusturile mele-un individ estic, încât mă gândesc dacă nu ar trebui să difuzez o scrisoare de mulțumire acestor companii, care ne trimit zilnic sute de tone de aluat congelat, care după decongelare se coace în minunatele cuptoare electrice exportate din Vest. Acesta este unul din exemplele despre,”grija” pentru gusturile specifice și tradiționale ale consumatorilor din Est ! Mai sunt si alte „grijanii”!
Săracii români, cu producția lor de 1150 kg. de cereale pe cap de locuitor, ( ACUM când performanța în agricultura este mediocră,ACUM când s-a distrus sistemul de irigații din „comunism”, cum ar fi să atingem productivitățile Vesticə ?), cu dospirea aluatului peste noapte cu „maia”-bionaturala, cu coacerea pâinii în cuptoare din cărămidă, direct pe vatră, ar trebui să fie fericiți,că noi-cei din Vest,îi învățam cum se face o pâine „adevărată” ?!.
Și dacă producătorii vestici află că în România mai sunt și consumatori în colectivități făcând parte din „naționalități conlocuitoare”-au și pentru gusturile lui Cadăr și Aișe-produse specifice și tradiționale? Și pentru Attila ai Ildiko ? și pentru Strul și Rivca,(scuze față de evreii-?-, cu nume schimbate din cauza antisemitismului !?).
În altă ordine de idei,ca pentru redactorul excelent-care sunteți, al acestei reviste, mă și Va întreb, dacă nu cumva prin apariția și reaparatia unor comentatori, care îndrăgesc stilul „clejan” și „plusvaloareā”-(cum se măsoară această „plusvaloare” efemeră în literatura comentariilor-clamata de „unii”?. Plusvaloarea la un individ-eu o înțeleg prin ceeace lasă un om după dispariția săa, ceva real,care dăinuie încă mulți ani „după”, și nu vorbe și un loc gol),revistă ACUM nu reîntră în categoria de „exclusivistă”?
@ Teodor Burghelea
Este bine sa ne limitam doar la comentarii. Si eu sper,ca si Dvs. cu aceiasi „tarie” ca nu ne vom intalni niciodata. Prietenii mei,sun cu totii-oameni care au realizat ceva ce ramane dupa ei, au creat o „valoare adaogata” palpabila si masuarabila, nu vorbe goale..
@ P. Sfartz
« este groapa de gunoi în care UE deversează marfă de calitatea a doua şi rebuturile«
Am auzit de foarte multe ori aceasta afirmație începând din anii 90. Și nu e singura din seria miturilor urbane.
– Un al doilea mit urban este ca romanii sunt mult mai bine pregătiți decât occidentalii (școala românească nu se compara cu școlile lor).
– Un al treilea mit urban. Romanii sunt “Exploatați” in occident și nu sunt plătiți la justa lor valoare.
Un al patrulea mit. Occidentul este interesat doar in a ne fura resursele.
– Al cincilea. Vesticii cumpara masiv teren in România cu gândul de a ne “fura” țara.
Iată cinci vicii ale occidentului cel rău ce dorește sa i asupreasca pe romanii cei buni, calzi, nevinovați și tandri. Știu, suna ca un basm de Petre Ispirescu cu zmeul cel rău și flăcăul viteaz cel bun…. doar ca…
Occidentul nu a silit România sa adere la Uniunea Europeană. Din contra, România se pare ca a făcut tot posibil pentru a adera. Deasemenea, Occidentul nu silește astăzi România sa devină membru Schengen ci, încă o data exact invers. România încearcă de ani buni sa adere la Schengen, este refuzata de fiecare data (din motive obiective) după care presa deplânge răutatea occidentalilor…
Deci basmul lui Ispirescu este ceva mai complicat… Făt Frumos cel Bun este de fapt … îndrăgostit de Zmeul cel Rău.
@Sfartz Pincu
[Din partea moderatorului]
> Plusvaloarea la un individ-eu o înțeleg […]
Vă referiţi probabil la „valoarea adăugată” pomenită de dl. Burghelea;
1. dacă am înţeles eu bine, era vorba la dânsul de valoarea adăugată a unui comentariu, iar nu a unui individ.
2. criteriul „valorii adăugate” nu figurează în prezent printre condiţiile pe care ACUM le impune pentru publicarea comentariilor.
@Sfartz Pincu
Eu n-am emis nicio ipoteză, eu am citat din articolul pe care chiar dv. l-aţi recomandat. Conform acelui articol din economica.net, studiul Uniunii Europene arată că întreprinderile își diferențiază produsele în funcție de piețe – obiceiuri culinare, putere de cumpărare, etc.
Eu nu am auzit ca vreo firmă de alimente din UE să fi obţinut monopol în România, prin urmare toate firmele străine şi autohtone pot să se întreacă între ele pentru a-i seduce pe cumpărători. La mai mult decât atât nu are dreptul nici un consumator. De exemplu, dacă dv. doriţi o pâine „adevărată”, atunci fie vreun producător consideră că este în interesul său s-o fabrice şi să v-o vândă (la preţul care îi convine), fie o fabricaţi dv. însuşi… cine ştie, dacă există mulţi amatori de această pâine „adevărată”, v-aţi putea şi îmbogăţi până la urmă.
Este un gând frumos, dar nu este nevoie: ei nu o fac de dragul dumneavoastră, ci pentru ca să aibă cât mai mulţi clienţi şi să câştige astfel cât mai mulţi bani.
Să ne aruncăm o privire pe comparaţii de preţuri şi să vedem dacă putem trage vreo concluzie.
Comparaţie preţuri alimente UE (extras Eurostat)
Deci preţurile în România sunt considerabil mai mici decât media din Eurostat. Este, la prima vedere, ceva pozitiv, dar nu şi pentru firmele din UE care exportă spre România. Ele trebuie să economisească undeva pentru a face faţă concurenţei produselor din intern şi a celor din exteriorul UE.
Principalul mod de a concura, ceea ce nu se vede din statistici, este prin mărimea ridicată a cotelor lor de piaţă (datorate capitalizării avansate), care permit raţionalizarea aprovizionărilor proprii şi a gestionării bunurilor oferite, ceea ce reduce preţurile.
Parte din venit folosită pentru hrana (extras).
Ţara / Bani pe hrană (Euro) / Venitul (pe persoană menaj) / Raport (%)
AT / 1750.0 / 22920.0 / 7,6 %
RO / 1015.0 / 3767.0 / 27,0 %
Din tablou se vede că partea de venituri folosită pentru alimentare este de doar 7,6 % în Austria, faţă de peste un sfert în % în România. Se vede şi că suma alocată hranei este cu circa 72% mai mare în Austria faţă de cea din România, deşi ponderea ei din venitul total este foarte mică în Austria. Dacă plăteşti cu 72% mai mult, te poţi aştepta să mănânci mai bine, lucru valabil şi la restaurant, şi acasă.
Imi permit sa adaug la cele scrise de domnii Manta si Leibovici ca, din cate stiu, Uniunea Europeana nu impune nimic legat de prezenta firmelor straine pe teritoriul romanesc (in afara de reguli economice generale valabile pentru toti membrii uniunii). Deci, lucrurile se desfasoara conform principiilor economiei de piata. Astfel, in domeniul alimentar (acesta a fos discutat cu cifre de Dl Manta) exista deja un numar de firme romanesti (de exemplu Casa Luca, daca nu ma inseala memoria) ce concureaza cu produse autohtone („paine adevarata”), restaurante autohtone, firme romanesti de mezeluri, produse lactate etc. Si, mare parte dintre ele au succes in sensul ca populatia cumpara. Nu am auzit vreodata ca Vestul sa „blocheze” aceasta concurenta prin mijloace neloiale.
Parasind domeniul alimentar, tot recent incept sa apara firme romanesti high tech. Exemplu – firma de electronice Allview. Si ei participa pe aceeasi piata economica concurand cu giganti precum Apple, Samasung in productia de telefoane/tablete. Si aici, nu am auzit de nici un impediment/piedica a Vestului. Totul pare sa se desfasoare in conformitate cu regulile economiei de piata. Deci, unde este problema?
Inutil sa va amintesc ca inainte de 1989 acest lucru era absolut imposibil. Nu era concurenta dar nu erau nici produse pe piata. Daca doreai un aparat de radio performant, trebuia sa apelezi la un „vaporean” care il aducea ilegal in tara (fara a plati taxe vamale) si ti-l vindea tot ilegal (fara a plati TVA) la un pret exorbitant (paritatea leu-dolar era enorma, 100 de lei la un dolar daca nu ma insel?). In concluzie, lucrurile nu par a sta chiar atat de rau astazi desi multe sunt inca perfectibile.
@ A. Leibovici
Multumesc Dlui Leibovici pentru clarificarile aduse in calitate de moderator:
Vă referiţi probabil la „valoarea adăugată” pomenită de dl. Burghelea;
1. dacă am înţeles eu bine, era vorba la dânsul de valoarea adăugată a unui comentariu, iar nu a unui individ.
2. criteriul „valorii adăugate” nu figurează în prezent printre condiţiile pe care ACUM le impune pentru publicarea comentariilor.
Intr-adevar, referitor la punctul (1) pe care-l citez mai sus, m-am referit in mod strict la comentariul (iile) Dlui Sfartz, nu la valoarea adaugata a unei persoane.
Relativ la punctul (2) citat mai sus, intr-adevar, regulamentul nu prevede nimic relativ la valoarea adaugata a unui comentariu. In calitate de comentator insa, imi rezerv dreptul de a nu raspunde unor comentarii pe care le consider lipsite de valoare adaugata si cu oarece valente „ad hominem” precum acest paragraf al Dlui Sfartz:
Prietenii mei,sun cu totii-oameni care au realizat ceva ce ramane dupa ei, au creat o „valoare adaogata” palpabila si masuarabila, nu vorbe goale..”
Deci, indiferent de prevederile regulamentului, eu voi incerca sa adaug valoare discutiei prin ceea ce comentez si voi refuza sa comentez doar pentru a da o replica altui comentator. Aceasta decizie personala nu incalca cu nimic regulamentul, cred.
Exista totuși diferențe de la o piața de desfacere la alta privind prezenta/absenta unor produse și proprietățile aceluiași produs vândut in tari diferite.
Pentru prima parte a afirmații, iată ub exemplu relativ la autoturisme. Marea majoritate a autoturismelor de pe străzile Noii Zeelande sunt de fabricație japoneza și mașini de clasa medie (foarte putine mașini de lux). Sa fie oare vorba de vreo conspirație împotriva mărcilor de lux și /sau a mașinilor eurpeene?
Nici vorba. Noua Zeelanda aflându-se literalmente la capătul lumii a găsit ca este mai ieftin sa importe din Japonia decât de altunde. In plus, mașinile japoneze au volanul pe dreapta de la momentul fabricației, cele europeene nu( deși firmele europeene pot Deasemenea pune volanul pe dreapta asta ar Adaugă la prețul final). Dar, desigur, se pot vedea pe străzile din Noua Zeelanda și Mercedes, Porsche etc. Ce se intampla aici de fapt? Legile pieții libere decid.
Despre a doua parte a comentariului, același model de mașina poate fi diferit in țara de origine fata de varianta exportata altunde. Exemplu, mașinile Ford. Același Ford cumpărat in Statele Unite nu va fi identic cu același model cumpărat in Israel. De ce? Simplu fiindcă clientul israelian caută o mașina de mai mici dimensiuni și cu alte opțiuni de climatizare de exemplu.
Concluzie. Dacă exista astfel de diferențe (si ele exista) ele nu sunt rezultatul vreunei conspirații ci reflecta dinamica locală a economiei de piața.
> România încearcă de ani buni sa adere la Schengen, este refuzata de fiecare data
Eu personal, ca locuitor al unei ţări din zona Schengen, sunt deocamdată contra admiterii României.
Și eu, tot in calitate de locuitor al unei tari membre a spațiului Schengen nu cred ca România întrunește astăzi criteriile necesare aderării. Deci, și eu ma opun aderării dar se prea poate ca deși “votam” identic aici, avem motivații diferite.
„…dinamica locala a economiei de piata” !?
Cu secund-handul importat,(importat in majoritate pe cai ilicite!),nici statica,nici cnematica si dinamica „pietei libere” nu functioneaza in Romania.
Intrebati-i pe „importatorii” cu un albedo foarte redus, cu ce „dinamica” a economiei lor de piata se confrunta ?!!
Fără să ţin seama de a cui locuitor sunt, ceea ce mi se pare un criteriu subiectiv, mă întreb de ce să nu intre România în spaţiul Schengen.
Motivul pentru care ea nu a fost primită până acum este percepţia larg răspândită (inclusiv de forţe influente din interior) că ar fi o ţară coruptă şi că de aceea ar fi nesigur să se lase pe mâna unor coruptibili o asemenea chestiune delicată.
Pentru a compara situaţia României în raport cu Ungaria, ţară vecină şi membră Schengen, m-am uitat la poziţia ei pe lista Corruption Perceptions Index pentru anul 2016.
Surpriză, surpriză! Romania şi Ungaria se „bucură” de aceeaşi poziţie pe listă, ambele fiind situate la numărul 57, Ungaria scăzând 3 poziţii, iar România urcând 2 poziţii faţă de 2015.
Am crezut ca Teodor Burghelea vorbeste ruseste, fiindca am gasit un comentariu pe acum.tv scris in doua limbi rusesti de Teodor Burghelea.
1) pa ruskii: – aici domnul Burghelea vorbeste ruseste cu accent georgian sau armenesc.
2)”Dorogoi Moldavski poet i sovremenni ‘’ Ioan Koleso’’,
Kak ja ponjal iz vishe skazanogo, vi ne vladeete ruminskim jazikom v dostatochnoi mere, poetomu ja reshil otvetit vam na russkom ( v nadezhde, chto vi vladeete im v sovershenstve). Ja ne vibral eto imja, ja s nim rodilsa. Proshu uchest eto na buduchee.
Vo pervich, vi ne pravilno napisali mou familiu. Moja familia Burghelea, a ne “Cuchelea”
Vi schitaete sebja moldavskim patriotom, v svjazi s etim viznikaet vopros: ‘’ Pochemu vi tak plocho vladeete ruminskim jazikom?’’ Ili vi javlaetes reekornaziei ’‘Iona kolesa’’, no vi govorite na soversheno drugom jazike. Esli da, to na kakom?”- desi este ridicol sa citesti ruseste cu litere latine, aceeste propozitii scrise de domnul Burghelea suna ruseste, dar iata intrebarea: i le-a scris cineva de la Institutul de cercetare francez sau domnul Burghelea este vorbitor de rusa?
Dl. Sfarz Pincu a scris: „Intrebati-i pe „importatorii” cu un albedo foarte redus, cu ce „dinamica” a economiei lor de piata se confrunta ?!!”.
Am discutat recent cu câţiva responsabili de întreprinderi din România şi s-au arătat mulţumiţi de evoluţia din acest an a pieţelor lor. Ţara este în creştere economică, ceea ce este reflectat şi de statisticile oficiale.
Cei cu care am vorbit păreau să aibă un „albedo” foarte normal. Nu am vreun mijloc să le măsor „albedoul”, dar impresia directă contează şi ea.
Şi mai scrie dl. Sfartz: „Cu secund-handul importat,(importat in majoritate pe cai ilicite!),nici statica,nici cnematica si dinamica „pietei libere” nu functioneaza in Romania”.
Bănuiesc că dl. Sfartz se referă la „second-hand”. Folosirea unui termen greşit scris (typo?), combinată cu cunoştinţe manifeste ale d-lui Sfartz în materie de lucruri importate în mod ilicit (!), pot fi o indicaţie despre ce/cât ştie dl. Sfartz în general despre piaţa liberă românească.
Bănuieli, suspiciuni, insinuări şi denigrări fără de sfârşit, combinate cu flash-uri de teorii conspiraţioniste în loc de informaţii precise, reprezintă o constantă a postărilor d-lui Sfartz.
@Teodor Burghelea
> intr-adevar, regulamentul nu prevede nimic relativ la valoarea adaugata a unui comentariu […]
Am crezut că pledaţi pentru blocarea comentariilor care „nu aduc valoare adăugată”; am făcut o confuzie.
> … eu voi incerca sa adaug valoare discutiei prin ceea ce comentez si voi refuza sa comentez doar pentru a da o replica altui comentator. Aceasta decizie personala nu incalca cu nimic regulamentul, cred.
🙂
> Și eu, tot in calitate de locuitor al unei tari membre a spațiului Schengen nu cred ca România întrunește astăzi criteriile necesare aderării. Deci, și eu ma opun aderării dar se prea poate ca deși “votam” identic aici, avem motivații diferite.
Eu mă opun din acelaşi motiv.
@ Pincu Sfartz
„Cu secund-handul importat,(importat in majoritate pe cai ilicite!),nici statica,nici cnematica si dinamica „pietei libere” nu functioneaza in Romania.
Intrebati-i pe „importatorii” cu un albedo foarte redus, cu ce „dinamica” a economiei lor de piata se confrunta ?!!”
Imi puteti indica o dovada pentru faptul ca importurile „secund-hand” se efectueaza „in majoritate” pe cai ilicite? Daca da, continuam discutia.
Relativ la „Intrebati-i pe „importatorii” cu un albedo foarte redus, cu ce „dinamica” a economiei lor de piata se confrunta ?!!”, imi puteti indica precis pe cine ar trebui sa contactez (si cum) si ce ar trebui exact sa-i intreb? Din comentariul Dvs. acest lucru nu-mi este clar. Va multumesc anticipat.
Afirmati deasemenea ca „nici statica,nici cnematica si dinamica „pietei libere” nu functioneaza in Romania.” Am inteles doar un lucru: nu sunteti de acord cu afirmatia mea relativ la dinamica economiei de piata. Dar, nu am inteles nimic mai mult de atat. Puteti detalia? In special… de ce nu functioneaza „statica”? Eu stiam ca statul degeaba inca functioneaza cu brio in Romania …. :-). Ma insel? Deci, ce doreati exact sa scrieti?
@ Alexandru Grosu
Dle Grosu
Din cate stiu limba oficiala a postarilor in Acum este limba romana. Daca ma insel, il rog pe moderator sa intervina cu o precizare.
Limbile pe care le vorbesc ma privesc in mod exclusiv si nu fac obiectul unei discutii pe Acum. Deci ,intrebarea ” i le-a scris cineva de la Institutul de cercetare francez sau domnul Burghelea este vorbitor de rusa” va fi ignorata.
@Victor
> Fără să ţin seama de a cui locuitor sunt, ceea ce mi se pare un criteriu subiectiv…
Probabil ai vrut să spui „irelevant”… Dar faptul că sunt locuitor din spaţiul Schengen face ca pentru mine să fie relevant care să fie hotarele spaţiului Shengen şi cine le controlează. Corupţia este unul din factori, un altul este lungimea graniţelor ce trebuiesc controlate.
Corupţia. Măsurarea aspectelor de corupţie relevante pentru noi prin Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) este problematică din mai multe motive: măsoară nu corupţia, ci percepţia (subiectivă) a corupţiei, apoi este un indice care se bazează pe aspecte ale corupţiei care nu sunt direct relevante pentru Schengen, etc.
Comparaţia România vs. Ungaria în 2016 este puţin relevantă: Ungaria a intrat în Schengen în 2003 şi nu mai poate fi scoasă, iar în 2003 scorul IPC al Ungariei era 4.8, al României era 2.8 (scară între 1 şi 10, cu10 deloc corupt)
Lungimea suplimentară a graniţelor. Examinând această hartă, se vede că România este ca o băşică, deci o graniţă Schengen relativ mică (ungaro-română) se va înlocui cu una de vreo 8 ori mai lungă. Asta înseamnă, pentru UE, să renunţe la infrastructura şi personalul instruit şi experimentat de la graniţa HU/RO şi să investească în infrastructură nouă şi training mult mai ample. Ce avantaje ar aduce UE asemenea mari cheltuieli suplimentare?
Deci chiar dacă aspectul corupţie se îmbunătăţeşte dramatic, efectul de „băşică” nu riscă să dispară… până nu intră în EU şi Ucraina, R. Moldova şi Bulgaria.
Dacă România va fi primită într-un târziu în Schengen, va fi nu din motive logistice (îmbunătăţirea controlului exterior al zonei Schengen), ci politice. Cu atât mai mult cu cât UE este legal obligată s-o admită în Schengen din moment ce este membru al Uniunii Europene… (obligaţia este de fapt inversă: RO este obligată ca, la un moment dat, să se ocupe de controlul graniţelor externe ale EU).
[În calitate de moderator]
@Teodor Burghelea
> Din cate stiu limba oficiala a postarilor in Acum este limba romana. Daca ma insel, il rog pe moderator sa intervina cu o precizare.
Aşa este. Deşi am admis şi excepţii…
Numai că aici este vorba de altceva. Am găsit la ce se referă dl. Grosu: este vorba de acest comentariu din 2011 https://acum.tv/articol/37789/#comment-20663
@ Alexandru Leibovici
Ma bucur ca ati confirmat, va multumesc. Intr-adevar, acel vechi comentariu al carui link l-ati publicat mai sus, pare sa indice ca Dl Burghelea ar intelege poate chiar vorbi limba rusa. Desi, ramane inca neclar daca Dl. Burghelea intelege/viorbeste limba rusa.
Dar, care este relevanta acestui fapt in contextul discutiei actuale si care este relevanta intrebarii Dlui Grosu? Este deasemenea posibil ca Dl Burghelea sa fi uitat complet tot ceea ce stia in limba rusa. A trecut doar atata vrelme. Din acest motiv, am decis sa nu raspund la intrebarea Dlui Grosu.
@ Teodor Burghelea
Economia de piață-funcționează în cadrul unui „capitalism clasic”, sau măcar apropiat de cel clasic. Dar nu în Romania, unde nu se poate vorbi decât de un „capitalism sălbatec” supus mai curând corupției endemice, decât legilor economiei de piata.
Probabil, că nu știți,(dacă nu ați stat recent, mai mult timp în țară), că de exemplu, dacă vrei să cumperi un bun oarecare, ai la dispoziție trei posibilități:
1.Să mergi la un supermarket
2.Să aștepți,să-ți bată la ușă un vânzător ambulant
3.Să mergi în piață, la „ruși”
Ei bine, cel mai ieftin este să aștepți vânzătorul ambulant ! Acesta îți oferă aceiași marfă ca cea din Supermarket, dar la un preț mult mai convenabil !
Va las Dvs. plăcerea să găsiți cauza acestui gen de „economie de piață-tipic românească”.
@Alexandru
VM: Fără să ţin seama de a cui locuitor sunt, ceea ce mi se pare un criteriu subiectiv…
>Probabil ai vrut să spui „irelevant”…
Am scris corect, deoarece cunosc elveţieni care sunt de părerea mea. Eu vorbeam de o apreciere subiectivă, deoarece nu văd prea bine care sunt criteriile obiective în condiţiile actuale.
> … Indicele de Percepţie a Corupţiei (IPC) este problematică din mai multe motive: măsoară nu corupţia, ci percepţia (subiectivă) a corupţiei, …
Pentru ce îmi trebuia, adică să-mi fac o părere, l-am găsit pe IPC suficient de bun pentru un comentariu.
> Comparaţia România vs. Ungaria în 2016 este puţin relevantă: Ungaria a intrat în Schengen în 2003 şi nu mai poate fi scoasă, …
Nu văd relevanţa când a intrat, contează doar că este acolo şi că nu am exprimat ideea/dorinţa să fie scoasă. Pentru români să avem spaţiul Schengen la graniţă este, desigur, un mare avantaj.
>… iar în 2003 scorul IPC al Ungariei era 4.8, al României era 2.8 (scară între 1 şi 10, cu10 deloc corupt)
Constat că îl foloseşti şi tu pe IPC. Nu mi-am pus problema de ce nu a intrat România mai devreme, ci m-am referit doar la situaţia actuală. Desigur că IPC-urile se schimbă în timp ca valoare, şi chiar şi ca definiţie.
> România este ca o băşică, deci o graniţă Schengen relativ mică (ungaro-română) se va înlocui cu una de vreo 8 ori mai lungă.
Nu cred că schimbarea va fi atât de dramatică. Trebuie luat în consideraţie că graniţa cu Ungaria trebuie scăzută din ce urmează a fi protejat, deoarece ea va cădea în spaţiul Schengen.
Mai trebuie considerat că Bulgaria va intra şi ea în spaţiul respectiv, posibil simultan cu Romania, după care va trebui să se ocupe ea de graniţa ei externă.
Eu văd că rezultatul net va fi că România va trebui să asigure paza a cam jumătate din cât ai evaluat tu, ceea ce este oricum mai simplu.
Cum în acest fel se eliberează grăniceri şi forţe speciale, deoarece acum frontiera este păzită de jur împrejur, mi se pare că ele pot asigura la nevoie paza întărită a frontierei nord-estice româneşti a spaţiului Schengen extins.
Pot să-mi imaginez că statele din interiorul noului spaţiu Schengen vor contribui, în interes propriu, la eventualele eforturi suplimentare de apărare ale României, ceea ce va fi important şi pe termen lung. Mai este de observat că România a facut deja, în alianţă cu NATO, eforturi concrete de re-tehnologizare pentru întărirea graniţei ei maritime şi a spaţiului aerian estic.
@ Alex. Leibovici
Este o declaratie de rea vointa,a Dvs. si a Domnului Burghelea ca Va- „opuneti,aderarii Romaniei, la spatiul Schenghen” ! Chiar daca cu motivatii tehnice aveti dreptate, din punct de vedere moral, ca fosti rezidenti romani prin asemenea declaratie, jigniti dorinta dE „europenizare a marii mase de români cinstiți, nevinovați de potlogăriile corupților din clasele de conducere, sau a unei părți a populației (nu mai folosesc criteriul de „albedo”-pentru a nu fi acuzat de discriminare etnică!), inclusiv neaoș românească, dar cu comportamente necivilizate.
Noroc că nu se pune la vot, și mai si noroc că nu aveți drept de vot în această problemă!
Există motive, combatute inclusiv de cei care ies în stradă să lupte împotrivă corupției. Iată o declarație a ministrului de Interne a României (extras din presa):
„Ministrul de interne, Carmen Dan, a declarat pentru Q Magazine că România este mai aproape și mai pregătită că oricând să între în spațiul Schengen”
Și imediat după această declarație,Parlamentul a votat o serie de modificari a codului penal, menite să-i protejeze pe corupții LOR și să-i lege de mâini pe apărătorii „NOȘTRI”, ai românilor cinstiți, în cap cu Codruța.
Ultimul amendament a fost votat ier: „Este interzisă detenția preventivă, cerută de procurori, pentru acte de corupție” — !?? și Ha-ha !!
Asta înseamnă să lași hoțul să-și aranjeze mendrele când este prins cu mâța în sac ! Rezultă și o soluție, e bine să dăm și soluții, nu numai să criticăm, iată una din ele: „Se aplică prerogativele spațiului Schenghen populației României, cu excepția celor care au dosare în cercetare, fac parte din Parlament, Guvern, Partide sau au afectuat o condamnare” – sub amenințarea confiscării întregii averi – în cazul că vor pleca peste granițele României ! Corupția și corupții sa fiarbă in tară, să fie interziși la export!
Faptul că granițele dubioase, cum sunt cele cu Ucraina și Moldova, sunt astăzi bine securizate, am constatat-o mergând la piață, la „ruși” ! Au dispărut de pe tejghelele lor mărfurile rusești și ucrainene, și la o cerere de asemenea produs, vânzătorii ruși și moldoveni strâng din umeri: „nu putem să le trecem peste graniță, ni le confiscă !!”
@Pincu Sfartz
Ati scris:
„Economia de piață-funcționează în cadrul unui „capitalism clasic”, sau măcar apropiat de cel clasic. Dar nu în Romania, unde nu se poate vorbi decât de un „capitalism sălbatec” supus mai curând corupției endemice, decât legilor economiei de piata.”
Nu inteleg conceptele pe care le folositi: „capitalism clasic”, „capitalism apropiat de cel clasic” (in ce sens? cat de apropiat?) si „capitalism salbatic” (adica…. implementat de „salbatici” sau…?) Scrieti deasemenea ca, capitalismul romanesc este supus coruptiei endemice. Poate, dar chiar intreaga economie romaneasca e supusa coruptiei? Generalizati lucrurile cu atata usurinta… Si vorbind de coruptie… este si ea vina occidentului?
Mai departe scrieti:
„Probabil, că nu știți,(dacă nu ați stat recent, mai mult timp în țară), că de exemplu, dacă vrei să cumperi un bun oarecare, ai la dispoziție trei posibilități:
1.Să mergi la un supermarket
2.Să aștepți,să-ți bată la ușă un vânzător ambulant
3.Să mergi în piață, la „ruși”
Ei bine, cel mai ieftin este să aștepți vânzătorul ambulant ! Acesta îți oferă aceiași marfă ca cea din Supermarket, dar la un preț mult mai convenabil !”
Recunosc ca partea cu vanzatorul ambulant este noua pentru mine… Am dificultati a-mi imagina un vanzator ambulant care imi bate la usa sa -mi vanda un televizor de exemplu…
In concluzie, nu am inteles aproape nimic din comentariul Dvs.: ce „nu merge” cu economia de piata din Romania si, revenind la contextul discutiei, care este vina vestului aici…
@ Pincu Sfartz
Dl. Sfartz a scris:
„Este o declaratie de rea vointa,a Dvs. si a Domnului Burghelea ca Va- „opuneti,aderarii Romaniei, la spatiul Schenghen” ! Chiar daca cu motivatii tehnice aveti dreptate, din punct de vedere moral, ca fosti rezidenti romani prin asemenea declaratie, jigniti dorinta dE „europenizare a marii mase de români cinstiți, nevinovați de potlogăriile corupților din clasele de conducere, sau a unei părți a populației (nu mai folosesc criteriul de „albedo”-pentru a nu fi acuzat de discriminare etnică!), inclusiv neaoș românească, dar cu comportamente necivilizate.”
Dle Sfartz, am senzatia ca incet, incet, in lipsa de argumente, va apropiati de bariera „ad hominem” in comentariul Dvs… Relativ la aceasta, il las pe Dl Leibovici sa va raspunda.
In ceea ce ma priveste, ca „fost rezident”, va raspund ca un simt absolut nici o obligatie morala de a susine a aderare in cazul in care conditiile tehnice necesare de aderare la Schengen nu sunt indeplinite. Deasemenea, scriind onest ce gandesc nu jignesc pe nimeni in nici un fel. In final va referiti la „potlogariile coruptilor” etc.. O intrebare pentru Dvs. De unde credeti ca vin acesti „corupti”? Nu cumva din masa de cetateni „cinstiti, nevinovati” a Romaniei? Ca doar nu au fost teleportati de pe Marte in Romania pentru a o submina.
Numarul enorm (si neegalat in nici una din democratiile europeene) de politicieni corupti nu va sugereaza cumva ca „masa de oameni cinstiti si nevinovati” nu este, statistic vorbind, chiar atat de „cinstita si nevinovata” si ca aceasta coruptie la nivel inalt reflecta in oarece masura coruptia individului de rand care a invatat „sa se descurce”, sa „fie smecher” etc…?
Insumand parte comentariilor din acest fir de discutie, remarc o inconsistenta flagranta a opiniilor exprimate de Dl Sfartz (cu precizarea ca nu este prima oara).
La inceputul discutiei a incercat sa ne convinga ca Vestul doreste doar sa „exploateze” Romania, ca foloseste Romania drept „groapa de gunoi” etc. In utlimele sale comentarii, Dl. Sfartz militeaza pentru aderarea Romaniei la spatiul Schengen… acuzandu-ma atat pe mine cat si pe Dl Leibovici de „rea vointa”. Da, in spatiul Schengen – adica exact spatiul exploatator din primele comentarii…
Pai astfel nu se poate discuta Dle Sfartz… Trebuie sa va hotarati: ori una, ori alta ca amandoua nu se poate! Deci, pe care din doua alegeti? Si, daca se poate, fara referiri la „rea vointa” etc.
O cunostiinta de a mea, o femee cu caracter, mi-a relatat o curiozitate: „In luna Iulie eram la o petrecere restransa, langa mine un colonel de securitate, care din una in alta mi-a spus sa nu-mi las fiul afara din casa la sfarsitul acestui an” Era in 1989 !
Sa reducem numericul claselor corupte de azi, la cei din fosta SEC si informatorii lor la o cifra, sa zicem 57.000 securisti+ cca.100.000 de turnatori, care au beneficiat de „revolutie” – e suficient ca sa creeze o tara „corupta” ??
@ Pincu Sfartz
Dl Sfartz scrie:
„O cunostiinta de a mea, o femee cu caracter, mi-a relatat o curiozitate: „In luna Iulie eram la o petrecere restransa, langa mine un colonel de securitate, care din una in alta mi-a spus sa nu-mi las fiul afara din casa la sfarsitul acestui an” Era in 1989 !
Sa reducem numericul claselor corupte de azi, la cei din fosta SEC si informatorii lor la o cifra, sa zicem 57.000 securisti+ cca.100.000 de turnatori, care au beneficiat de „revolutie” – e suficient ca sa creeze o tara „corupta” ??”
In primul rand remarc ca Dl Sfartz foloseste doar surse de incredere pentru expunerea punctului sau de vedere: „O cunostiinta de a mea, o femee cu caracter”. Imi aminteste in treacat de Caragiale, „persoana importanta, nu spun cine!”.
Pentru a doua parte, nu vad de ce doriti sa reduceti coruptii la 57000 de secouristi si 100 000 de turnatori (apropos, numaratoarea vine tot de la o „femee cu caracter”?). Eu cred ca numaratoarea este cu mult mai ampla…
In clasa coruptilor de astazi eu cred ca intra toti cei ce se „descurcau” ieri. Faceau o „mica smecherie” (atunci, pentru a supravietui, desigur), erau mai „destepti” si stiau dinainte „cand se da lapte”, aveau „cunostinte” pe care le „serveau” si ce le „serveau” la randul lor, erau oameni respectati in „fabrici si uzine” ca cine nu asculta de vorba lor „ii lua mama dracu!”, stiau cum sa scoata din fabrica „un rulment sau doi” pentru un „prieten” (ca doar nu se prabusea economia socialista din cauza unui rulment), erau „tari in gura” – adica te convingeau ca cerul este verde pe zi fara nori etc.
Toata aceasta clasa de echivalenta, lichelele imbogatite de astazi erau de fapt oamenii „noi” creati de comunisti. Tot ei au fost primii ce au strigat dupa 1989 ca vai, vin Coposu si Regele sa ne ia totul. Tot ei au fost cei care le aduceau minerilor parizer si painica multumindu-le ca salveaza natiunea si ca planteaza panselute in Piata universitatii. Tot ei au fost cei care, in tandem cu noii (la vremea aceea) mentori precum sinistrul autointitulat tribun V. C. Tudor au huiduit in plen condamnarea oficiala a comunismului drept regim criminal. Pe scurt, coruptii de astazi isi au radacinile in ceea ce Ion Iliescu numea „oameni de bine”.
Deci, numaratoarea Dvs. Dle Sfartz, este mult prea sumara si irealista.
@ Teodor Burghelea
Cifra certă este întradevăr doar cea pentru securiști, atâția erau inregistarati în serviciile lor de cadre – 57.185 (http://adevărul.ro/cultură/istorie/istoria-nu-vom-uită-niciodată-lista-turnătorilor-securiștilor-româniei-totul-despre-fostele-structuri-securității-ceaușescu-1_512dcad000f5182b85ac7412/index.html).
Degeaba persiflați „femeia cu caracter”-doar nu voiați să-i dau numele !
Despre numarul de turnători, am aproximat prin egalare – la 100.000, câți erau în mod cert turnătorii din RDG, unde conform unei tradiții mai vechi, neamțul înregistrează totul, și evrei uciși, și „turnătorii” proprii, de serviciu. Nu mă încumet să cred că românii ar fi fost mai mult sau mai puțin predilecți pentru această „meserie”!
Poate ar fi fost mai corect totusi să apreciem numărul de turnători aplicând regula de trei sipmla: „dacă numărul de nemțișori din RDG era de 16 milioane și aveau 100.000 de turnători „înscriși”, România cu 23 de milioane de „românași” (vorba lui Dragnea si Vasileasca) ar fi putut avea cam 143.750 de turnători, în ipoteza că ar fi avut aceiași „pohtă” la turnat vecinul.
Credeți, nu credeți – e treabă Dvs. personală, dar nu numai de la „femeia cu caracter” – care pentru mine e o sursă credibilă, se poate certifica implicarea timpurie a securității, la căderea lui Ceaușescu, fiind știut faptul unei lupte intestine dintre Partid și Securitate.
Pentru cei care au acumulat ceva avere ilicita înainte de 89 – „Revoluția” a fost o portiță pentru folosirea deschisă a acestor averi !
@Sfartz Pincu
> Este o declaratie de rea vointa… ca Va- „opuneti aderarii Romaniei, la spatiul Schenghen” ! Chiar daca cu motivatii tehnice aveti dreptate, din punct de vedere moral, ca fosti rezidenti romani prin asemenea declaratie, jigniti dorinta de europenizare a marii mase de români cinstiți…
Am reflectat îndelung, încercând să înţeleg de ce spuneţi cele de mai sus, şi anume partea cu „dorinţa de europenizare”. Ca să înţeleg, aş vrea să-mi răspundeţi succint la următoarea întrebare: ce avantaje credeţi dv. că ar aduce românilor admiterea ţării în spaţiul Schengen?
P.S.: „Noroc că nu se pune la vot, și mai si noroc că nu aveți drept de vot în această problemă!” Trebuie să ştiţi că şansa ca eu să trebuiască să votez în această problemă este mult mai mare ca şansa ca dumneavoastră să fiţi chemat să votaţi!
Dl. Sfartz Pincu îşi dezvăluie rar sursele (flash-urilor…), iar când o face în mod excepţional, constat că linkurile nu duc nicăieri. Un bun exemplu de link care se duce în vid se află mai sus, în comentariul d-lui Sfartz.
Am fost curios de unde îşi culege dl. Sfartz informaţiile, şi, surpriză (!) de proporţii, şi le trage, probabil fără să ştie, de la… Wikipedia mult criticată de dânsul.
Iată ce scrie în ea:
Să comparăm cu ce ne spune dl. Sfartz mai sus:
Comparaţia arată că de fapt, în 1958 (!) totalul personalului de securişti era de max. 11.157 (cu angajaţii civili cu tot), adică 20% din cifra anunţată de dl. Sfartz, restul fiind militari în termeni. Cum aceştia din urmă se schimbau la vreo 2 ani, sarcinile care le erau atribuite erau de pază, escortare, etc., drept care este greu să fie calificaţi ca securişti propriu zişi.
Cunoscând aceste cifre, se pot pune sub semnul întrebării şi chiar ignora extrapolările şi concluziile d-lui Sfartz, lucru recomandabil de reţinut şi pentru viitor.
Dl. Sfartz mai scrie: „… „femeia cu caracter” – care pentru mine e o sursă credibilă, … se poate certifica implicarea timpurie a securității, la căderea lui Ceaușescu, …”.
„Femeia cu caracter” i-a spus d-lui Sfartz că în iunie 1989 a aflat de la un securist de rang înalt despre pericolele potenţiale de a se ieşi în afara locuinţei „la sfarsitul acestui an”, ceea ce ar demonstra „implicarea timpurie a securității, la căderea lui Ceaușescu”.
Eu aş zice că cele aflate arată fie că era vorba de o intoxicare intenţionată, sau că acel colonel era un palavragiu idiot. Eu optez pentru prima variantă.
Se ştie că în timp Securitatea a intoxicat populaţia cu multe fake news, ca de exemplu cu informaţii despre copiii mici furaţi de romi, pentru a menţine o stare de teamă permanentă.
@ Alex.Leibovici
Catre Moderator: Linkul indicat de mine mai sus,privitor la numarul de securisti din anii 80, a fost afectat prin aplicarea diacriticelor !
Linkul corect este acelasi, dar fara diacritice: http://adevarul.ro/cultura/istorie/istoria-nu-vom-uita-niciodata-lista-turnatorilor-securistilor-romaniei-totul-despre-fostele-structuri-securitatii-ceausescu-1_512dcad000f5182b85ac7412/index.html
A fost suficient sa fac aceasta eroare ca unii,sa comenteze pe o pagina intreaga , despre numarul de securisti din 1952,complect inafara temei disputei.!
Acum despre afirmatia Dvs.: „Trebuie să ştiţi că şansa ca eu să trebuiască să votez în această problemă este mult mai mare ca şansa ca dumneavoastră să fiţi chemat să votaţi!”
Mi-ati dat ocazia sa amintesc pro-zisa: „Fiecare pasare,pre limba ei piere” !!
Cine scria mai adineaori, ca Vestul nu considera Estul ca o groapa de gunoi, ca o colonie ascultatoare,cu care Vestul face ce vrea ?
Prin fraza de mai sus ati confitmat FAPTUL ca Vestul face ce si cum vrea cu Estul ! Dvs. hotarati, prin politicienii Dvs. prin referendumul Vostru-soarta nioastra, a celor din Est.Mi-ati dat dreptate,Va dau si eu dreptate-acum.
Lasand la o parte numaratoarea fostilor securisti si informatori, eu revin la ideea ca marea coruptie nu li se datoraza in mod exclusiv. Desigur, nume precum Dan Voiculescu ce au ocupat pozitii cheie in fostul regim au „stiut” cum sa puna pe picioare afaceri la limita legalitatii (pentru a ma exprima politicos) in timp record tocmai fiindca stiau secrete inaccesibile muritorului de rand. Dar acestia au fost de fapt o minoritate. Marii afaceristi au aparut din alte zone intunecate ale societatii. „Afaceristi” precum Sorin Ovidiu Vantu, fratii Becali etc. erau inainte de 1989 … fie borfasi condamnta penal pentru fals/delapidare (cazul SOV) fie bisnitari (cazul claunlui Becali). Legaturile acestora cu fosta Securitate nu sunt deloc clare. O alta categorie, sunt … ai nostri „tineri ca brazii”. Persoane ce inainte de 1989 se jucau cu trotineta in fata blocului, deci erau prea tinere pentru a face parte din vechile structuri. Dar, tinerii „ca brazii” au invatat rapid din mentalitatea colectiva si … iata-i si pe ei peste ani la DNA… Exemple? Cate doriti. Dl. Victor Ponta, Dnii Mihai si Valentin Boldea (primul condamnat deja, al doilea cu un teanc de dosare mai greu decat propria-i greautate). Ultimii enumerati aveau 14 ani la revolutie (+/ – un an – eroare de estimare). Pe toate aceste ultime trei „personalitati” le-am cunoscut personal spre ghinionul meu…
Concluzie. Asertiunea ca marea coruptie este indisolubil legata de fostele structuri este incorecta. Ea este probabil legata de ceva mult mai complex, o fractura morala petrecuta la nivelul mentalului colectiv romanesc. Aceasta este parerea mea.
Si o ultima reflectie relativ la corupti. A-i disocia complet de socieatea din care provin ca si cum cineva i-ar fi teleportat de pe o planeta indepartata a tenebrelor este deasemenea incorect. Eu inca cred ca ei de fapt reflecta un mental colectiv ce din pacate abia in ultimii ani incepe sa evolueze in directia corecta.
@Sfartz Pincu
V-a scăpat că, în afară de observaţia din PS, am mai scris:
aş vrea să-mi răspundeţi succint la următoarea întrebare: ce avantaje credeţi dv. că ar aduce românilor admiterea ţării în spaţiul Schengen?
Dlui Sfartz “I a scapat” și contradicția pe care am subliniat o in ecourile dumnealui. Pe de o parte își menține punctul de vedere privind Occidentul “cel rău” ce dorește sa exploateze România cea buna și sa o transforme intr-o “groapa de gunoi”, pe de alta parte militează pentru aderarea României la spațiul Schengen. Ca sa nu mai adaug acuzația de “rea voința” formulata atât la adresa mea cât și a Dlui Leibovici. Deci, Dl Sfartz tace și… știe ce face.
Dar sa-l întrebam pe Dl Leibovici. Este adevărat, Dle Leibovici, ca in privința aderării la Schengen Dvs dați dovada de “rea voința” după cum a scris Dl Sfartz? Eu, personal, cred ca in acest context nu dați dovada de rea voința ci aveți argumente.
@Teodor Burghelea
> Este adevărat, Dle Leibovici, ca in privința aderării la Schengen Dvs dați dovada de “rea voința” …
Aştept mai întâi să aflu de la dl. Sfartz la ce urmări pentru români se aşteaptă domnia sa în urma eventualei admiteri a României în Spaţiul Schengen… Pentru că eu bănuiesc că avem o neînţelegere…
@A Leibovici
De acord cu Dvs. Sa așteptăm. Și eu aștept sa înțeleg de ce cineva are milita la aderarea la un spațiu pe care îl considera drept asupritor. A se vedea remarcile mele de mai sus.
Deocamdată, nu mi rămâne decât sa “pariez” (cu mine însumi, desigur) in ce privește răspunsul.
Dl. Sfartz Pincu (SP) a scris: „Linkul indicat de mine mai sus,privitor la numarul de securisti din anii 80, a fost afectat prin aplicarea diacriticelor !”
Aşa se întâmplă des când linkurile nu se verifică dinainte. Nu este corect că diacriticele, sau orice altceva, ar fi de vină, ci vina îi revine de fiecare dată în întregime comentatorului care le-a publicat.
SP: A fost suficient sa fac aceasta eroare ca unii,sa comenteze pe o pagina intreaga …
Aceasta este ce poate spune dl. Sfartz, în loc să-şi ceară scuzele cuvenite cititorilor… Comentariul meu, de altfel, s-a referit doar scurt la linkul greşit.
SP: „… unii,sa comenteze pe o pagina intreaga , despre numarul de securisti din 1952,complect inafara temei disputei.!”.
Pe pagina dată de linkul corectat al d-lui Sfartz este clar menţionat anul 1958, şi nu 1952. Cred că ar fi bine ca dl. Sfartz să citească dinainte ceea ce le recomandă altora.
Amintesc că dl. Sfartz a dorit, din proprie iniţiativă, să arate câţi criminali (penali) s-au născut din foştii securişti, iar pentru aceasta încerca să ne impresioneze cu un număr cât mai mare al securiştilor. Eu, cautând informaţia, deoarece linkul d-lui Sfartz era greşit, am găsit că cel mult 20% din câţi ne-a anunţat dânsul în comentariu erau securişti în 1958.
După ce i-am arătat că numărul de securişti dat de dânsul este complet greşit, dânsul a cotit-o, obicei vechi şi prost. Afirmaţia sa că eu aş fi comentat ceva „complect inafara temei disputei”, arată încă odată cât de puţin serios tratează dl. Sfartz conversaţiile sale pe ACUM.
Aşa cum ne-a spus înainte, dl. Sfartz se bazează pe „flash-uri” (inspiraţii de moment) şi nu pe lucruri documentate/înţelese/transmise corect, flash-uri cu care umple zi de zi paginile de comentarii ale lui ACUM. Chiar dacă nu este împotriva Regulamentului, aceasta mi se pare tot o formă de abuz!
@ Victor Manta
Dupa cum am arătat mai sus, Dl Sfartz trebuie sa mai clarifice (scuze?) și insinuarea ca atât eu cât și Dl Leibovici am fi avut rele intenții când ne am exprimat (separat, fără a ne fi consultat in prealabil – ni întrețin nici o corespondenta privată cu D Leibovici – Dlui poate confirma) opinia ca România nu este pregătită pentru aderarea la spațiul Schengen. Deasemenea, tot Dl Sfartz a insinuat ca eu și Dvs (Dl Manta) ne am fi “înțeles” sa aducem mașina Dacia drept exemplu al falimentului economic al RSR. Și aceasta acuza este falsa. Nici cu Dl Manta nu corespondez in privat pentru a putea “conspira” împreuna împotriva glorioasei economii a RSR. Cred ca lipsa unei astfel de corespondente pote fi confirmată de Dl Manta.
Revenind la acuza de “rele intenții”, eu cred ca se atinge limita regulamentului pe care l-am citit. In cazul in care ma înșel, voi fi bucuros sa citesc explicația ce dovedește acest lucru.
Este o întrebare naivâ,dar asemănătoare „cuiului lui Pepelea”!
Cum adică -„ce avantaje ar aduce românilor,(bine că nu ați scris-avantaje României !).
România este o țarâ cu aproape 4 milioane de „oameni ai muncii”, lucrând cinstit în spațiul Schenghen, și un număr nedefinit de indivizi, care îi „lucrează pe cetățenii din acel spatiú!!
Avantajé:
1.Scurtarea tîmpilor la intrare-iesire din țarâ, prin eliminarea tîmpilor pentru controlul actelor și a bagajelor.Va imaginați aglomerațiile de sărbători,în care năvălesc toți spre casă! Persoanele pe roti,stau 3-4 ore,iar Tir-urile-3-4zile!
2.Aducerea în țarâ a mărfurilor,care nu au,nu pot avea (!?) facturi, fie că sunt procurate de la persoane fizice Schengheniene,fi că sunt „procurate”…..!
3.Neplata TVA, pentru procurarea unor produse schengheniene,cu o valoare mai mare decât 100 de Euro.
4.Ca persoană fizică și particulară,eu-(adică-neSRList),cumpăraăm strunguletul și mașina de frezat din spațiul Schenghen, (produse în China,și vândute de firme europene),direct de la cine le are,de pe piața liberă,la juma de preț,și mai bune calitativ, (a ss compara un strungulet fabricat în China și vândut-revândut sub brand de tip:Bernardo,Fervi,Holzman,Damato,etc),cu un strungulet mai vechi,dar superprecis Matador,fabricat în Germania-altor ani!
Accesul la secondul schenghenian de calitate,este un foarte mare avantaj pentru românul sărac,sau mai corect-pentru „săracul român !”.
5.Avantaj specific,pentru persoanele cu dublă cetățenie, care vor avea acces-fără control.fără vamă dublă, la produsele vestice-nefacturabile.
Și mai „este” avantaje pentru foarte mulți-din păcate, ocolitori ai legiior,care-știu ce nu știm noi,despre diverse metode inteligențe de a scoate profit din intrarea „rom-ânilor” în spațiul Schenghen.
@Teodor Burghelea
> Nici cu Dl Manta nu corespondez in privat pentru a putea “conspira” împreuna împotriva glorioasei economii a RSR. Cred ca lipsa unei astfel de corespondente pote fi confirmată de Dl Manta.
Confirm!
Apropo de logica în discuţii, tocmai am citit ceva distractiv/instructiv:
PS. Si mai este un aspect psihologic. Cand esti tinut la „coada” pentru control acte,declaratie vamala,control bagaje-partial, nu ai motive sa fii fericit ca esti intarziat ca sa ajungi cat mai repede acasa, si cu atat mai mult sa ti se creasca depresia parasirii casei,pentru a pleca printre straini. Inmultiti aceste neolaceri cu milioane,si rezulta o drama nationala,de care am fi scutiti, in cazul „schenghenizarii” Romaniei.
Numai in vama Nadlag,vor trece zilele acestea mult peste un milion de calatori.Impreuna cu cei care vin pe calea aerului si pe cale ferata, ne lovim de o adevarata invazie,(si de nemultumiri!).
@Pincu Sfartz
Traficul frontalier la Vama Nadlag este neglijabil in raport cu traficul frontalier, sa spunem, la granițele Statelor Unite. Chiar puncte “mici” de control (am in minte frontiera dintre Vancouver si Seattle de exemplu) devin uneori aglomerate. Si nu exista vreo tragedie. Nici americanii nici canadienii nu par sa sufere de vreo depresie cauzată de o mică așteptare la vama și de prezenta unui labrador care ți adulmeca bagajele. De altfel timpii de așteptare pot fi reduși și prin alte metode decât aderarea la spațiul Schengen. Deci motivația pe care o dați Dvs drept “drama naționala” eu o consider o NON motivatie. Probleme mult mai serioase legate de vămile românești nu se referă la “trafic” (chiar dacă va dezamăgesc, România nu este buricul pământului către care tot traficul se îndreaptă, dimpotrivă) ci la corupția funcționarilor Vămii de exemplu. Luare de mita. Trafic de persoane, de produse/substanțe interzise. Acest fenomen România nu reușește sa l controleze corect (a orice stat civilizat), nu fluxul de romani ce vin sa taie porcul de Crăciun.
@Victor Manta
Va multumesc ca ati confirmat. In sfarsit, ma pot simti usurat: nu am participat la vreo conspiratie impotriva competitivei masini Dacia iar opiniile noastre privind aceasta minune a tehnicii au rezonat in mod involuntar si ne-conspirationist.
Apreciez in egala masura si gluma Dvs. cu elefantul. Cu remarca (personala) ca eu nu ma tem atat de elefanti cat ma tem de rinoceri. Desi ambele mamifere au o masa comparabila (sa fie o tona?), elefantii sunt aproape inofensivi. Poate pentru faptul ca sunt relativ inteligenti. Rinocerii … nu. Te lovesti de ei o data, te lovesti de ei a doua oara, si a treia oara …. si tot asa. Poate ar trebui sa … vopsim rinocerii in elefanti…. Ma rog. Nu am solutii inteligente aici. Cu rinocerii nu e simplu si poate dura multi ani….
Doresc a reveni la „aspectul psihologic” pomenit de Dl Sfartz.
Cred into-adeavar ca acest aspect psihologic priveste in mod direct o parte a romanilor ce se intorc „acasa”. Fiindca, in opinia mea Romania face progrese reale in controlul frontierelor dar insuficiente pentru a se califica Schengen chiar acum, sunt de acord ca situatia unei anume categorii de romani ce se intorc „acasa” devine stresanta… Au fost interogati in tarile in care nu erau „acasa”, au fost amprentati, sunt in bazele de date internationale computerizate… Deci oriunde s-ar duce …. sunt afectati „psihologic”… fiindca nu mai pot trece neobservati (asa cum se intampla in anii 90 cand veneau cu … masini furate din Germania, dadeau 100 de marci la vama si …. romani cinstiti si domni erau)… Jucatori de alba-neagra, exploatatori de minori (in ale cersitului), ciorditori de tramvai, traficanti de persoane (retele organizate de prostitutie), autori de jafuri armate etc…
Iata ca in final, si Dl Sfartz poate avea dreptate – aceasta categorie are toate motivele sa simta o „presiune psihologica”. Romanii nevinovati ce sufera o intarziere la granita…. nimic special. Nici un motiv de „presiune psihologica”. Inca o data va relatez ca la orice granita se poate intarzia (de multe ori din cauza unui incident stupid – un turist neatent a adus un mar in Noua Zeelanda, a uitat sa-l declare si cainii Labrador l-au detectat in bagaj – 30 de minute garantat) si nu este o tragedie… Mergi la Starbucks, bei o cafea, citesti un ziar si discuti cu un turist in aceeasi situatie ca tine…. Dupa care faci un share pe Facebook.
@Sfartz Pincu
Vă rugasem ceva succint… Enfin…
După cum am bănuit, ne-am gândit la aspecte complet diferite. Dacă citeaţi ce am scris, aţi fi văzut clar că pe mine mă preocupă calitatea pazei graniţelor externe ale Zonei Schengen, zonă din care face parte şi ţara în care locuiesc. Ce anume vă preocupă pe dv. nu spuseserăţi explicit, deoarece aţi preferat să strigaţi: „rea voinţă”, „jignirea marei mase de români cinstiţi” şi alte asemenea delicte de lipsă de patriotism. Dar nu este prima dată când îi condamnaţi pe românii care au preferat să părăsească ţara – în loc să pună umărul la „schimbarea din interior” a regimului (înainte de 1989), sau la schimbarea mentalităţii oamenilor (după 1989).
Deci dv. vă aşteptaţi la două feluri de avantaje:
(a). trecerea mai rapidă a graniţei cu Ungaria pentru automobile şi camioane, şi
(b). libera circulaţie a micilor mărfuri private (trimiteri poştale?), eventual fără factură (inclusiv potenţial furate…)
Cât priveşte prima: duratele pe care le daţi, de 3-4 ore pentru automobile şi 3-4 zile pentru TIR-uri, nu corespund cu ceea ce văd pe situl Poliţiei de frontieră https://www.politiadefrontiera.ro/ro/traficonline, unde se poate vedea situaţia actuală în timp real (în format Listă sau Hartă) a timpilor de aşteptare la diferite puncte de graniţă pentru autoturisme/camioane, pentru intrare şi ieşire. Eu am văzut timpi de 10, rareori 40 de minute, pentru autoturisme. Pentru camioane am văzut tipic sub o oră, maximum câteva ore. Dar poate n-am urmărit un timp suficient de îndelungat. Oricum, cum recunosc şi autorităţile româneşti şi cum spunea şi dl. Burghelea, aceşti timpi depind de organizare (număr de artere) şi deci personal. Intrarea în Schengen va suprima într-adevăr aceste probleme.
Pentru micul comerţ de import/export. Da, cu Schengen nu s-ar plăti vamă şi TVA, dar astea sunt fixate de statul român; TVA şi vama n-ar trebui să depăşească câteva procente… Privitor la aducerea în ţară a second-hand-ului din UE – mi se pare că era contra principiilor dv. care vă plângeaţi de „România – groapa de gunoi a UE”. Şi apoi, dacă toate cele se importă, asta distruge economia românească, sau o împiedică să se dezvolte, nu? 😉
Eu sunt pentru comerţul absolut liber între oricare două persoane, inclusiv din state diferite, oricare ar fi acestea. Dar pe mine personal cele de mai sus nu mă ating, în schimb mă atinge calitatea pazei graniţelor externe ale Zonei Schengen, despre care cred că va scădea – dacă România ar intra acum în Schengen. Cum am mai spus, nu cred că se va întâmpla asta în viitorul apropiat, deoarece semnalele de pe frontul luptei cu corupţia nu sunt încurajatoare, iar intrarea RO în Schengen însemnă înlocuirea controalelor UE/Schengen la graniţa româno-maghiară cu controale la una de câteva ori mai lungă, şi cu una şi mai lungă în cazul intrării şi a Bulgariei – v. harta aceasta https://en.wikipedia.org/wiki/File:Schengen_Area_Labelled_Map.svg. Cu problemele pe care le implică alungirea graniţelor şi despre care am vorbit deja.
Dacă am de ales între una şi alta, de ce ar fi dovadă de „rea voinţă”, „jignirea marei mase de români cinstiţi” şi alte asemenea delicte antipatriotice, dacă rămân în continuare contra intrării rapide a României în Schengen?
Pe de altă parte, dacă dv. vă consideraţi patriot, poate că ar trebui să puneţi lupta contra cancerului corupţiei în ţara dv. în care trăiţi mai presus de câteva sute, sau mii, de RONi economisiţi la aducerea strunguleţului… Sau patrioți trebuie să fie mereu ceilalţi, nu şi dumneavoastră?
Pricipiul „gropii de gunoi” a Romaniei-ramane valabil,iar Dvs. comiteti o gresala considerand ca produsele vechi germane si altele ,exceptionale calitativ, dar second-handuri- se pot considera gunoaie! (scris cu mana Dvs.-mai sus).
Paza granitei exterioare care revine Romaniei,nu creste si cu intrarea Bulgariei in Schenghen ! Dimpotriva,se scurteaza,prin faptul ca nu mai trebuie control la granita romano-Bulgara,iar Bulgariei ii revine paza exterioara a granitei ei.
Paza externa a granitei cu Moldova si Ucraina, este foarte severa si acum,si nu mai trebuie intarita in plus,in cazul schenghenizarii Romaniei.
Sunt dominat prin comentariile celor care scriu mulr si despica firul in patru,as putea sa fac si eu la fel,si sa „combat” orice afirmatie calomnioas,de genul-„unde-i patriorismul”,Si nu-ma si multe altele,dar nu-mi place „vorba lunga” si disputele sterile.
Tac si inghit. Nu am Alzheimer,am trecut toate testele posibile,nu uit-fac calcule mintale,ca si in tinerete,sunt doar damblagit fizic,mi-e destul de greu sa scriu mult cu degetele semi-paralizate.Si nu-mi trebuie compatimire.
@Pincu Sfartz
Sa va spun un lucru despre „second-hand”. In Europa occidentala foarte multa lume cumpara de fapt second-hand. In special masini. Si nu sunt neaparat gunoaie. Astfel, chiar familii cu mijloace materiale deloc neglijabile, prefera sa cumpere o masina second hand pentru 10 000 € (la pretul acesta cumperi o masina corecta, nu o rabla) decat sa cumpere aceeasi marca la pretul de 30 000 €. Deci piata second-hand exista cam peste tot in lume si nu este impusa Estului pe principiul „lazii de gunoi”. Aceasta este doar perceptia Dvs. si – dupa cum vedeti – este rupta de realitate. In ce priveste Romania, Vestul nu va obliga sa cumparati un produs vechi. Aveti aceleasi drepturi ca orice alt cetatean european sa cumparati un produs nou. Deci, inca o data, totul se reduce la cerere si oferta. Nicicum la vreo conspiratie impotriva Estului.
@ Teodor Burghelea
Din punctul Dvs. (geografic!), de vedere, in Romania opereaza ca si in tarile capitaliste dezvoltate,legea cererii si ofertei !
Dar in „capitalismul ” salbatec ,care opereaza acum in economia romaneasca, se cere una si se ofera alta.Se cer produse romanesti bio si de calitate, care s-au produs si inainte de 89, si piata vestica ne ofera produse agricole incepand cu ceapa, cartofii, fructele etc., modificate genetic, sproduse prelucrate pline de E-uri.
Vi se pare normal, ca intro Romanie,capabila sa produca produse naturale in exces fata de nevoile interne,sa se aduca din Olanda -morcovii ? Si se aduc, la preturi mai mici decat cele cu care vin la piata micii producatori autohtoni.
Chiar credeti ca nu exista o intentie malefica in faptul ca gazele si titeiul romanesc sunt controlate si distribuite de austrieci,pietele de desfacere a prooduselor de larg consum-sunt controlate de nemti, apele sunt controlate de francezi, orice distributie de utilitati, este tot in mana strainilor?
Ati cunoscut capacitatea specialistilor romani,de inainte de 89. Erau suficienti oameni bine pregatiti, ca sa poata administra macar resursele naturale ale tarii.Dar nu,era nevoie sa vina „specialisti” de la firme straine sa conduca expoatarea acestor resurse.
Legea cererii si ofertei pentru „capitalismul” original dio Romania, nu este nici macar similara,(precum sunt criteriile de similitudine,cu care operati. in meseria Dvs.)cu aceesi lege aplicata in Vest. Este o monstruozitate indefinibila, dar cu efecte dezastruoase pentru potentialul Romaniei.Chiar daca nu este o „intentie” coordonata de marile companii straine,ea seamana totusi izbitor cu o conspiratie.
Dl. Sfartz Pincu (SP) nu se uită în jur, şi scrie, şi scrie, şi tot scrie, ca de exemplu: „Dar in „capitalismul ” salbatec ,care opereaza acum in economia romaneasca, se cere una si se ofera alta”.
Mi-ar face un mare bine să-mi dea o listă de vreo 5 produse mult cerute în România şi care nu se oferă suficient sau deloc. Dar de fapt mă îndoiesc că le ştie, deoarece dacă nu dânsul, atunci măcar membri ai familiei sale, sau prieteni, ar fi oameni avuţi, dacă nu bogaţi, şi nu ar reclama nici dl. Sfartz.
SP: „Vi se pare normal, ca intro Romanie,capabila sa produca produse naturale in exces fata de nevoile interne,sa se aduca din Olanda -morcovii ? Si se aduc, la preturi mai mici decat cele cu care vin la piata micii producatori autohtoni”.
Mie mi se pare perfect normal să se importe morcovi de oriunde ar fi. La fel este şi cu lalelele… De altfel, nu sunt produse „naturale”.
SP. „Chiar credeti ca nu exista o intentie malefica in faptul ca gazele si titeiul romanesc sunt controlate si distribuite de austrieci,pietele de desfacere a prooduselor de larg consum-sunt controlate de nemti, apele sunt controlate de francezi, orice distributie de utilitati, este tot in mana strainilor?”
Nu este nimic malefic în aceasta. Nu contează cine le „controlează” (azi unul, poimâine altul, şi sunt oricum mai mulţi), ci doar dacă pe piaţă se „joacă” corect. Regulile sunt stabilite de stat, iar concurenţa acerbă face ca regulile să fie respectate. Chiar dacă există distorsionări pe diverse pieţe „captive”, există şi mijloace de a le elimina, de exemplu prin aceea că cei care se luptă pentru partea lor de piaţă sunt primii care îi denunţă pe cei care joacă murdar.
SP. „Legea cererii si ofertei pentru „capitalismul” original dio Romania, … Este o monstruozitate indefinibila, dar cu efecte dezastruoase pentru potentialul Romaniei.
Vorbe aruncate de dl. Sfartz fără acoperire, şi deci tot în vânt. Concurenţa pe piaţă în România este foarte puternică, şi cu cât piaţa ei creşte, cu atât creşte şi concurenţa.
SP. Chiar daca nu este o „intentie” coordonata de marile companii straine,ea seamana totusi izbitor cu o conspiratie.
Totul legat de companiile străine din România este pentru dl. Sfartz o conspiraţie care îi pute… Pentru cei obişnuiţi cu piaţa şi cu viaţa de azi în ţări libere, a bea bere australiană în Germania sau a cumpăra parfumuri americane la Paris este perfect firesc şi în interesul consumatorilor.
Pentru dl. Sfartz există o soluţie simplă: să consume numai morcovi de la agricultori, fără să se gândească însă prea mult cum ajung în final la el, adică de unde şi cum le vin apa, îngrăşămintele, transportul, etc., etc., …
@Sfartz Pincu
Eu nu am spus că mărfurile la mâna a doua sunt gunoaie, ci că ar putea fi gunoaie din punctul dumneavoastră de vedere şi că ar constitui concurenţă neloială pentru producătorii locali, reali sau potenţiali. Recitiţi şi veţi vedea.
Mai general, problema vine din faptul că dv. nu aţi precizat nicăieri pe parcursul acestei lungi discuţii ce anume probleme trebuie să aibă mărfuri din EU ca să le consideraţi „gunoaie”, „deşeuri” şi „rebuturi” !! Singurul indiciu sunt nişte linkuri (v. aici) despre alimente şi automobile la mâna a doua. Privitor la automobile second-hand a argumentat dl. Burghelea că nu este nicio ruşine să le cumperi la mâna a doua (maşina mea actuală este veche de 10 ani, iar eu o am de peste 7 ani).
In ce priveşte alimentele, am arătat că din referinţa dată chiar de dv. se poate deduce (v. aici) că între diferite ţări sunt diferenţe de cantităţile de sare, sau de zahăr, sau de grăsime, conservanţi, etc., dar că, după aceeaşi referinţă a dv., aceasta este o practică normală: fabricanţii îşi adaptează marfa la obiceiurile culinare ale locului, venitul mediu şi legislaţia locului. Alte fapte nu sunt prezentate în acea referinţă, numai titlurile sunt de scandal, în rest nimic palpabil. (Afaţi însă că România şi ţările din Est nu fac excepţie: în toate ţările se face gălăgie cum că ni se bagă pe gât produse de proastă calitate etc., etc. – militantism ecologic, militantism protecţionist, militantism anticapitalist…)
Dar eu nu de paza care revine României am vorbit!!! De ce nu citiţi atent?? Iată ce am scrie exact – reproduc mai jos pentru că ştiu că dv. n-o să căutaţi!:
„intrarea RO în Schengen însemnă înlocuirea controalelor UE/Schengen la graniţa româno-maghiară cu controale la una de câteva ori mai lungă, şi cu una şi mai lungă în cazul intrării şi a Bulgariei”
Vedeţi deci că eu am spus că este o mare diferenţă din punctul de vedere al controalelor UE/Schengen : pe toate aceste graniţe suplimentare, UE trebuie să finanţeze o nouă infrastructură Schengen-conformă şi să finanţeze instruirea unui numeros personal suplimentar. Nici infrastructura, nici personalul de la graniţa româno-maghiară nu poate fi reutilizat, şi, oricum, ar fi total insuficient.
Doar nu credeţi că toate astea le va finanţa România!! Mi-e teamă că interesul în intrarea în Schengen a diriguitorilor români de diverse nivele sunt tocmai aceste finanţări UE, precum şi oportunităţi mai mari pe care le-ar avea de a se conecta la sursele de venit din corupţia de la graniţele mai lungi…
Nu, domnule Sfartz, şi acolo infrastructura trebuie modificată ca să devină Schengen-conformă, şi acolo trebuie EU să finanţeze instruirea Schengen-conformă a personalului.
Iar astea vor fi plătite de toate statele Schengen, inclusiv Elveţia. Iar corupţia de tot felul de la graniţele Schengen se va răsfrânge şi asupra Elveţiei! Iar corupţia de la graniţele Schengen româneşti, şi din România în general, nu are perspective să scadă… Aşa că da, dacă voi avea ocazia, voi vota contra intrării rapide a României în Schengen.
Eu cred că dacă aţi citi atent ce scriu, pornind de la ideea că ceea ce scriu are sens (şi nu de la ideea inversă), n-aţi mai avea impresia că scriu mult şi fără noimă.
Deci: ce a mai rămas din „principiul România – groapă de gunoi a UE” după contraargumentele aduse aici ?? Nimic… dacă nu veniţi cu argumente adevărate, cu exemplele concrete ca vi s-au cerut.
PS: eu am atins şi multe alte puncte în comentariul la care răspundeţi, dar acestea par să vă fi scăpat…
Ca sa inchidem o discutie – care va fi totusi reluata candva, de altcineva, cand se vor gasi argumente mai vizibile (deocamdata eu, si nu numai, consider ca fenomenul exploatarii tarilor sarace de catre Vest exista) – Va dau dreptate !
Complectez afirmatia Domnului T.Burghelea cu privire la second-urile bune si mai ieftine provenite din revanzari, cu observatia ca sunt foarte bune acele masini second din Vest care au fost exploatate de pensionari si conducatori auto care nu „freaca” zilnic si freqvent o masina la practicarea unor meserii specifice cum sunt: taximetrie, doctori la domiciliu, furnizori de produse si alte asemenea. Adica cumparatorul trebuie sa stie, la cumpararea unei masini second, CUM a fost expoatata acea masina ! (Acest rand este „adevarat”, Domnule Burghelea? sau tot „nu cred in niciun rand scris de Domnul Sfartz” ?)
@ Pincu Sfartz
” Adica cumparatorul trebuie sa stie, la cumpararea unei masini second, CUM a fost expoatata acea masina ! (Acest rand este „adevarat”, Domnule Burghelea? sau tot „nu cred in niciun rand scris de Domnul Sfartz” ?)”
Depinde. Daca cumparati masina de la o persoana particulara, riscurile sunt mai mari. Dar daca o cumparati de la un concesionar, riscurile sunt minime sau inexistente. Concesionarul o va vinde pentru exact ceea ce este, nu va cauta sa-si insele cumparatorul.
Deasemenea, in Franta de exemplu, concesionarul este obligat prin lege a va pune la dispozitie tot „istoricul” masinii, necosmetizat: accidente, probleme anterioare, piese schimbate etc. Daca „cosmetizeaza” chiar si cel mai mic detaliu, poate fi chemat sa raspunda in fata legii.
Deci, daca cumparati o masina de la un concesionar aveti de obicei o garantie si nu este nevoie sa aveti cunostinte de mecanica auto (majoritatea cumparatorilor nu au).
In cocnlcuzie, nici cu randurile pe care le-ati scris mai sus nu sunt de acord fiindca nu ati specificat un detaliu important: a cumpara o masina second-hand de la un particular (caz in care, inca o data, lucrurile sunt mai delicate…)
Automobilele, precum se ştie, necesită lucrări periodice de întreţinere, la intervale stabilite de firmele producătoare. Rezultatele acestor lucrări periodice, precum şi a reparaţiilor efectuate, sunt trecute de firmele care le repară într-un caiet centralizator al fiecărei maşini.
Pe perioada de garanţie a unei maşini noi, efectuarea controalelor periodice este obligatorie, cu riscul pierderii garanţiei, drept care toţi le fac şi ele sunt notate.
Mai există şi obligativitatea expertizării, şi la nevoie a reparării maşinilor, întreţineri efectuate la intervale fixate de lege, în locuri prevăzute pentru aceasta. Rezultatele se înregistrează şi ele într-un carnet de bord.
Cumpărătorii atenţi cer vânzătorilor să efectueze expertiza tehnică înainte de vânzare, şi deoarece aduce siguranţă, dar şi deoarece nu se pot reînscrie în circulaţie maşini care nu au fost expertizate recent.
Toate acestea uşurează adunarea informaţiilor necesare pentru cumpărarea mai „în linişte” a maşinilor uzate.
După câte ştiu din auzite, în România de azi lucrurile nu sunt cu mult diferite.
Oricum, nu mai este ca în comunism, când trebuia să mă duc la atelierul de reparaţii şi să urmăresc ce se face, pentru ca să nu mi se înlocuiască cumva pe ascuns o piesă mai nouă cu una foarte uzată…
@Sfartz Pincu
> Ca sa inchidem o discutie – care va fi totusi reluata candva, de altcineva, cand se vor gasi argumente mai vizibile (deocamdata eu, si nu numai, consider ca fenomenul exploatarii tarilor sarace de catre Vest exista) – Va dau dreptate !
Altfel spus: „eu, Sfartz Pincu, consider că fenomenul exploatării ţărilor sărace de către Vest există, deşi eu nu am argumente, adică deşi convingerea mea NU se bazează pe fapte. Dar sunt convins că în viitor faptele vor deveni ‘vizibile’…”
Ce să mai zic… 🙁
@Sfartz Pincu
Apropo de second-hand: cunoaşteţi situl de compărări şi vânzări între particulari https://www.okazii.ro/ ?
@ Alex. Leibovici
Okazii.ro este o piata second slaba, OLX.ro e puternica, mai sunt si lajumate.ro si inca cateva mai mici-piete romanesti.
Cea mai puternica piata second este una paneuropeana-ebay, dar se vinde-cumpara cu Euro!
La tema Vest-Est, daca ati trai 1 an in Romania si ati urmari toate TV.-urile, mi-ati da dreptate. Din mii de fapte marunte ar rezulta tabloul – care sa confirme dominatia sub toate aspectele a Vestului asupra tarilor sarace din Europa.
Dl. Sfartz scrie, fără să verifice: „Cea mai puternica piata second este una paneuropeana-ebay”.
eBay Inc. is a multinational e-commerce corporation headquartered in San Jose, California that facilitates consumer-to-consumer and business-to-consumer sales through its website.
> … dar se vinde-cumpara cu Euro!
Depinde unde.
> La tema Vest-Est, daca ati trai 1 an in Romania si ati urmari toate TV.-urile, mi-ati da dreptate.
Nimeni nu priveşte toate posturile TV, aşa că dl. Sfartz nu se lasă verificat.
> Din mii de fapte marunte ar rezulta tabloul – care sa confirme dominatia sub toate aspectele a Vestului asupra tarilor sarace din Europa.
Este de mirare cum de NU reuşeşte dl. Sfartz să desprindă câteva dintre elementele pretinsei dominaţii şi să le prezinte, când alegerea dânsului zice-se că ar fi atât de mare. Deoarece nu reuşeşte să prezinte nimic, ceea ce este un evident eşec, le cere altora să o facă pentru dânsul. Speranţă deşartă…
@Sfartz Pincu
> La tema Vest-Est, daca ati trai 1 an in Romania si ati urmari toate TV.-urile, mi-ati da dreptate. Din mii de fapte marunte ar rezulta tabloul – care sa confirme dominatia sub toate aspectele a Vestului asupra tarilor sarace din Europa.
Observ că se schimbă termenii pe care îi folosiţi: era întâi „groapă de gunoi” pentru deşeuri şi rebuturi, apoi exploatare, acuma un vag „dominaţie”. Nu ştiu dacă este o întâmplare…
Eu nici n-am nevoie de mii de fapte mărunte, îmi sunt suficiente câteva, dar bine verificate. Dar dv. câte din „faptele” de care le-aţi văzut la TV le-aţi şi verificat măcar cât de cât, ştiind că existe o grămadă de oameni care, din diverse motive, sunt dispuşi să inventeze şi să exagereze, astfel încât este nevoie de mare prudenâă. Motivele pot fi convingeri apriori ca: ultra-naţionalism, anticapitalism visceral, anti-mondializare, anti-comerţ liber, antisemitism („dominaţia finanţei mondiale”) şamd.
Sau dv. aveţi încredere oarbă în mass-media românească şi nu aveţi nevoie să verificaţi – mai ales când aşa zisele fapte merg în sensul convingerilor dumneavoastră??
De altfel: Ca să urmăresc „toate TV-urile”, nici nu trebuie să locuiesc în România!