caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Republica Moldova



 

Limba noastră, cea română pentru unii, moldovenească pentru alții, “de stat” – ca un compromis

de (31-8-2011)
19 ecouri

31 august – Ziua Limbii Noastre, e făcută sandwich între 27 august – Ziua declarării independenței Republicii Moldova și 2 septembrie ziua independenței  “Republicii Moldovenești Nistrene”. Este data la care, în 1989, Republica Sovietică Socialistă Moldovenească (RSSM) a revenit la limba română (numită moldovenească) cu grafie latină.

În declarația de independență din 1991, limba este numită “română”, dar la numai trei ani, în prima constituție a statului independent Republica Moldova , limba de stat era numită “moldovenească”.

Autoritățile au încercat să impună denumirea materiei “limba moldovenească ” în școli, dar demonstrațiile de stradă din 1995 au zădărnicit intenția și l-au determinat pe președintele de atunci, Mircea Snegur, să schimbe cursul moldovenist pe care-l adoptase după războiul de la Nistru din 1992, în care separatiștii de la Tiraspol sprijiniți de Rusia au reușit să compromită orice speranță că Republica Moldova va putea funcționa în frontierele fostei RSSM.

A urmat o perioadă tulbure, de ambiguitate, până în 2001 și venirea la putere a Partidului Comuniștilor (PCRM), an în care ofensiva moldovenistă s-a reluat. Liderii PCRM, în frunte cu Vladimir Voronin, nu au negat că ar exista o identitate între română și moldovenească , dar au spus că denumirea limbii e o chestiune politică și că e dreptul cetățenilor Republicii Moldova să-și aleagă singuri denumirea limbii.

Comuniștii au primit, aparent, o confirmare prin recensământul din 2004, când 76% din cei recenzați s-au declarat moldoveni și doar 2% români, iar 60% la sută au declarat moldoveneasca limbă maternă, iar 16,5% româna. Adversarii PCRM au contestat valabilitatea rezultatelor, acuzând autoritățile de falsuri și manipulări.

După căderea de la putere a PCRM în urma alegerilor din 29 iulie 2009 și venirea la putere a Alianței pentru Integrare Europeană (AIE), politica oficială românofobă care atinsese un paroxism în ultimele luni ale regimului Voronin a dispărut, revenindu-se la ambiguitatea de dinainte de 2001.

Și nu-i de mirare, atâta vreme cât președintele interimar, Marian Lupu, se declară moldovean și spune că vorbește moldovenește, iar premierul Vladimir Filat se declară român și spune că vorbește românește, în timp ce cel de-al treilea lider de partid din cadrul AIE, Mihai Ghimpu, este unionist, dar doar în calitate personală, nu și în cea de lider de partid, deoarece, potrivit propriilor declarații, unionismul nu aduce voturi.

Ambiguitatea se reflectă foarte bine în paginile de internet ale instituțiilor de stat. Unele indică în mod clar versiunea în limba română –  guvernul, ministerul de interne, Comisia Electorală Centrală, altele au păstrat limba moldovenească (printre acestea, fără surprize, Serviciul de Infromații și Securitate – unde găsim fraza  Conducerea şi Colegiul Serviciului de Informaţii şi Securitate adresează cordiale felicitări concetăţenilor cu prilejul Zilei Independenţei Republicii Moldova şi a sărbătorii naţionale Limba Noastră!) , iar altele trec denumirea limbii sub tăcere (președinție, parlament, minister de externe – acesta folosind drapelul național în loc de denumire a limbii).

Situația Republicii Moldova nu este o excepție : sârbii, croații și bosniacii, care înainte de 1991 vorbeau sârbo-croată, acum vorbesc, din motive politice, fiecare limba lor, deși diferențele sunt marginale și dezvoltate mai ales în ultimii 20 de ani. După cum și macedonenii vorbesc macedoneană și nu bulgară.

În schimb în Elveția, Austria și Tirolul de Sud/Alto Adige se vorbește germană, în Belgia se vorbește olandeză și în Cipru greaca, după cum engleza e limba vorbită în Statele Unite, Canada, Australia, Noua Zeelandă, Jamaica, etc, spaniola în America latină și portugheza în Brazilia.

Româna se vorbește, totuși !

Dar poate mai important decât denumirea limbii este modul în care se vorbește româna în Republica Moldova. E drept, acum populația majoritară e liberă să-și folosească limba, unica limbă de stat pe teritoriul țării, dar limba cea mai cunoscută, dacă nu și cea mai vorbită, rămâne rusa. Sfertul de populație ne-românofonă care trăiește în teritoriul controlat de Chișinău nu vorbește decât în proporție redusă limba română.

Motivele sunt mai mult obiective decât subiective și țin de dominația de 200 de ani – de jure sau de facto a Rusiei pe aceste meleaguri și de faptul că rusa este o limbă de circulație mult mai largă decât româna. Aș dori ca naționaliștii români care se plâng că ungurii din România nu vorbesc românește să vadă care e situația la Chișinău, în capitala țării, unde rusofonii îți răspund în mod regulat în rusește dacă li te adresezi în românește, unde în parlamentul țării se face traducere simultană în rusă pentru deputații rusofoni (nu și invers) și unde în general limba rusă are o poziție dominantă în mass media.  Uitați-vă câți unguri din România scriu în limba română pe internet și încercați să găsiți rusofoni din Moldova caer scriu în română. Uitați-vă cum parlamentarii UDMR vorbesc de multe ori mai corect românește decât unii dintre colegii lor etnici români. Așa cum am mai spus, cei mai radicali unguri din România sunt naționaliști români dacă-i compari cu șovinii rusofoni din Republica Moldova.

Limba română vorbită în Republica Moldova este infestată de calcuri rusești și nu doar la persoanele mai în vârstă. Am ținut un curs de radio-jurnalism la Chișinău în februarie anul acesta și am avut ocazia să constat acest lucru la jurnaliști românofoni tineri.

Faptul că în Republica Moldova se vorbește limba română este totuși o performanță, dat fiind faptul că în perioada țaristă (1812 – 1917) nu au existat școli moldovenești, iar după 1944 limba română se vorbea “la bucătărie” și cu voie de la stăpânire în public, strict controlat.

Dar ambiguitatea legată de denumirea limbii și raporturile lingvistice de subordonare, practic, față de limba rusă sunt o rezultantă a crizei identitare a populației de aici care nu a decis niciodată clar în ultimii 20 de ani încotro dorește să se îndrepte și care oscilează între afinitatea etnică și lingvistică cu românii și relația de tip sindrom Stockholm cu fosta metropolă de la Moscova.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Anton: (31-8-2011 la 15:14)

    Articolul este foarte corect. As face numai o rectificare minora: in perioada dintre 1812 si 1817, limba romana era prezenta in (putinele) scoli si institutii bisericesti din Basarabia. Abia dupa 1817 a inceput campania masiva de rusificare fortzata, efectuata de multe ori cu…cnutul! Cnutul fiind un bici cu fragmente de oase intercalate in el.

    In prezent problema unirii cu Romania practic nu exista. Numai o mica minoritate ar fi favorabila unirii (conform unor date, sub 15%). Cel mult se poate spera la o uniune culturala. Lucrul acesta este oarecum contraintuitiv, pentru ca o eventuala unire cu Romania ar duce automat la imbunatatirea situatiei multor categorii de oameni, mai ales angajati la stat. Ar fi de asteptat ca interesele materiale sa primeze, dar nu e cazul in RM.

    Mi s-a povestit cum intr-o zona foarte inapoiata a Moldovei, dupa inundatii, cu ani in urma a venit o comisie europeana sa constate situatia. La care taranul respectiv s-a adresat nevestei: „Fa, fi cu ochii pe astia sa nu ne fure rogojina!”.
    Unora le e frica sa nu li se fure saracia!

    Lucrarea cea mai buna, cea mai obiectiva, referitoare la situatia limbii moldovenesti/romane din Basarabia a fost scrisa de un antropolog ungur. Din nefericire nu regasesc acea lucrare (pe internet).

    Oricum, situatia actuala din RM a fost si un subiect de ironie si pentru americani, in cartile turistice. Nu exista nici o tara din lume in care un cetatean sa raspunda criptic cand este intrebat de limba sa materna spunand ca vorbeste „limba de stat”. Acest lucru constituie o dovada a incapacitatii cetatenilor RM sa-si asume identitatea. Ceea ce din punctul de vedere al psihologiei moderne constituie si o problema…psihiatrica!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Stefan N. Maier: (1-9-2011 la 15:17)

    Un articol care si-ar avea locul in manualul de limba „moldoveneasca”.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Chris Mandr: (2-9-2011 la 11:47)

    Excelenta analiza, D-le Clej.

    In 90 afost o sansa istorica care s-a pierdut din vina politicienilor de pe ambele maluriale Prutului.Noi n-am avut taria de suflet a nemtilor pentru a face sacrificii iar Moldova nu are resurse des ctule ca sa poata fi independenta

    In schimb Rusia are petrol,fier,aur etc Elitele culturale,considera ca singurul lucru bun care se poate face este sprijinirea transferului de cunoastere prin intermediul limbii romane.pentru indeplinirea criteriilor de aderare S- au donat carti,s-au scris carti in colaborare,s-au format specialisti …

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 10:59)

    VENETICILOR

    De doua veacuri nu mai stiu ca moldovean
    Inseamna a fi stapin al tarii mele…
    …Lasati-mi macar numele ce-l am
    In valurile vremii sa se spele

    Tu ce-l ce ai navalit in casa mea
    Cu secole-napoi si necemat de mine
    Cu ce ardoare, zau, te-as alunga
    Cu huideli si bici…de-as fi la fel ca tine

    Si daca nicidecu nu simti nevoia de-a pleca
    Si daca gustul panii mele-ti place
    Tu resemneaza-te ca asta-i tara mea
    Pamintul meu de mii de ani incoace

    Munceste-n pace glia mea, te rog
    Si limba mea te rog invat-o-n pace
    Si-n freamatull acestui tricolor—
    Ridica-te chiar daca imnul meu nu-ti place

    De doua veacuri nu mai stiu ca moldovean
    Inseamna a fi stapin al tarii mele…
    … Si doar legendele mai tin c-am fost cindva Titan
    Si cintecele veci- c-am coborit din stele…

    Iurie Osoianu Cishinau 20 07 2011

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 1

  • Petru Clej: (5-9-2011 la 11:26)

    Sa inteleg, domnule Osoianu, ca poezia dumneavoastra se poate reduce la trei cuvinte: Cemodan, Vakzal, Rassia (geamantan, gara, Rusia)?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 11:31)

    Prea grosolan ,domnule Cliej, prea grosolan,,,

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 11:32)

    Scuzati, Clej…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 11:34)

    Si inca una- Lucafarul lui Eminescu , la cite cuvinte il puteti reduce?!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-9-2011 la 11:55)

    Cu alte cuvinte, versificatorul Osoianu si poetul Eminescu sunt in aceeasi liga…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 12:04)

    Si care e deosebirea ? Intre versificator si poet , in viziunea D-stra de INTELELECTUAL ROMAN?!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Teodor I. Burghelea: (5-9-2011 la 12:27)

    Domnule Osoianu, la intrebarea „Si inca una- Lucafarul lui Eminescu , la cite cuvinte il puteti reduce?!” (sic) va pot raspunde:

    Trei cuvinte: Faust (Goethe), Manfred (Byron) si Demonul (Lermontov).

    Dar, totusi, care era sensul initial al intrebarii dvs.?…sau a fost doar o mica „licenta poetica”:

    danga- langa suna-n asfintit talanga…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-9-2011 la 12:37)

    Remarc, domnule Osoianu, ca sunteti complet lipsit de simtul ridicolului. Poate va e de folos in acest sens comentariul sarcastic al domnului Burghelea. In sfarsit, va spun si dumneavoastra ce le-am spus si altora si am cam obosirt sa ma repet: NU sunt intelectual.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 12:39)

    Pai domnule Teodor cuchelea ,talanga mea versificatoare era pur si simplu intrebare…Dar vad ca fata mea de Ion Roata, e astazi de intelectuali Romani scuipata..

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 13:02)

    Pentru Clej- Remarc si eu : slava tie Doamne mi-ai daruit simtul umorului sanatos si ma-i *lipsit complet de simtul ridicolului!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-9-2011 la 13:25)

    Domnule Osoianu, nu știu cât simț al umorului aveți (trebuie că e foarte ascuns), dar știu că, așa cum remarca Andrea Ghiță, stați prost la capitolul ortografie a limbii române.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • iurie osoianu: (5-9-2011 la 13:40)

    Sa-i transmite-ti D-nei Andrea Ghita sa-si ia birna din ochi, si o sa vada mai bine.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Petru Clej: (5-9-2011 la 13:43)

    O să-i transmite-m, domnule versificator zombificat Osoianu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Teodor I. Burghelea: (5-9-2011 la 14:25)

    Domnule Osoianu,

    Intelegand din ecourile dumneavoastra de mai sus ca, in ciuda patriotismului dvs desuet aveti ceva probleme cu limba „Titanilor” (a se vedea „versificatia” de mai sus), va raspund intr-o limba ce va este poate mai bine cunoscuta (scuze pentru absenta chirilicelor). Pentru conformitate si pentru comfortul celorlalti cititori ai revistei Acum, ignoranti in ale versificarii si in mod sigur mult mai putin cunoscatori ai limbii „Moldovinesti”, atasez si o traducere in limba engleza.

    pa ruskii:

    Dorogoi Moldavski poet i sovremenni ‘’ Ioan Koleso’’,

    Kak ja ponjal iz vishe skazanogo, vi ne vladeete ruminskim jazikom v dostatochnoi mere, poetomu ja reshil otvetit vam na russkom ( v nadezhde, chto vi vladeete im v sovershenstve). Ja ne vibral eto imja, ja s nim rodilsa. Proshu uchest eto na buduchee.

    Vo pervich, vi ne pravilno napisali mou familiu. Moja familia Burghelea, a ne “Cuchelea”

    Vi schitaete sebja moldavskim patriotom, v svjazi s etim viznikaet vopros: ‘’ Pochemu vi tak plocho vladeete ruminskim jazikom?’’ Ili vi javlaetes reekornaziei ’‘Iona kolesa’’, no vi govorite na soversheno drugom jazike. Esli da, to na kakom?

    i…pa angliski:

    Dear „Moldavian” poet and modern „John the Wheel”,

    As you are certainly unable to properly write Romanian, I felt it would be a good deed to reply you in Russian, a language you should (hopefully) master. First, a bit of training on the proper spelling of my name. What you are writing „cuchelea” should actually read „Burghelea”. Though I feel no real pride of bearing this name (for it was not for me to choose or earn it), I insist it is properly spelled.

    Now, that I guess that you are a „Moldavian ” patriot, kindly allow me to ask you this question:

    How does that go with your poor command of Romanian. Or…you maybe the reincarnation of „Jofhn the Wheel” but you speak another language. If yes…which?

    Hmm… Pa „Moldavski”, nietu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Anton: (19-9-2011 la 04:24)

    Revenind la articol, cred ca lipseste totusi discutarea unui aspect important legat de bilingvismul din RM, si anume faptul ca exista o asimetrie fundamentala intre cultura romaneasca si ce a ruseasca, ce face ca situatia sa nu se schimbe.

    Mai precis, prin insasi volumul banilor investiti in cele doua culturi, limba rusa este favorizata. Calitatea emisiunilor de televiziune (de exemplu a celor umoristice, dar nu numai) face ca preferintele publicului sa se indrepte spre emisiunile in ruseste. Emisiunile romanesti nu au cum sa fie la fel de reusite in situatia in care concurenta artistilor, scheciurilor, etc este de 10 ori mai mare in Rusia decat in Romania,(cel putin!).

    E adevarat ca tendinta totalitara e mai mare in presa de limba rusa.
    Dar acesta poate fi mai degraba inca un factor de atractie al emisiunilor rusesti!

    Din acest motiv bilingvismul basarabean se va permanentiza si nicidecum nu va dispare!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.161.77.30