Acest articol a fost publicat marți, 1 iulie 2014 la rubrica Ucraina.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.
Ecouri
Sfartz Pincu: (2-7-2014 la 02:59)
21(!) de articole şi referinţe la invazia teritorială a Ucrainei reprezintă încă puţin faţă de gravitatea acestui act de încălcare grosolană a dreptului internaţional, grav în sine, dar grav şi prin deschiderea unei porţi uriaşe de revendicări teritoriale în toată lumea.
Toţi re-croitorii de graniţe au acum un „precedent”, creat-de o mare putere, şi îşi vor permite să se justifice cu: „Dacă Rusia a ocupat Ucraina, noi de ce nu avem voie să….??”
Ion Ionescu: (12-7-2014 la 16:42)
Teoria/interpretarea mistico-politica a evenimentelor din Ucraina de catre Alexandr Dughin…
Pe scrut, un fel de nationalism dar unul definit cultural, nu un nationalism etnic/rasial sau un nationalism-civic/liberal-burghez.
–There is a People (Narod in Russian, akin to the German Volk: henceforth the term “Narod” will be used—editors), and there are people (population). These are different things (different concepts). And all of them are collectively known as “Russia.” This homonymy generates layers of meaning, and everything gets tangled. Let us orthogonalize the full picture by placing everything onto its own level.
Narod is a historical-cultural community. This is a subject of destiny and creator of history. However, not all philosophies and ideologies recognize its existence in this sense. Narod does not exist for the Liberals—there is only an aggregate of individuals. Nor does it exist for the Communists — only classes do; for the Nazis — only race exists; and for the fascists — only the state does. And, even though it sounds paradoxical, Narod does not exist for the nationalists either — for them, there is a political nation based on individual membership (the classic bourgeois nation is a product of Europe during the period of Modernity).
Narod does not exist for all these ideologies — this is the complete ideological nomenclature of Modernity. But it does exist — it is the only thing that truly exists. Heidegger used to say, “Dasein exists through a People” (Das Dasein existiert völkisch). That is to say, man’s presence in the world is given to us through Narod. It provides us with language, appearance, psychological attributes, a place in time (history) and space (geopolitics).
Today, Russia’s Narod awakens breaking through the depths of its dreams…”
Este interesant ce spune Dughin ăsta (nu-l cunosc, a scris ceva semnificativ? a luat vreun premiu?).
Este adevărat că termenii națiune ~ popor nu acoperă aceleași sfere semantice; în engleză, nation ~ people nu are aceeași acoperire, engleza nici nu are termenul „etnie”, l-a preluat ca atare din franceză, ethnie. Slavii au narod și lid, ljud. Literatura științifică folosește sintagma „grup etnic”, care se poate folosi pt orice epocă istorică, terminologia actuală fiind creată de epoca romantică și folosită după aceea.
Partea a doua a citatului e pură fantezie, concepte aruncate cu furca în snop (și nu mă refer la faptul că se folosește în traducere narod, decizie corectă, deoarece autorul pare a-i da un sens mistic, deși el crede că nu). Etnicul se definește ca un sentiment al comunității, identitar și, totdeauna, în opoziție cu altcineva, în primul rînd cu vecinii. Pt greci, negrecii erau barbaroi, termen derivat de la onomatopeea bar-bar-, adică „bîlbîiții”, cei care vorbesc o limbă de neînțeles. Similar, pentru slavi, germanicii erau němci < něm‑ „mut”, adică bolborosind cuvinte de neînțeles. Altfel spus, „ai noștri” ‑ „ai lor, străinii, dușmanii, cei răi”.
Etnicul se definește totdeauna opozițional și include un procent de intoleranță, mai mare sau mai mică. Este și motivul pt care, timp de mii și mii de ani, pe același teritoriu nu se pot dezvolta două grupuri etnice, este ori A ori B. Faptul că azi, în Europa și în civilizațiile bazate pe modelul european, coabitează mai multe grupuri etnice pe același teritoriu este o cucerire recentă, într-un proces încă nefinalizat, încetinit prin multiculturalitate, bilingvism, educație.
Grupurile etnice nu sînt date eterne, ele se modifică mereu, în fiecare generație, în fiecare zi. Românii de azi nu mai sînt cei din 1989, chiar dacă unii nu sînt conștienți de acest lucru iar alții da.
Alexandru Leibovici: (14-7-2014 la 08:38)
@Sorin Paliga
> Este interesant ce spune Dughin ăsta (nu-l cunosc, a scris ceva semnificativ? a luat vreun premiu?).
Pe ACUM s-a pomenit despre el, în special în ultimele luni – căutaţi „Dughin” prin fereastra de căutare a sitului. În rest – Wiki în diverse limbi, inclusiv română.
Da, pare un flăcău de studiat un pic… Tema mă interesează, deoarece îmi fac avînt spre o carte despre etnic și evoluția din preistorie pînă azi. Am mai scris despre asta, dar acuma aș dori ceva mai amplu.
Dughin este, dacă nu mă înșel, un personaj colectiv, o întruchipare a forței arogante a Imperiului, a Cuceritorului… El inspiră frică, umilește, propune construcții planetare ori cvasiplanetare. Este un fel de plan Valev al începutului de mileniu III. În comparație cu aceste planuri, politica oficială este o frumoasă mînă întinsă civilizației și culturii, Europei, lumii.
Cred că dughinii sînt o lectură necesară euroscepticilor, eurodistructivilor, în măsura în care aceștia sînt capabili de construcții care depășesc gardul bătăturii lor.
21(!) de articole şi referinţe la invazia teritorială a Ucrainei reprezintă încă puţin faţă de gravitatea acestui act de încălcare grosolană a dreptului internaţional, grav în sine, dar grav şi prin deschiderea unei porţi uriaşe de revendicări teritoriale în toată lumea.
Toţi re-croitorii de graniţe au acum un „precedent”, creat-de o mare putere, şi îşi vor permite să se justifice cu: „Dacă Rusia a ocupat Ucraina, noi de ce nu avem voie să….??”
Teoria/interpretarea mistico-politica a evenimentelor din Ucraina de catre Alexandr Dughin…
Pe scrut, un fel de nationalism dar unul definit cultural, nu un nationalism etnic/rasial sau un nationalism-civic/liberal-burghez.
–There is a People (Narod in Russian, akin to the German Volk: henceforth the term “Narod” will be used—editors), and there are people (population). These are different things (different concepts). And all of them are collectively known as “Russia.” This homonymy generates layers of meaning, and everything gets tangled. Let us orthogonalize the full picture by placing everything onto its own level.
Narod is a historical-cultural community. This is a subject of destiny and creator of history. However, not all philosophies and ideologies recognize its existence in this sense. Narod does not exist for the Liberals—there is only an aggregate of individuals. Nor does it exist for the Communists — only classes do; for the Nazis — only race exists; and for the fascists — only the state does. And, even though it sounds paradoxical, Narod does not exist for the nationalists either — for them, there is a political nation based on individual membership (the classic bourgeois nation is a product of Europe during the period of Modernity).
Narod does not exist for all these ideologies — this is the complete ideological nomenclature of Modernity. But it does exist — it is the only thing that truly exists. Heidegger used to say, “Dasein exists through a People” (Das Dasein existiert völkisch). That is to say, man’s presence in the world is given to us through Narod. It provides us with language, appearance, psychological attributes, a place in time (history) and space (geopolitics).
Today, Russia’s Narod awakens breaking through the depths of its dreams…”
https://ninabyzantina.wordpress.com/2014/07/11/battle-for-the-state-russians-awaken/
@Ion Ionescu
> Teoria/interpretarea mistico-politica a evenimentelor din Ucraina de catre Alexandr Dughin…
Din păcate, în lungul citat, şi încă în engleză, nu există nimic referitor la Ucraina…
Este interesant ce spune Dughin ăsta (nu-l cunosc, a scris ceva semnificativ? a luat vreun premiu?).
Este adevărat că termenii națiune ~ popor nu acoperă aceleași sfere semantice; în engleză, nation ~ people nu are aceeași acoperire, engleza nici nu are termenul „etnie”, l-a preluat ca atare din franceză, ethnie. Slavii au narod și lid, ljud. Literatura științifică folosește sintagma „grup etnic”, care se poate folosi pt orice epocă istorică, terminologia actuală fiind creată de epoca romantică și folosită după aceea.
Partea a doua a citatului e pură fantezie, concepte aruncate cu furca în snop (și nu mă refer la faptul că se folosește în traducere narod, decizie corectă, deoarece autorul pare a-i da un sens mistic, deși el crede că nu). Etnicul se definește ca un sentiment al comunității, identitar și, totdeauna, în opoziție cu altcineva, în primul rînd cu vecinii. Pt greci, negrecii erau barbaroi, termen derivat de la onomatopeea bar-bar-, adică „bîlbîiții”, cei care vorbesc o limbă de neînțeles. Similar, pentru slavi, germanicii erau němci < něm‑ „mut”, adică bolborosind cuvinte de neînțeles. Altfel spus, „ai noștri” ‑ „ai lor, străinii, dușmanii, cei răi”.
Etnicul se definește totdeauna opozițional și include un procent de intoleranță, mai mare sau mai mică. Este și motivul pt care, timp de mii și mii de ani, pe același teritoriu nu se pot dezvolta două grupuri etnice, este ori A ori B. Faptul că azi, în Europa și în civilizațiile bazate pe modelul european, coabitează mai multe grupuri etnice pe același teritoriu este o cucerire recentă, într-un proces încă nefinalizat, încetinit prin multiculturalitate, bilingvism, educație.
Grupurile etnice nu sînt date eterne, ele se modifică mereu, în fiecare generație, în fiecare zi. Românii de azi nu mai sînt cei din 1989, chiar dacă unii nu sînt conștienți de acest lucru iar alții da.
@Sorin Paliga
> Este interesant ce spune Dughin ăsta (nu-l cunosc, a scris ceva semnificativ? a luat vreun premiu?).
Pe ACUM s-a pomenit despre el, în special în ultimele luni – căutaţi „Dughin” prin fereastra de căutare a sitului. În rest – Wiki în diverse limbi, inclusiv română.
Da, pare un flăcău de studiat un pic… Tema mă interesează, deoarece îmi fac avînt spre o carte despre etnic și evoluția din preistorie pînă azi. Am mai scris despre asta, dar acuma aș dori ceva mai amplu.
Dughin este, dacă nu mă înșel, un personaj colectiv, o întruchipare a forței arogante a Imperiului, a Cuceritorului… El inspiră frică, umilește, propune construcții planetare ori cvasiplanetare. Este un fel de plan Valev al începutului de mileniu III. În comparație cu aceste planuri, politica oficială este o frumoasă mînă întinsă civilizației și culturii, Europei, lumii.
Cred că dughinii sînt o lectură necesară euroscepticilor, eurodistructivilor, în măsura în care aceștia sînt capabili de construcții care depășesc gardul bătăturii lor.