Completul de 5 judecători de la Înalta Curte a stabilit pentru dată de 8 octombrie primul termen al procesului Angajărilor fictive în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare. În ultima perioadă Dragnea a făcut eforturi disperate pentru a scăpa de condamnare și a împiedică bunul mers al justiției.
Dosarul a fost înregistrat marți la Completul de 5 judecători, după ce tot marți a fost publicată motivarea integrală a deciziei de condamnare dată de completul de 3 judecători de la ÎCCJ, potrivit ziare.com.
Soluțiile disperării lui Dragnea
1. Prima variantă încercată de Dragnea este aceea a modificării Codului penal în care a fost parțial dezincriminat abuzul în serviciu, adică exact fapta pentru care acesta a fost condamnat.
Codul penal a fost însă contestat la Curtea Constituțională de Iohannis, de PNL, PMP, USR și de Înalta Curte, iar lucrurile nu merg atât de repede pe cât i-ar conveni liderului PSD. Următoarea ședința a fost amânată cu o lună până pe dată de 16 octombrie.
Raportor pentru Codul penal este judecătoarea Livia Stanciu, care s-a remarcat prin opinii separate în toate cazurile care vizau lovituri date justiției și DNA.
Având în vedere precedentul legilor justiției (una intrată în vigoare la 7 luni de la adoptare, iar celelalte două încă nepromulgate, după 9 luni), cel mai probabil modificările la Codul Penal nu vor intra în vigoare în termen util pentru Liviu Dragnea, ci după decizia definitivă în dosarul în care e condamnat în prima instanța.
2. A două varianta pe care a mers Dragnea a fost aceea a reconfigurării Completelor de 5 judecători în ideea de a scapă de acei judecători considerați inflexibili și duri, care ar putea fi înlocuiți cu unii mai maleabili, genul lui Pistol, judecătorul care s-a opus condamnării sale în completul de trei.
Din păcate pentru el, nici acesta formulă nu a avut succes. Colegiul de Conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a decis, în ședința din 4 septembrie 2018, să nu aplice noile prevederi ale Legii 304/2004 în privința reconfigurării completelor de 5 judecători. Mai exact acestea rămân în actuala componentă până la începutul anului viitor.
Potrivit modificărilor operate de PSD-ALDE la Legea 304, președintele/ vicepreședintele ÎCCJ, precum şi președintele secției penale nu mai sunt membri de drept în complete, ci pot face parte din acestea doar prin tragere la sorți, care are loc însă „la începutul fiecărui an”.
Pentru a pune presiune, șefa Înaltei Curți, Cristina Tarcea a fost reclamată la Inspecția Judiciară (mandatatul conducerii IJ a fost prelungit prin OUG) de către părintele Chiș Terhes, care vorbește în numele unei așa-zise Asociații a românilor din America, un cunoscut adversar al justiției, prieten al PSD și Antenei 3.
3. A treia și cea mai bună soluție pentru Dragnea este cea a Ordonanței de urgență pentru amnistie și grațiere. Aici însă Dragnea s-a lovit de refuzul Vioricăi Dăncilă de a semna OUG, căreia îi este teamă de consecințe. Potrivit unor surse din partid, emiterea OUG ar fi amânată până după audierile din Parlamentul European la care a fost chemată Dăncilă la începutul lui octombrie.
Nici ministrul justiției, Tudorel Toader, nu ar fi de acord să-și pună semnătură pe acesta ordonanță. Semn că grupul lui Dragnea face presiuni asupra lui Toader sunt atacurile din ultima perioada venite din partea lui Teodorovici și Codrin Ștefănescu.
Împotriva ei s-ar părea că sunt și unii din ”grupul răzvrătiților”, cel care îi cere lui Dragnea să plece din fruntea partidului. Potrivit unor surse, Marian Neacșu, secretarul general al PSD, a avut un schimb dur de replici cu Dragnea pe această tema.
Ca soluții de compromis la OUG de amnistie și grațiere mai sunt emiterea unei ordonanțe prin care să se dea posibilitatea revizuirii unor procese. Varianta a fost avansată de ministrul justiției și îmbrățișată de Dragnea și Tăriceanu. În fapt, este vorba de introducerea unei noi cai de atac la revizuire care să prevadă că probele obținute în baza protocoalelor SRI-Parchet sunt nule. Pentru asta însă ar trebui ca Protocoalele să fie declarate nule de o instanță de Contencios Administrativ, lucru care nu s-a întâmplat.
Mai există și soluția respingerii sau modificării Ordonanței 6/2016 dată de guvernul Cioloș care prevede existența unor ”echipe mixte” SRI- Parchete pentru realizarea interceptărilor în anchetele penale. OUG 6 se află de câteva zile pe masă Comisiei juridice din Camera Deputaților, unde la butoane se află Florin Iordache. Intenția este aceeași: de a spune că protocoalele sunt ilegale și probele din dosare nule, fapt ce deschide calea revizuirii.
Aceasta pare calea pe care Dragnea merge acum, deși nu este foarte sigură, pentru că probele din dosare nu pot i declarate nule prin OUG, dosarele se judecă de la caz la caz și doar un judecător poate stabili dacă anulează sau nu probele.
Judecătorii: atitudine ”nelegală și imorală”
În motivarea la condamnarea de 3 ani şi 6 luni, judecătorii arată că Dragnea a avut o atitudine antisocială, nelegală și imorală pentru cineva care deținea o înaltă funcție publică.
„Inculpatul Dragnea Nicolae Liviu, prin instigarea inculpatei Alesu Floarea de a-şi încălca atribuțiile de serviciu în sensul menținerii în funcție a celor două angajate, Botorogeanu Adriana şi Stoica Anisa Niculina, cunoscând că acestea nu se prezintă la serviciu şi îşi încalcă atribuţiile de serviciu prevăzute în contractul individual de muncă și fişa postului, nu a făcut decât să adopte o conduită nelegală, antisocială şi imorală, în dezacord cu rangul demnităţii publice deţinute, cu gradul de reprezentare şi cu încrederea oferită de cetăţeni în procesul electoral, fapt care a condus la o atingere a prestigiului funcţiei exercitate şi a bunei desfăşurări a relaţiilor sociale din cadrul instituţiilor publice”, se arată în motivarea judecătorilor Înaltei Curți de Casație și Justiție la decizia de condamnare la 3 ani și 6 luni de închisoare pentru Liviu Dragnea.
În motivarea lor, judecătorii mai arată că șeful Consiliului Județean de atunci, Liviu Dragnea, își exercita puterea discreționar, intimidând funcționarii și angajații instituției publice.
Astfel este subliniat „modul în care funcţionari din cadrul instituţiilor publice, încălcându-şi obligaţiile de serviciu, acceptă să săvârșească fapte de natură penală sub diferite pretexte, lăsându-se influenţaţi şi intimidaţi de modul în care un preşedinte de Consiliu Judeţean înţelege să-şi exercite autoritatea, puterea şi influenţa în scopuri nelegale”.
Background
Pe 21 iunie, liderul PSD, Liviu Dragnea, a fost condamnat la trei ani și șase luni de închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului (DGASPC) Teleorman, pentru instigare la abuz în serviciu. El a fost achitat pentru infracțiunea de fals intelectual.
Ceilalți inculpați în acest dosar au primit închisoare cu suspendare, cu excepția fostului director executiv al DGASPC Teleorman, Floarea Alesu, condamnată la trei ani și șapte luni de închisoare cu executare.
Iulia Mincu, 19 septembrie 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiunea redacţiei de pe situl Revistei 22
Alexandru a publicat „în avanpremieră” extrase din acest articol în comentariile sale de aici.
Am răspuns în acest comentariu la doar un punct din cele scrise în articol. În esenţă, răspunsul meu a fost:
Am vrut să văd ce a mai publicat d-na Mincu în Revista 22 şi am găsit următorul articol interesant, din 19.06.2018. Sursa. În acesta d-na Mincu publică extrase din modificările făcute la Codul de procedură penală, despre care autoarea afirmă în titlu că au fost făcute „cu dedicatie pentru Dragnea si infractori”.
Oricât le-am citit şi recitit, mi s-a părut straniu cum a ajuns d-na Mincu la concluziile ei. Iată câteva exemple din CPP-ul modificat, cu scurtele mele comentarii:
– „Revizuirea hotărârilor judecătoreşti definitive poate fi cerută în cazul în care soluționarea cauzei nu este semnată sau redactată de către judecătorul care a participat la proces” („avatanjat Dragnea” – d-na Mincu).
Mie mi se pare o decizie de bun simţ! Ai decis ceva ca judecător, atunci semnezi pentru ce ai decis.
– Instanța de apel nu mai poate să dea o pedeapsă cu condamnare unei persoane care a fost achitată în primă instanță decât dacă apar probe noi.
Sau avem încredere în judecători, sau nu… Lipsa de dovezi trebuie să acţioneze în favoarea bănuitului.
– Pentru arestarea preventivă vor fi necesare probe sau indicii temeinice , a fost eliminata ”suspiciunea rezonabila”
Ceea ce aduce a stat de drept.
– Convorbirile, comunicările sau conversațiile interceptate şi înregistrate, care nu privesc fapta ce formează obiectul cercetării, nu pot fi folosite sau ataşate la dosarul de urmărire penală.
Mi se pare corect! Se numeşte focalizare.
– Probelele referitoare la alte infracțiuni decât cea pentru care s-a emis mandatul nu vor avea nicio valoare, deoarece nu vor putea fi folosite în instanță.
Fuga după mai mulţi iepuri, pentru a se ajunge la o condamnare, are limite…
Completul de 5 judecători de la Înalta Curte a amânat pentru data de 5 noiembrie termenul în procesul Angajărilor fictive (dosar ÎCCJ nr. 2401/1/2018) în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare.
Motivul amânării: Dragnea vrea să angajeze un nou advocat, fapt pentru care instanţa i-a acordat amânarea.
În primă instanţă (C3) suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. DNA a făcut recurs – pentru mărirea pedepsei la cei 7 1/2 ani ceruţi iniţial şi contra achitării pentru fals intelectual.
La ÎCCJ Dragnea mai are un dosar – 1810/1/2018 din 03.07.2018 – cu redeschiderea urmăririi penale într-un dosar TelDrum. Pe 1 octombrie s-a luat decizia: dosarul va fi redeschis.
În legătură cu aceasta Dragnea a întocmit o acţiune – dosar 2538/1/2018 din 02.10.2018 – în care contestă o măsură asiguratorie (confiscare provizorie) într-un dosar legat de firma TelDrum.
Ar mai fi de adăugat că dl. Liviu Dragnea a dat în judecată Curtea Supremă şi Colegiul de Conducere al ÎCCJ, nefiind de acord cu felul în care a fost decis completul de 5 judecători care ar urma să-l judece.
Potrivit portalului instanţei, dl. L. Dragnea a deschis, pe 5 octombrie, proces împotriva Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a Colegiului de Conducere al acesteia şi cere anularea Hotărârii de Colegiu nr. 89/4 septembrie 2018. Procesul nu a primit deocamdată un termen de judecată.
Dl. Dragnea contestă la Curtea de Apel Bucureşti decizia Colegiului de conducere al Înaltei Curţi în cazul constituirii completului de judecători care judecă apelul împotriva sentinţei sale de condamnare. Sursa.
Ar fi interesant de aflat în ce măsură dânsul poate fi judecat de ICCJ înainte de apariţia deciziei în procesul pe care tocmai l-a intentat şi în ce măsură această decizie o poate afecta în general pe cea ce va veni de la ICCJ.
Pe 8 octombrie informam despre procesul Angajărilor fictive (dosar ÎCCJ nr. 2401/1/2018) în care Liviu Dragnea a fost condamnat la 3 ani și 6 luni închisoare cu executare şi care ajunsese în apel la completul de 5 judecători de la Înalta Curte.
Procesul fusese amânat pentru data de 5 noiembrie deoarece Dragnea vrea să angajeze un nou advocat.
Astăzi, 5 noiembrie, Dragnea a fost reprezentat de acelaşi avocat. Magistrații ar fi trebuit să discute astăzi, probele cerute, să citeze martori sau să facă audieri. Procesul s-a amânat însă din nou din motive procedurale: pentru ca să le dea avocaților posibilitatea „să studieze motivele depuse de ceilalți inculpați pentru apel”.
Noul termen este 3 decembrie 2018.
În primă instanţă (C3) suspendarea executării pedepsei de doi ani primită de Liviu Dragnea în dosarul ”Referendumul” a fost anulată, iar cele două pedepse au fost contopite, rezultând o pedeapsă totală de trei ani şi jumătate de închisoare cu executare. DNA a făcut recurs – pentru mărirea pedepsei la cei 7 1/2 ani ceruţi iniţial şi contra achitării pentru fals intelectual.
La ÎCCJ Dragnea mai are un dosar – 1810/1/2018 din 03.07.2018 – cu redeschiderea urmăririi penale într-un dosar Tel Drum. Pe 1 octombrie s-a luat decizia: dosarul va fi redeschis. Între timp au apărut elemente noi: o valiză cu documente interne ale firmei Tel Drum la care – se zice – procuratura nu avusese până acum acces.
Avocatul lui Dragnea a cerut amânarea procesului pentru a lua la cunoștință motivele de apel depuse de doi dintre inculpații din dosar. Avocatul a fost şi cel care ceruse amânarea judecății pe motiv de lipsă de procedură. Noua procedură stipulează că sunt traşi la sorţi toţi membrii completelor de cinci.
Liderul PSD nu a venit la Curtea Supremă. Le-a trimis un mesaj judecătorilor prin care a cerut amânarea procesului, pe motiv că nu și-a ales încă un nou avocat.
Decizia de condamnare fusese luată de doi dintre cei trei judecători ai completului. Al treilea a votat pentru achitare. În același dosar fosta soție a liderului PSD, Bombonică Prodana, s-a ales în prima instanță doar cu o amendă administrativă de 1000 de lei.
La Curtea Supremă pe Dragnea l-au așteptată zeci de susținători. În zona au ajuns, însă, și doi protestari #Rezist. Spiritele s-au încins, necesitând intervenţia jandarmilor. Surse: presa online.
ROMÂNIA
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
7 noiembrie 2018
COMUNICAT DE PRESĂ
privind cererea de soluţionare a conflictului juridic de natură constituţională dintre Parlamentul României şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
În ziua de 7 noiembrie 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Parlamentul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, determinat de refuzul explicit al acestei din urmă autorități publice de a aplica o lege adoptată de Parlament, și substituirea în acest mod, implicit, autorității legiuitoare, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului României.
Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi:
1. A admis sesizarea formulată de prim-ministrul Guvernului României și a constatat existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de hotărârile Colegiului de conducere a Înaltei Curți de Casație și Justiție, începând cu Hotărârea nr.3/2014, potrivit cărora au fost desemnați prin tragere la sorți doar 4 din cei 5 membri ai Completurilor de 5 judecători, contrar celor prevăzute de art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.255/2013.
2. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie urmează a proceda de îndată la desemnarea prin tragere la sorți a tuturor membrilor Completurilor de 5 judecători (! – vm), cu respectarea art.32 din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară, astfel cum a fost modificat şi completat prin Legea nr.207/2018.
Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, prim-ministrului, Senatului, Camerei Deputaţilor şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.