Majoritatea dosarelor pe abuz în serviciu vor fi închise după ce redefinirea infracțiunii, propusă de ministrul Tudorel Toader și făcută luni, în Comisia lui Iordache, va trece de plen.
“Fapta funcţionarului public, aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, reglementate expres prin legi, Ordonanţe de guvern sau Ordonanțe de urgență, care refuză să îndeplinească un act sau îl îndeplineşte prin încălcarea atribuţiilor astfel reglementate, a unor dispoziţii exprese dintr-o lege, Ordonanţă de urgenţă sau Ordonanţă de guvern, în scopul de a obţine pentru sine, soţ, rudă sau afini până la gradul al II-lea inclusiv, un folos material necuvenit şi prin acesta cauzează o pagubă certă şi efectivă mai mare decât echivalentul unui salariu minim brut pe economie sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice, se pedepseşte cu închisoare de la 2 ani la 5 ani sau cu amendă”, se spune în textul de lege modificat luni în Comisia Iordache.
Condiţia esenţială pentru ca abuzul în serviciu să fie infracțiune este ca autorul să fi obţinut pentru sine, soț, o rudă sau un afin pana la gradul al II-lea inclusiv un folos patrimonial.
Câțiva dintre beneficiarii modificărilor din Comisia Iordache (sinteză G4Media.ro)
1. Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive
În dosarul angajărilor fictive şi Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Teleorman, dosar în care a primit deja o condamnare de 3 ani şi 6 luni, Liviu Dragnea este acuzat de instigare la abuz în serviciu pentru că în perioada iulie 2006 – decembrie 2012, în calitate de președinte al Consiliului Județean Teleorman, respectiv de președinte al organizației județene a unui partid politic, cu intenție, a determinat-o pe inculpata Alesu Floarea, la acea vreme director executiv al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Teleorman să își încalce atribuțiile de serviciu prin menținerea în funcție și implicit plata drepturilor salariale pentru două angajate ale aceleiași instituții. Cele două angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, nu sunt rude până la gradul al doilea cu Liviu Dragnea.
2. Sevil Shhaideh, în dosarul Belina
Mâna dreaptă a lui Liviu Dragnea pe vremea când conducea Ministerul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, Shhaideh a fost trimisă în judecată săptămâna trecută pentru “abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, cu consecințe deosebit de grave.” Mai exact, procurorii DNA spuneau că “în anul 2013, prin acțiunea concertată a unor persoane cu funcții publice, părți din Insula Belina și Brațul Pavel (cu suprafață de 278,78 ha, respectiv 45 ha), situate în albia minoră a Dunării, au trecut ilegal din proprietatea statului în proprietatea județului Teleorman și în administrarea Consiliului Județean Teleorman, pentru ca, doar la câteva zile, să fie închiriate tot ilegal unei firme private. Pentru realizarea transferului de proprietate a fost adoptată H.G. 943/2013, act cu caracter individual prin care au fost încălcate o serie de dispoziții legale.”
Beneficiarul final al abuzului în serviciu ar fi fost, conform DNA “o firmă privată şi o persoană fizică” care ar fi putut să încheie trei contracte de închiriere având ca obiect părţi din insula Belina şi braţul Pavel, pe 10 ani, fără organizarea unei licitaţii. Sevil Shhaideh nu a avut niciun avantaj patrimonial, ea sau o rudă de până la gradul al doilea, în urma abuzului comis.
3. Mihnea Costoiu, în dosarul Bazei Cutezătorii
Mihnea Costoiu, fost secretar de stat în Ministerul Educaţiei, poate scăpa de acuzaţia de abuz în serviciu în urma redefinirii acesteia. Actualul senator este judecat este acuzat că “la data de 03 septembrie 2009, în calitate de secretar de stat la Ministerul Educației Naționale, cunoscând situația juridică a Bazei “Cutezătorii “, la instigarea inculpatului Pescariu Dinu Mihail și cu încălcarea legii, a încheiat cu Fundația „Dinu Pescariu” un act adițional la un contract de locațiune (împrumut), aflat în proces de reziliere. Prin actul încheiat de inculpatul Costoiu Mihnea Cosmin s-a stabilit, pe lângă chiria de 9000 euro/lună (la care se adaugă TVA), și acordarea gratuită de către de Fundația “Dinu Pescariu”, a unor facilități în sumă de 400.000 Euro/an. Beneficiarul avantajului material, prin care a fost prejudiciat ministerul Educației, a fost fundația Dinu Pescariu.
4. Popescu Cristian Victor Piedone, în dosarul Colectiv
La 6 noiembrie 2015, POPESCU CRISTIAN VICTOR PIEDONE, la data faptelor primar al Sectorului 4 București era pus sub acuzare pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit și fals intelectual.
Procurorii DNA susţineau că: “în calitate de funcționar public – primar al sectorului 4 București, suspectul Popescu Cristian Victor Piedone și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu, constând în încălcarea dispozițiilor legale privind apărarea împotriva incendiilor, prevăzute în Legea nr. 307/12.07.2006, H.G.R. 1739/06.12.2006 și Ordinul M.A.I. nr. 3/2011, prin aceea că a emis acordul de funcționare nr. 3909/14.01.2015 și autorizația de funcționare cu nr. 369/14.01.2015 necesare desfășurării activității de către S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., la punctul de lucru din strada Tăbăcarilor nr. 7, sector 4 București. Prin aceasta, a cauzat vătămarea drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice și ale Primăriei Sectorului 4 București, în urma cărora reprezentanții S.C. COLECTIV CLUB S.R.L., care au putut desfășura activități de alimentație publică, au obținut un folos necuvenit în cuantum de 62.298 lei.”
Nici Popescu Piedone nu a obţinut vreun beneficiu material pentru el sau familie.
5. Andrei Chiliman, în dosarul Palatului Ştirbei
Fostul primar al Sectorului 1 este şi el pe lista celor care ar putea beneficia de pe urma schimbării abuzului în serviciu. În 2015, procurorii DNA îl acuzau de abuz în serviciu, dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit, în formă continuată și complicitate la distrugere.
Procurorii susțineau că “suspectul Chiliman Andrei Ioan, în exercitarea funcției de autoritate publică de primar al Sectorului 1 al municipiului București, cu încălcarea atribuțiilor legale (dispoziții ale Legii administrației publice locale și Regulamentului de organizare și funcționare a Primăriei Sectorului 1), a dat ajutor unei persoane interesate să distrugă, în perioada 3 aprilie -19 decembrie 2008, prin folosirea de utilaje grele, construcțiile monument istoric, anexe ale Palatului Știrbei, situat în centrul municipiului București (Calea Victoriei). Concret, între construcțiile distruse se află pivnița Palatului Știrbei, împrejmuirile și remiza (aripa de nord), repertoriate ca monumente istorice, precum și toate vestigiile care se regăseau în subteran, pentru care nu s-a obținut niciun aviz sau autorizație de descărcare de sarcină arheologică. Acțiunea de demolare a pus in pericol bunul imobil Palat Știrbei (monument istoric) și vestigiile subterane care, astfel, au fost și ele distruse.”
Nici în acest dosar procurorii nu au putut demonstra că fostul primar sau vreo rudă de-a lui a avut un beneficiu patrimonial.
6. Nicolae Robu şi Gheorghe Ciuhandu, în dosarul restituirilor ilegale a 967 de case
De abuz în serviciu cu obţinerea de foloase necuvenite pentru sine sau pentru altul sunt acuzaţi şi actualul şi fostul primar al Timişoarei – Nicolae Robu şi Gheorghe-Coriolan Ciuhandu. Cei doi şi-ar fi încălcat atribuțiile legate de aplicarea Legii 112/1995 și ar fi deposedat Statul Român de 967 de imobile, majoritatea aflate în centrul vechi al orașului, producând un prejudiciu estimat la 40 de milioane euro în dauna statului.
Cu toate că lege le-ar fi dat drept foștilor proprietari și moștenitorilor lor să își redobândească imobilele confiscate în mod abuziv de regimul comunist sau să primească despăgubiri pentru acele imobile sau le-ar fi dat dreptul chiriașilor să cumpere imobilele în care locuiau, dar numai acelor chiriași care dovedeau că, la data intrării în vigoare a Legii 112/1996, aveau contracte de închiriere a acelor imobile și le ocupau la acea dată, funcționarii publici din cadrul primăriei Timișoara ar fi încheiat sute de contracte de vânzare-cumpărare cu persoane influente în mediul social din municipiul Timișoara care nu au avut calitatea de chiriași la data intrării în vigoare a Legii 112/1995 și care, prin urmare, nu aveau nici un drept să dobândească respectivele imobile.
Din informaţiile publice nu rezultă că cei doi sau familiile lor ar fi avut un câştig material.
7. Gheorghe Sin, în dosarul Fermei Băneasa
Preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole din România, Gheorghe Sin, este şi el cercetat pentru abuz în serviciu dacă funcționarul a obținut pentru altul un folos necuvenit cu consecințe deosebit de grave, în dosarul privind retrocedarea ilegală a unei importante suprafeţe de Teren din Ferma Băneasa către Paul al României, beneficiarul material al infracţiunii.
Procurorii spun că “în calitate de secretar general al Academiei de Științe Agricole din România, inculpatul Sin Gheorghe a fost învestit cu soluționarea notificării având ca obiect Ferma regală Băneasa. Acesta i-a solicitat inculpatului Paul Philippe al României dovezile din care să rezulte: calitatea sa de persoană îndreptățită, natura terenului, sens în care i s-a solicitat să completeze dosarul administrativ cu următoarele: certificatul de moștenitor, dovada că nu au fost depuse cereri de restituire vizând acel imobil de către alți moștenitori legali sau testamentari, titlul de proprietate din 1931 pentru a dovedi dreptul de proprietate al Regelui Carol al II – lea asupra acelui teren, dovada că terenul intră sub incidența Legii 10/2001, deoarece din anexele atașate notificării rezulta că terenul era în extravilan, agricol și neagricol și nu intra sub incidența art. 8 din Legea nr. 10/2001, neputând forma obiect al reconstituirii.
Dosarul administrativ nu a fost completat în sensul celor dispuse, dar cu toate acestea, prin procesul verbal din 02.09.2008, membrii Consiliului de Administrație al Institutului pentru Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, încălcând dispozițiile legale au recunoscut: calitatea de persoană îndreptățită la reconstituire conform Legii nr.10/2001, a lui Paul Philippe al României cu privire la Ferma regală Băneasa, iar prin decizia nr. 30 din 26.09.2008 au dispus, cu încălcarea dispozițiilor art. 8 din Legea nr.10/2001, restituirea în natură a Fermei Băneasa, în aceeași zi, 26.09.2008, fiind încheiat și protocolul de predare – preluare a terenului.”
Gheorghe Sin a mai fost condamnat la o pedeapsa cu suspendare în dosarul ICA pentru că l-ar fi ajutat pe Dan Voiculescu să intre ilegal în posesia institutului de cercetare.
8. Monica Pop, în dosarul Spitalului de Oftalmologie
În 2017, managerul Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, doctoriţa Pop Monica Daniela, era pusă sub învinuire pentru abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut pentru sine ori pentru altul un folos necuvenit în formă continuată (4 acte materiale) şi conflict de interese.
Mai exact, din ordonanța întocmită de procurori au rezultat că: “suspecta Monica Daniela Pop, în calitate de manager al Spitalului Clinic de Urgențe Oftalmologice – București, la datele de 13 iunie 2003, 25 octombrie 2007, 1 decembrie 2007 și 29 noiembrie 2012, a încheiat, cu încălcarea legislației primare, patru acte adiționale la un contract de închiriere ce fusese încheiat anterior, cu o societate comercială.
Concret, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, suspecta a încălcat prevederile art. 14 și 16 din Legea 213/1998 raportat la art. 1 și 2 din H.G. 1069/2002.
(…) Prin aceasta, a fost cauzată o pagubă bugetului Primăriei Municipiului București și/sau bugetului Primăriei Sectorului 1 București în valoare de aproximativ 24.478 euro și, corelativ, a fost creat un folos de aceeași valoare societății comerciale care a închiriat spațiul în incinta spitalului.”
9. Nicusor Constantinescu, în trei dosare
La sfîrşitul lui 2017, procurorii DNA anunţau că au trei noi dosare pe numele lui Constantinescu Nicușor Daniel, președinte al Consiliului Județean Constanța la momentul comtrii faptelor pentru “patru infracțiuni de abuz în serviciu dacă funcționarul public a obținut un folos necuvenit pentru sine sau pentru altul, din care două în formă continuată.” În niciuna dintre situaţii, Nicuşor Constantinescu nu este nominalizat ca fiind beneficiarul vreunui avantaj material.
În cele trei dosare, Nicuşor Constantinescu este acuzat că:
1. În perioada 2011 – 2013,și-a îndeplinit în mod defectuos atribuțiile de serviciu în sensul că a achitat în mod nelegal, către Regia Autonomă Județeană Drumuri și Poduri (R.A.J.D.P.) Constanța, suma totală de 40.780.316 lei.
2. În cursul anului 2013, a încălcat prevederile legale în legătură cu adoptarea și punerea în aplicare a H.C.J. nr.313/2013 (privind alocarea unei sume de bani R.A.J.D.P. Constanta în vederea ducerii la îndeplinire a Programului cu obiectivele si lucrările de drumuri și poduri pentru anul 2013 finanțate din bugetul Consiliului Județean Constanța).
În concret, prin hotărârea respectivă, suspectul a acordat R.A.J.D.P. Constanța, cu titlu de subvenții, importante sume de bani, deși potrivit prevederilor legale, regiile autonome puteau primi subvenții doar în cazul în care înregistrau pierderi și doar pentru acoperirea deficitelor respective.
Acest lucru nu era valabil și pentru R.A.J.D.P. Constanța care, în exercițiul financiar anterior, înregistrase profit.
3. În perioada decembrie 2009 – noiembrie 2010, suspectul Constantinescu Nicușor-Daniel, în calitate de președinte al Consiliului Județean Constanța, și-a îndeplinit cu încălcarea legii, atribuțiile de serviciu privind gestionarea bugetului și exercitarea funcției de ordonator principal de credite, în sensul că a plătit, în mod nelegal, către o firmă de publicitate „agreată” suma de 401.700 lei.
10. Unul din dosarele ANRP: Ioan Oltean, Crinuța Dumitrean, Sergiu Diacomatu, Cătălin Florin Teodorescu, Remus Virgiil Baciu, Rodica Constantinovici, Alexandru Lăcrămioara, Marko Attila, Sergiu Negurici
Toti cei de mai sus erau acuprivire la săvârșirea infracțiunii de abuz sau complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave dacă funcționarul a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit.
Mai exact, “la data de 27 noiembrie 2009, inculpatul Rotaru Mihai a cumpărat contra sumei de 750.000 euro drepturile litigioase pe care o persoană le deținea asupra unui teren în suprafață de 61.857 mp, situat în municipiul Pitești, județul Argeș. Persoana respectivă a vândut aceste drepturi după ce, timp de 8 ani nu reușise să obțină proprietățile revendicate, ceea ce condusese și la inițierea unui proces în instanță.
După doar câteva luni, la data de 17 iunie 2010, inculpații Dumitrean Crinuța Nicoleta, Diacomatu Sergiu Ionuț, Teodorescu Cătălin Florin, Marko Atilla Gabor, Baciu Remus Virgil, Constantinovici Rodica și Alexandru Lăcrămioara, în calitățile menționate mai sus, prin exercitarea abuzivă a atribuțiunilor de serviciu, cu încălcarea prevederilor legale, au aprobat în regim de urgență raportul de evaluare prin care un terenul respectiv a fost evaluat la 108.932.000 lei, sumă acordată drept despăgubire inculpatului Rotaru Mihai.
De precizat este faptul că, membrii comisiei cunoșteau în mod cert că inculpatul Rotaru Mihai nu îndeplinea cerințele de soluționare în regim de urgență a dosarului de despăgubire, acesta din urmă nefiind o persoană în vârstă și nu avea probleme de sănătate.”
Procurorii nu au stabilit că vreunul dintre membrii comisiei să fi avut vreun avantaj material pentru ei sau familiile lor.
Dora Vulcan, 2 iulie 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22
Să luăm primul caz, şi cel mai răsunător, deoarece îl vizeară pe numărul trei din stat:
> 1. Liviu Dragnea, în dosarul angajărilor fictive
(…) Cele două angajate fictive, beneficiare ale drepturilor salariale nelegale, nu sunt rude până la gradul al doilea cu Liviu Dragnea.
Aceste persoane nu erau rude cu inculpatul nici înaintea schimbării legii, după câte ştiu eu. Deci a folosi acest argument nu pare să fie relevant.
Ce este relevant este însă prejudiciul de 100.000 lei din procesul Dragnea, adică de peste 1.900 lei care este pragul fixat de lege, care l-ar duce pe dl. Dragnea tot acolo, adică în spatele gratiilor.
Deci libertatea sau puşcăria „penalului” Dragnea va depinde în continuare de felul în care îşi va putea el susţine afirmaţia de nevinovăţie şi nu de schimbarea legislaţiei.
Aceasta este motivul pentru care nu am citit restul de 9 puncte, toate preluate fără nici o bătaie de cap de către ziarista Revistei 22, Dora Vulcan, printr-o simplă operaţiune de copy-paste, direct de la G4Media. Cum se spune, cărţile din cărţi se scriu…
@Victor
> Aceste persoane nu erau rude cu inculpatul nici înaintea schimbării legii, după câte ştiu eu. Deci a folosi acest argument nu pare să fie relevant.
Înainte, chiar dacă nu erau rude cu el, Dragnea era pasibil de pedeapsă. Acuma, deoarece nu erau rude cu el, Dragnea nu mai este pasibil de pedeapsă.
> ce este relevant este însă prejudiciul de 100.000 lei din procesul Dragnea
Aceasta nu mai este relevant, deoarece deja faptul că nu sunt rude cu el îl scapă de răspundere penală.
> Deci libertatea sau puşcăria „penalului” Dragnea va depinde în continuare de felul în care îşi va putea el susţine afirmaţia de nevinovăţie şi nu de schimbarea legislaţiei.
Din cele de mai sus rezultă că Dragnea nu mai are vreo problemă cu acest dosar, cel puţin cu partea de angajări fictive.
> Aceasta este motivul pentru care nu am citit restul de 9 puncte, toate preluate fără nici o bătaie de cap
Din cele de mai sus rezultă că n-ai înţeles diferenţa între noua şi vechea lege în această privinţă. Nu este grav şi sper că vei înţelege cu ajutorul explicaţiilor mele şi recitind părţile relevante.
Dacă vei înţelege cele de mai sus, adică #1, atunci celelalte 9 nu vor mai fi o problemă, deoarece sunt bazate pe acelaşi lucru.
@Alexandru
> Acuma, deoarece nu erau rude cu el, Dragnea nu mai este pasibil de pedeapsă.
Ai dreptate, dacă nu e vorba de rude până la un anumit grad, o parte din legea „veche” nu se va mai aplica, deoarece cea nouă va fi aprobată şi publicată într-o bună zi, iar modificarea trebuie să-i servească acuzatului.
Dar mai este ceva, ce spune legea cea nouă: „(…) sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice”.
De unde rezultă oare că Dragnea, acuzat de abuz în serviciu, nu a vătămat asemenea interese legitime, care nu se pot calcula în bani, dar constituie totuşi infracţiuni? După câte ştiu, cel puţin din alte ţări, acuzaţiile pot fi schimbate în timpul procesului şi i se dă timp apărării să răspundă la ele.
Este interesant că o infracţiune asemănătore apare în vechiul Cod Penal, la Drepturi Individuale, Art. 207 (şi probabil că ea continuă să apară):
„(1) Constrângerea unei persoane să dea, să facă, sau să nu facă sau să sufere ceva, în scopul de a dobândi în mod injust un folos nepatrimonial pentru sine sau pentru altul, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani”. Sursa (download).
Şi astfel nu ne întoarcem la potenţialul infractor şi/sau la rudele sale mai apropiate îmbogăţite, dar la acelaşi potenţial infractor care a vătămat drepturile sau interesele legitime nepatrimoniale „ale unei persoane fizice sau juridice„.
Apropo de autoarea articolului, am încercat să aflu ceva despre prolifica jurnalistă Dora Vulcan de la Revista 22, dar complet fără succes. Pe pagina de Autori a Revistei 22 nu este nici urmă de ea. Am găsit-o totuşi pe…. ACUM, unde scria într-un articol publicat în 2012: „Cu ani în urmă, eram jurnalist de investigaţii”. În prezent ea publică în Revista 22 articole copiate întocmai de pe noul site al binecunoscutului Dan Tăpălagă, care el este citat ca autor pe site-ul Revistei 22.
Unde este „scris” că: „…sau amendă, CU RECUPERAREA INTEGRALĂ A DAUNELOⱤ” ??
Cum adică, face cineva, Dragnea de exemplu, o dauna clară în bugetul statului, și nu se recuperează forțat, inclusiv prin confiscare sau munca în folosul obștesc, plătibilă cu salariul unui măturător? Abuzul prin „neglijență în serviciu” nu se supune „recuperării daunelor” ?
De exemplu: un inginer-operator la o turbină cu aburi a generatorului de energie electrică, adoarme în timpul serviciului, mișca involuntar o manetă de comandă a presiunii, turbină explodează – cu generator cu tot, daune de 100 milioane de dolari. Cine plătește, și cum?
Așa cum s-a prevăzut un prag minim, pentru a scăpa doar cu o amenda, legea, respectiv articolul în cauză cu „abuzul”, trebuia să prevadă și un prag „maximal” mai sus de care sa se facă închisoare, și cu recuperarea forțată a daunelor !
Deocamdata Comisia lui Iordache produce o ceață densă, prin care să nu se mai vadă „fața penală” a colegilor săi-politicienii corupți, care strângând – „mânâ de la mână” – niste bani, o să-i ridice o statuie lui Iordache, sau-mai ieftin ar fi s-o determine pe Madam Firea să dea numele de „Bulevardul Florin Iordache” actualului bulevard Magheru – par example !
Cu PSD-ul actual, „totulu” este posibil !.
Judecătorul Cristi Danileţ scrie pe blogul său:
„Și totuși legile nu trebuie modificate după ureche!
Eu înțeleg că atunci când modifici textul unei infracțiuni din Codul penal trebuie să ai în vedere o anumită politică publică: vezi cât e pedeapsa în Codul vechi, afli câte infracțiuni de acest gen s-au comis în ultimii cinci sau zece ani, discuți cu magistrații problemele de aplicare, te consulți cu profesorii de drept penal partea specială, studiezi dreptul comparat și de abia apoi faci propunerea prin care modifici conținutul infracțiunii sau pedeapsa acestuia. Aceste argumente trebuie să fie redate în expunerea de motive a actului normativ sau să reiasă din stenogramele dezbaterilor din comisiile de specialitate – pentru ca în viitor cei care vor trebui să aplice noul act normativ să știe cum să facă interpretarea teleologică, pentru a afla intenția legiuitorului.
Astfel, mi se pare cel puțin ciudat ca la marea reformă a Codului penal intrat în vigoare în 2014 (cel făcut de profesori universitari în 2006-2008, asumat de Guvern în 2009, aprobat de Parlament în 2009 și modificate masiv de Parlament în 2013) să ajungi la concluzia că textul unei anumite infracțiuni este bun și că doar pedepsele trebuie majorate, după care în 2018 să ajungi la concluzia că textul ridică probleme și astfel să modifici conținutul infracțiunii, respectiv să scazi pedepsele, fără însă a avea la bază vreun studiu statistic, doctrinar sau jurisprudențial”.
Cu sau fără consideraţiile d-lui Danileţ, schimbarea deasă a legilor nu este un semn bun pentru o ţară, chiar dacă a fost făcută („în 2014”) de onor „profesori universitari”.
Cred că studii statistice s-au făcut şi ele au confirmat că România „se bucură” de o suprapopulaţie carcerală generalizată pe care nu o stăpâneşte şi pentru care CEDO a acordat victimelor numeroase despăgubiri, plătite de contribuabilul român.
O scădere a duratei pedepselor care prevăd încarcerarea şi a numărului articolelor de lege care prevăd astfel de pedepse pare în acest caz justificată şi prin statistică.
În vremea comunismului circula de altfel o glumă conform căreia dacă mai mult de o jumătate de populaţie se află la închisori, atunci deţinuţii trebuie eliberaţi şi înlocuiţi cu cei care se află în libertate.
Moise Guran, astăzi (durata totală 1.5 ore):
Interesante sunt şi secvenţele intermediare.
@Victor (2-7-2018 la 23:50)
>> Acuma, deoarece nu erau rude cu el, Dragnea nu mai este pasibil de pedeapsă.
>
>Ai dreptate…Dar mai este ceva, ce spune legea cea nouă: „(…) sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice”. De unde rezultă oare că Dragnea, acuzat de abuz în serviciu, nu a vătămat asemenea interese legitime…
Dar de unde rezultă că Dragnea poate fi acuzat şi condamnat pentru asta? Deocamdată este o pură speculaţie de-a ta. Deci deocamdată ce ştim este că nu mai este pasibil de pedeapsă de 3 ½ ani pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive dată de Curtea Supremă. Acelaşi lucru cu privire la relevanţa art. 207/1 CP care:
– este despre constrângere
– şi despre a cărui valabilitate în viitor nici nu ştii precis.
Prin introducerea noii condiţii de rudenie, şi celelalte 9 puncte (exemple) enumerate în articol scapă de pedeapsă penală pentru nişte fapte care nu sunt bagatele.
Deci, în cele din urmă, defectuoasă a fost înţelegerea ta a articolului, iar nu competenţa autoarei. Poate te gândeşti în viitor că poate tu n-ai înţeles ceva, şi nu neapărat că autorul este prost/incompetent/de rea credinţă…
> Apropo de autoarea articolului […]
Eu n-am făcut nici un apropo de autoarea articolului, dar văd că te fascinează, în continuare, foarte mult persoana autorilor, nu doar ce spun ei… Aflu că este „prolifică”, că „publică articole copiate întocmai”,, – care sugerează plagiat, etc.
@Victor (3-7-2018 la 13:43)
> Cred că studii statistice s-au făcut…
Danileţ vorbeşte de anumite studii, legate de evaluarea impactului schimbării anumitor articole Şi ele s-au făcut? Ca să-l contrazici nu este suficient să crezi, trebuie să ştii.
Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie se poate face şi altfel decât reducând populaţia carcerală prin reducerea pedepselor sau prin dezincriminarea parţială a unor delicte grave, foarte răspândite, canceroase…
@Alexandru
> Dar de unde rezultă că Dragnea poate fi acuzat şi condamnat pentru asta? Deocamdată este o pură speculaţie de-a ta. Deci deocamdată ce ştim este că nu mai este pasibil de pedeapsă de 3 ½ ani pentru instigare la abuz în serviciu în dosarul angajărilor fictive dată de Curtea Supremă.
Aceasta înseamnă a trece cu vederea în mod intenţionat peste ceea ce a apărut nou în lege: „(…) sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice”, ca şi cum nu ar putea avea consecinţe.
Dacă susţii, tu sau altcineva, că Dragnea etc. a scăpat de probleme datorită schimbării legislaţiei, trebuie ca tot tu să demonstrezi că aşa şi este, ori nici n-ai încercat.
> Deci: defectuoasă a fost înţelegerea ta a articolului, iar nu competenţa autoarei. Poate te gândeşti în viitor că poate tu n-ai înţeles ceva, şi nu neapărat că autorul este prost/incompetent/de rea credinţă…
Eu nu am afirmat nicăieri că autorul (d-na Vulcan) este „prost/incompetent/de rea credinţă”, aşa că această încercare de ricoşeu către mine este una care nu poate duce decât la încingerea spiritelor. Cred că ar fi timpul ca moderatorul să intervină şi să invite la calm. 🙂
> Eu n-am făcut nici un apropo de autoarea articolului, dar văd că te fascinează, în continuare, foarte mult persoana autorilor, nu doar ce spun ei… Aflu că este „prolifică”, că „publică articole copiate întocmai”,, – care sugerează plagiat, etc.
Mi se pare un subiect interesant, acela de a afla mai multe despre un autor, în firul articolului căruia discutăm şi căruia deodată i-au fost publicate 5 articole în ultimele cam 3 săptămâni. Nici acum nu ştiu nimic despre el…
> Aflu că este „prolifică”, că „publică articole copiate întocmai”,, – care sugerează plagiat, etc.
Faptul că d-na Vulcan copiază în publicaţia la care colaborează (Revista 22, unde nu este trecută pe lista „Autorilor”) articole luate din altă parte nu sugerează câtuşi de puţin că ar plagia, deoarece ea specifică sursa. Mi se pare însă un lucru mai puţin obişnuit pentru o revistă care nu este de tipul lui ACUM.
> Danileţ vorbeşte de anumite studii, legate de evaluarea impactului schimbării anumitor articole Şi ele s-au făcut? Ca să-l contrazici nu este suficient să crezi, trebuie să ştii.
Eu cred că, dacă el este cel care invocă necesitatea unor studii de diverse feluri, care nu s-ar fi făcut pentru modificările actuale, atunci dl. Danileţ ar fi trebuit să înceapă prin a prezenta pe scurt ce studii s-au făcut înainte, ce au arătat ele şi cum s-a dovedit benefică transpunerea concluziilor lor în legi.
Ori el nu o face, ci doar afirmă că trebuia făcut de această dată. Este în mod tipic acel „il ne faut que” pe care se presupună că trebuie să-l facă întotdeauna alţii înainte, când nu se ajunge la ceea crede cineva că este bine.
> Ca să-l contrazici nu este suficient să crezi, trebuie să ştii.
Adică să caut eu pentru ca să văd dacă are sau nu dreptate? Bine, eu admit că nu ştiu, ci am doar îndoieli, dar tu ce ştii în acest moment pe subiectul studiilor deja făcute şi despre contribuţia lor pozitivă? Sau îl crezi pe cuvânt pe dl. Danileţ şi atunci eu trebuie să fac la fel ca tine?
Şi iarăşi trebuie să-ţi atrag atenţia asupra tonului folosit în conversaţii şi a faptului că dai sfaturi nesolicitate.
> Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie se poate face şi altfel decât reducând populaţia carcerală prin reducerea pedepselor sau prin dezincriminarea parţială a unor delicte grave, foarte răspândite, canceroase…
Cum reduci rapid populaţia carcerală ce se auto-asfixiază în spaţiul inuman de mic pe care îl are la dispoziţie? Ce s-a făcut în această direcţie, în cât timp şi cu ce rezultate? Sau „il ne faut que”? Reclamaţiile şi amenzile de la CEDO cred că sunt cunoscute şi nu trebuiesc demonstrate.
@Victor
> Aceasta înseamnă a trece cu vederea în mod intenţionat peste ceea ce a apărut nou în lege: „(…) sau o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale ale unei persoane fizice sau juridice”, ca şi cum nu ar putea avea consecinţe.
Nu este nou, apare şi în vechea definiţie. Vezi https://acum.tv/articol/81199/#comment-173663 . Deviza trebuie să fie: verificăm, verificăm, verificăm!
> Dacă susţii, tu sau altcineva, că Dragnea etc. a scăpat de probleme datorită schimbării legislaţiei, trebuie ca tot tu să demonstrezi că aşa şi este
Adică să demonstrez eu că niciuna din cele 10.000 de legi nu se mai poate aplica faptei lui Dragnea cu angajările fictive? Nu, tot tu trebuie să demonstrezi, şi anume indicând : Legea, articolul, alineatul.
Probabil că ai uitat că tu eşti acela care a spus, în esenţă, că Dragnea tot nu scapă, şi ai speculat că partea „nouă” cu „o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime nepatrimoniale…” i-ar putea fi fatală. Deci: nu mai încerca să răstorni sarcina probei.
> Eu nu am afirmat nicăieri că autorul (d-na Vulcan) este „prost/incompetent/de rea credinţă”,
Eu am vorbit de viitor, nu de articolul prezent: „Poate te gândeşti în viitor că poate tu n-ai înţeles ceva şi nu neapărat că autorul [alt articol, alt autor/al] este prost/incompetent/de rea credinţă…”
>> Văd că te fascinează, în continuare, foarte mult persoana autorilor, nu doar ce spun ei…
> Mi se pare un subiect interesant, acela de a afla mai multe despre un autor, în firul articolului căruia discutăm şi căruia deodată i-au fost publicate 5 articole în ultimele cam 3 săptămâni. Nici acum nu ştiu nimic despre el…
– poate, dar prima prioritate este ce spune autorul. Atâta timp cât autorul nu se dă expert într-un domeniu specializat, credentials nu sunt importante; şi nici amănuntele biografice.
– „deodată i-au fost publicate 5 articole în ultimele cam 3 săptămâni”
Explicaţia este simplă: acum 3 săptămâni am primit de la Revista 22 permisiunea de preluare, fapt de care te informasem şi pe tine, pe 6 iunie, într-un mail cu subiectul „Permisiune de preluare”.
>> Aflu că este „prolifică”, că „publică articole copiate întocmai”,, – care sugerează plagiat, etc.
>
> Faptul că d-na Vulcan copiază în publicaţia la care colaborează (Revista 22, unde nu este trecută pe lista „Autorilor”) articole luate din altă parte nu sugerează câtuşi de puţin că ar plagia, deoarece ea specifică sursa
– nici un articol nu este copiat
– frazele „preluate fără nici o bătaie de cap de către ziarista Revistei 22, Dora Vulcan, printr-o simplă operaţiune de copy-paste, direct de la G4Media. Cum se spune, cărţile din cărţi se scriu…” şi „În prezent ea publică în Revista 22 articole copiate întocmai de pe noul site al binecunoscutului Dan Tăpălagă” insinuează că ar fi vorba de plagiat.
> Eu cred că, dacă el este cel care invocă necesitatea unor studii de diverse feluri, care nu s-ar fi făcut pentru modificările actuale, atunci dl. Danileţ ar fi trebuit să înceapă prin a prezenta pe scurt ce studii s-au făcut înainte, ce au arătat ele şi cum s-a dovedit benefică transpunerea concluziilor lor în legi.
[Ce urmează este şi pentru dl. Udrişte] Danileţ scrie pe blogul său când, ce şi cât vrea el. El nu ne este obligat cu nimic. Dacă tu conteşti ce spune el, şi anume că modificările recente ale definiţiei abuzului în serviciu s-au făcut fără un studiu prealabil care să arate de ce este necesară schimbarea, atunci demonstrează că studiul s-a făcut, sau că nici nu era nevoie de studiu. Asta este încă o tentativă de a răsturna sarcina probei.
> Bine, eu admit că nu ştiu, ci am doar îndoieli, dar tu ce ştii în acest moment pe subiectul studiilor deja făcute şi despre contribuţia lor pozitivă? Sau îl crezi pe cuvânt pe dl. Danileţ şi atunci eu trebuie să fac la fel ca tine?
Cum ai fi putut verifica foarte rapid, eu nu-mi exprimasem nicio opinie despre subiect.
> Şi iarăşi trebuie să-ţi atrag atenţia asupra tonului folosit în conversaţii şi a faptului că dai sfaturi nesolicitate.
Găsesc tonul perfect adecvat (contra)performanţelor tale repetate şi îmi rezerv dreptul să-mi exprim această părere.
>> Îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie se poate face şi altfel decât reducând populaţia carcerală prin reducerea pedepselor sau prin dezincriminarea parţială a unor delicte grave, foarte răspândite, canceroase…
> Cum reduci rapid populaţia carcerală ce se auto-asfixiază în spaţiul inuman de mic pe care îl are la dispoziţie? Ce s-a făcut în această direcţie, în cât timp şi cu ce rezultate? Sau „il ne faut que”? Reclamaţiile şi amenzile de la CEDO cred că sunt cunoscute şi nu trebuiesc demonstrate.
Repet: îmbunătăţirea condiţiilor de detenţie se poate face şi fără reducerea pedepselor, a termenelor de prescripţie, fără dezincriminarea pentru unele delicte – selecţionate!! -, care sunt grave, foarte răspândite, canceroase…
Dar să vedem câteva cifre:
● amenzile la CEDO însumează până acum (20 de ani) circa 80 de milioane de euro
● budgetul României este de peste 60 de miliarde euro
● există circa 40 de închisori, pentru sub 30.000 deţinuţi, deci în medie 1.200 deţinuţi/pe închisoare; cifrele sunt în scădere
● deficitul de locuri este de circa 9.000, adică lipsesc circa 7 închisori pentru ca condiţiile să ajungă să corespundă standardelor europene
● o închisoare nou-nouţă pentru circa 1.200 de deţinuţi costă cam 70 milioane euro
● În 2016 guvernul a aprobat un calendar de măsuri: 11.000 noi locuri şi modernizarea altor 2.000, pentru 750 milioane euro, majoritate fonduri europene
● PSD se află la conducere cu puteri aproape depline de aproape doi ani; înainte de asta a mai fost la putere timp de circa 5 ani
Numărul de închisori nou construite: 0 (zero!)
Concluzie: rezolvarea problemei suprapopulaţiei carcerale nu este o reală prioritate pentru guvernul actual (nici pentru cele anterioare, de altfel, când problema era şi mai gravă), deci justificarea reformei Codului Penal şi de Procedură prin aceasta este o mascaradă. Fapt care se poate bănui şi din selecţia de infracțiuni pentru care detenţiile actuale şi viitoare se reduc drastic.
Calea reducerilor generale a duratelor pedepselor, a termenelor generale de prescripţie, chiar amnistii, ar reduce imediat şi drastic populaţia carcerală, şi ar face mai credibilă pretenţia grijii pentru condiţiile de detenţie.
Discuţia între Alexandru şi mine s-a lungit, lăţit şi ascuţit, drept care bănuiesc că nu interesează pe nimeni. În consecinţă mulţumesc pentru discuţie şi mă opresc.
Dacă se mai găsesc totuşi câţiva cititori interesaţi, care să se manifeste în acest fir, atunci o voi continua, eventual, chiar şi pe subiecte separate.
Declaraţia preşedintelui Iohannis în urma adoptării de către plenul Parlamentului a modificărilor la Codul Penal ora 14:40:
„Buna ziua!
Astăzi s-a votat în Parlament Codul Penal, ca sa fiu mai exact mai multe modificări la Codul Penal.
Doresc să comentez pe scurt acest eveniment absolut revoltător.
Este inadmisibil cum a transformat PSD-ul procedurile parlamentare. Ce vedem este dictatura majorității, profund dăunătoare democrației.
PSD a trecut în timp record Codul Penal în Parlament, cu un simulacru de dezbatere. PSD a reușit în scurt timp să distrugă demnitatea actului de legiferare, să transforme dezbaterile din Parlament într-o dezbatere lipsită de transparenţă, cu un rezultat previzibil. Se trece cu tăvălugul peste argumentația Opoziției.
Despre conținutul Codului Penal modificat voi avea o prezentare mai lungă când voi contesta la CCR acest act normativ.
Este bine de știut că şi Codul de Procedură Penală este în pregătire pentru a fi contestat la CCR.
Modificările sunt fie inutile, fie toxice sau dăunătoare, și voi folosi toate instrumentele constitutionale pentru a le contesta.
Va multumesc!”
Prin declaratia D-lui Presedinte Iohannis am inteles ca Romania e pe cale de a deveni o „banana republic”. Simulacru de democratie populata de indivizi educati pe „linie”.
Chiar si in Caragiale se intreaba faimoasa fraza: Dar noi cu cine votam?
Câteva gânduri legate de declaraţia rapidă a preşedintelui K. Iohannis
> Este inadmisibil cum a transformat PSD-ul procedurile parlamentare. Ce vedem este dictatura majorității, profund dăunătoare democrației.
Deci dl. preşedinte crede că trăieşte într-o dictatură, în care este încolţit de duşmanii democraţiei. Când colo este vorba de o majoritate parlamentară care vede lucrurile altfel decât el şi cu care poporul l-a constrâns să coabiteze. Ce poate fi mai neplăcut, dar şi mai challenging?
> PSD a trecut în timp record Codul Penal în Parlament, cu un simulacru de dezbatere.
Pe ALDE l-a uitat. Eu am văzut altceva, şi anume dezbateri, unele furtunoase, altele mai calme. Până acum input-ul şi dezbaterile au durat deja luni şi luni de zile, iar finalizarea încă nu se zăreşte.
> Despre conținutul Codului Penal modificat voi avea o prezentare mai lungă când voi contesta la CCR acest act normativ.
Este firesc, prima prioritate acum fiind citirea, înţelegerea şi respectarea deciziei CCR cu privire la demiterea d-nei Kovesi. Altfel, dacă respectarea deciziilor CCR devine opţională, ce rost mai are ca preşedintele sau oricine altcineva să conteste orice ar fi la CCR?
> Modificările sunt fie inutile, fie toxice sau dăunătoare, și voi folosi toate instrumentele constitutionale pentru a le contesta.
Constat o abordare cam agresivă de a colabora cu o majoritate parlamentară aleasă democratic, pe care preşedintele o reprezintă de asemeni, în felul său… Totuşi legile sunt şi rămân de resortul parlamentului. Cum zice o vorbă, nu poţi să le ai pe toate (şi nici nu e bine).
În final, o Decizie a CCR de care trebuie să se ţină seama în dezbaterile şi acţiunile viitoare.
DECIZIE nr. 209 din 7 martie 2012 referitoare la sesizarea de neconstituţionalitate a Hotărârii Parlamentului nr. 1 din 9 februarie 2012 pentru acordarea încrederii Guvernului
EMITENT CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
Publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 188 din 22 martie 2012
Este evident că Domnul Manta contrazice argumentele pertinente ale Domnului Alex.Leibovici pentru că a adoptat o poziție rigidă prin care vrea să justifice că: „Modificările CP-SUNT CORECTE și cu ACELAȘI EFECT ca și legislația veche, nemodificată !!”.
O dispută cu comentarii prea lungi, care sunt obositoare, astfel incăt un cititor de ACUM trece repede peste hățișurile demonstrative, căutând MIEZUL unor probleme.
Și miezul demonstrațiilor Domnului Manta, demonstrații de care chiar Domnia Sa a obosit, pentru că a pierdut ESENȚIALUL din disputa pseudo-juridică asupra MODIFICĂRILOR CODULUI PENAL.
Subiectul este EXTREM DE INTERESANT-nu este un joc de artificii CU VORBARIE.
Toată lumea a înțeles azi, după ieșirea lui Dragnea pe TOATE tv-urile din Ɍomania că „nu mă lasă ei să SCAP” de orice condamnare, fizionomia feței lui destinse și zâmbitoare, contrastând evident cu mutra lui încruntată de până acum.
Doar Domnul Manta nu a înțeles nimic și continuă să susțină culpa legală a actualului DICTATOR al Ɍomaniaei !
Poate că Domnul Manta o să revină cu fraze mai scurte SI CONCISE, ca să demonstreze clar că Dragnea poate fi condamnat. Problema vizează interesul imens al cetățenilor din această țară, este în joc VIITORUL.
Ce NU a înțeles Domnul Manta este ca azi, în România, ESTE PERMIS SI CE ERA INTERZIS INCA IERI!
Astfel interpretate modificarile CP, scapă printre degete o mulțime de VINOVAŢI DE MARE CORUPŢIE.
@Pincu Sfartz
> Este evident că Domnul Manta contrazice argumentele pertinente ale Domnului Alex.Leibovici pentru că a adoptat o poziție rigidă prin care vrea să justifice că: „Modificările CP-SUNT CORECTE și cu ACELAȘI EFECT ca și legislația veche, nemodificată !!”.
Dl. Danileţ a scris că „Abuzul în serviciu incriminat în Romania corespunde standardelor internaționale”. Nu a făcut nici un comentariu cu privire la modificări, aşa că pot merge pe mâna lui.
> Subiectul este EXTREM DE INTERESANT-nu este un joc de artificii CU VORBARIE.
Minunat, continuaţi sâ-l dezvoltaţi. Între timp preşedintele Iohannis a înfierat aici modificările, iar eu i-am comentat spusele aici.
> Doar Domnul Manta nu a înțeles nimic (…)
Atunci de ce continuaţi să discutaţi cu un asemenea comentator greu de cap?
> (…) și continuă să susțină culpa legală a actualului DICTATOR al Ɍomaniaei !
Bănuiesc că aţi vrut să afirmaţi contrariul. Ce fel de dictator e ăsta, dacă riscă să ajungă el la puşcărie? Dictatorii fac pe dos, îi bagă pe alţii, iar apoi se acoperă cu imunitate, devenind senatori. Acum e DIICOT-ul pe capul lui Dragnea şi a lui Dăncilă, şi nu cu găinării, ci cu acuzaţii de „Înaltă Trădare”, că DNA-ul are acute probleme la vârf.
> Poate că Domnul Manta o să revină cu fraze mai scurte SI CONCISE, ca să demonstreze clar că Dragnea poate fi condamnat.
Dragnea poate fi condamnat. Dăncilă poate fi condamnată şi ea. L. Orban este un denunţător patriot.
> Ce NU a înțeles Domnul Manta este ca azi, în România, ESTE PERMIS SI CE ERA INTERZIS INCA IERI!
Aşa este! Recitiţi rândul meu de mai sus, apoi votaţi-i la anul pe „liberalii denunţători recent liberaţi”.
> Astfel interpretate modificarile CP, scapă printre degete o mulțime de VINOVAŢI DE MARE CORUPŢIE.
Mai e mult până departe, adică până la adoptatea legilor celor noi. Vom vedea ce mai rămâne din ele în final şi poate că mai discutăm atunci, dacă mai avem ce.
Ați interpretat complect greșit spusele lui Cristi Danilet, care a scris : „Abuzul în serviciu incriminat în România corespunde standardelor internaționale” – referindu-se la ACTUALUL COD PENAL – NU la cel MODIFICAT – care încă nu este valabil
Deci iar ați tras concluzii greșite prin interpretarea Dvs. grabită!
Curat ca Pristanda: „Curat caraghioz!… Pardon, să iertaţi, coane Fănică, că întreb: bambir… ce-i aia, bampir?”
Sau: „Cu nucă-n perete !”
@Pincu Sfartz
> Ați interpretat complect greșit spusele lui Cristi Danilet, (…)
Acest domn a citat vechiul cod penal în ziua în care a apărut modificarea, lucru pe care l-am comentat. Nu putea să nu ştie că ea se votează chiar în acea zi, dar nu a ţinut seama de acest lucru. Din aceasta am tras concluzia că schimbarea nu era relevantă pentru ceea ce explica şi anume că legea corespunde standardelor internaţionale.
Iată ca dovadă ce am scris înainte în acest fir: „Notă. Constat că dl. Danileţ citează Art. 297 alin (1) nemodificat, deşi articolul său publicat este de marţi. Poate că pentru el modificarea nu este relevantă pentru scopul articolului său. În caz contrar de ce a publicat marţi articolul, când o lege modificată a fost aprobată tot marţi de Senat, lucru ştiut dinainte că se va întâmpla?”.
De altfel nu am văzut de atunci prezentată vreo dovadă că modificarea nu ar corespunde standardelor respective. Dacă aveţi dv. vreuna, de ce nu o publicaţi?
> Deci iar ați tras concluzii greșite prin interpretarea Dvs. grabită! Sau: „Cu nucă-n perete !”
De unde ştiţi că interpretarea mea era grăbită, deoarece de mai sus nu rezultă acest lucru? Mai citiţi, mai reflectaţi, mai consumaţi nuci cu piciorele în apă rece şi apoi demonstraţi că modificarea NU corespunde standardelor internaţionale. Nu eu trebuie să demonstrez acest lucru…
[Scuzaţi că mă bag…]
@Victor
> Acest domn a citat vechiul cod penal în ziua în care a apărut modificarea… Nu putea să nu ştie că ea se votează chiar în acea zi, dar nu a ţinut seama de acest lucru.
Pentru că a vorbit nu de noul (viitorul cod), care nu este încă în vigoare, ci de cel actual. Despre legislaţia cu privire la abuzul în serviciu din actualul cod a spus Danileţ că „Actuala legislaţie a României cu privire la infracțiunea de abuz în serviciu corespunde obligaţiilor internaţionale asumate.”
Eu observasem că în comentariul tău https://acum.tv/articol/81226/#comment-173705 la articolul lui Danileţ este o neînţelegere, dar am uitat să-ţi semnalez.
Şi ai dreptate, Danileţ nu putea să nu ştie că legislaţia cu abuzul era ca şi votată, dar el mai ştia că o lege nu intră în vigoare în clipa când este votată în parlament, lucru care ţie ţi-a scăpat… Noi, diletanţii, avem şanse infime să „prindem” un profesionist cu chestii atât de elementare.
P.S.: O lege intră în vigoare abia după ce este publicată în Monitorul Oficial. Este publicată în MO doar după ce Preşedintele o promulgă. Preşedintele are pentru asta un termen de 20 de zile, cu excepţia cazului când o retrimite Parlamentului sau CCR. Etc.
[poţi să cauţi procedura legislativă romania]
@Alexandru
> [Scuzaţi că mă bag…]
De data aceasta eşti scuzat, dar te va costa 😉
> Şi ai dreptate, Danileţ nu putea să nu ştie că legislaţia cu abuzul era ca şi votată, dar el mai ştia că o lege nu intră în vigoare în clipa când este votată în parlament, lucru care ţie ţi-a scăpat… Noi, diletanţii, (…)
Nici măcar mie, diletantul cel mai mare, acest lucru NU mi-a scăpat. De aceea am şi scris (acum e pentru a 3-a oară):
Nu este clar ceva, puteam să fiu mai explicit?
> P.S.: O lege intră în vigoare abia după ce (…).
Mersi, este un lucru cunoscut. La fel a fost aproape cu o lună în urmă şi cu decizia CCR cu privire la revocarea d-nei Kovesi, care întâi s-a publicat, după care dl. Iohannis s-a apucat să o citească.Între timp (Breaking News):
Preşedintele Comisiei (de la Veneţia – vm), Gianni Buquicchio, a trimis o scrisoare către judecătorii CCR (…). Scrisoarea vine într-un context în care preşedintele Klaus Iohannis a amânat luarea unei decizii cu privire la revocarea şefei DNA, Laura Codruţa Kovesi, deşi Curtea Constituţională a motivat hotărârea care impune această măsură încă din 7 iunie.
se arată în scrisoarea Preşedintelui Buquicchio. Sursa.
Sper că poţi să-mi explici mie, căruia îi scapă atâtea lucruri fundamentale, ce este de citit şi de pritocit atâta timp la ceva care este definitiv, obligatoriu şi trebuie implementat (am zis că te costă amestecatul). În acest fel măcar aceasta nu îmi va scăpa.
@Victor
Deci mă citezi pe mine (A.L…). Apoi citezi concluzia lui Danileţ; este pentru că ai impresia că mă contrazice pe mine?
Apoi adaugi o notă: „Constat că dl. Danileţ citează Art. 297 alin (1) nemodificat, deşi articolul său publicat este de marţi […]”
Cum trebuie înţelese cele ce scrii? Mie nu mi-este clar…
PS: apoi schimbi vorba la Iohannis/Kovesi… Da, am constatat şi eu că noul cal de bătaie (după CPP şi CP) al unor oficialităţi şi publicaţii este această temă, pentru care se cântăreşte suspendarea lui Iohannis.
@Alexandru
> Deci mă citezi pe mine (A.L…). Apoi citezi concluzia lui Danileţ; este pentru că ai impresia că mă contrazice pe mine?
„concluzia lui Danileţ” pare să contrazică ceea ce afirmă Parchetul General (PG), nu spusele altcuiva. Altă afirmaţie venită de la dl. D., actualizată, nu am văzut de atunci. Dl. D. ştia că modificarea legii era iminentă sau a avut loc, dar nu l-a interesat subiectul. Oare deoarece nu i s-a părut relevant?
PG afirmă, dar NU specifică/demonstrează ce norme ONU anume încalcă modificarea art. legat de abuzul în serviciu. Ştii tu? Aici este punctul central al discuţiei, nu ce şi când a spus, sau nu, dl. D!
Apropo, contează că nu este vorba de contrazicerea spuselor tale?
> PS: apoi schimbi vorba la Iohannis/Kovesi…
Era legat tot de momentul în care devine valabilă o lege, lucru pe care mi-l împărtăşeai ca pe o informaţie importantă. Printr-un exemplu recent am arătat că sunt la curent şi am cerut eventuale informaţii sau consideraţii asupra exemplului respectiv.
>Da, am constatat şi eu că noul cal de bătaie (după CPP şi CP) al unor oficialităţi şi publicaţii este această temă, pentru care se cântăreşte suspendarea lui Iohannis.
Eu nu am spus nimic de suspendare şi nici nu mă interesează în acest moment, fiind vorba de o ipoteză. Amintesc că te-am rugat să-mi explici ce are de citit şi de pritocit atâta vreme preşedintele K. Iohannis, legat de o Decizie a CCR care este definitivă, obligatorie, care trebuie implementată (aşa cum a scris Preşedintele Gianni Buquicchio al Comisiei de la Veneţia, citat de presa de azi) şi care nu este o ipoteză.
@Victor
> „concluzia lui Danileţ” pare să contrazică ceea ce afirmă Parchetul General (PG)
Exact asta n-am înţeles ! Eu n-am avut impresia asta. Poţi deci să explici care este contrazicereæ/contradicţia? Eu văd că:
– PG a spus că viitorul Cod „încălcă normele ONU”,
– iar Daniţeţ a spus că „actuala legislaţie […] corespunde obligaţiilor internaţionale asumate”
Deci: unde ai văzut o contradicţie între ele?
@Alexandru
> Deci: unde ai văzut o contradicţie între ele?
Scriu a 4-a oară: faptul că dl. Danileţ şi-a făcut afirmaţia chiar în ziua modificării legii mi se pare puţin probabil să fie o coincidenţă. Oare tot ce a vrut să spună în acea zi specială dl. D. este cât de conformă este legislaţia pe care o avem, cea legată de abuzul în serviciu? „Unii spun (…)”.
PG afirmă, dar NU specifică/demonstrează ce norme ONU anume încalcă modificarea art. legat de abuzul în serviciu. Te-am întrebat ce ştii legat de acuzaţia Parchetului General cu privire la încălcarea normelor ONU, dar nu ai răspuns.
Iarăşi îţi amintesc că te-am rugat să-mi explici ce are de citit şi la ce are de reflectat atâta vreme preşedintele K. Iohannis, în legătură cu o Decizie a CCR care este definitivă, obligatorie şi care trebuie implementată (aşa cum a scris Preşedintele Gianni Buquicchio al Comisiei de la Veneţia, citat de presa de ieri). Constat că ai ignorat cu desăvârşire întrebarea mea.
Observă te rog că eu răspund la toate întrebările tale. În situaţia în care tu nu doreşti să răspunzi la întrebările puse de mine, poţi să consideri această discuţie ca fiind încheiată (după mine, în coadă de peşte). Mulţumesc dinainte.
Nu puteți avea pretenția, Domnule Victor, ca întro declarație publică PG-ul să se întindă la explicații în stilul „Supercalifragilisticexpialidocious” al limbajului juridic de specialitate !! Știu ei de ce, și pentru marele public este suficient !
La fel, pretindeți explicații de la un specialist în jurisprudența – carele este Domnul Danilet, mie mi-e suficientă declarația lui, precum că erau bune și cele nemodificate, şi în concordanţă cu ONU !
Dvs. considerați că modul cum au lucrat Iordache cu Șerban este normal, repede-repede, că pleacă trenul !
Ați văzut emisiunea de la Digi-24, când niciunul din cei 5 deputați chestionați de un reporter cu aceeași întrebare: „Puteți să-mi spuneți măcar o singură „modificare” din cele pe care le-ați votat acum câteva minute?”, și toți au dat-o „cotită” cum se spune, pentru ca habar nu aveau pe ce lume trăiesc, dar mai rău este că habar nu aveam nici noi, alegătorii, pentru ce i-am ales !! Deputați și senatori la kilogram !
70.000 lei/bucată de deputat! Oricine da 70.000 de lei, va fi „alesul”-la PSD. Oamenii cu „carte” nu au bani, dar nici nu vor să să se „coboare” în mocirlă.
S-a uitat repede că cei care au modificat Codul sunt aceiași cu celebrul „ƠUG 13”. Și cu ajutorul lui Dragnea, tot l-au strecurat până la urmă !! Bravos Națiune !!
@Pincu Sfartz
> Nu puteți avea pretenția, Domnule Victor, ca întro declarație publică PG-ul să se întindă la explicații (…)
Aveţi dreptate, dar mă pot aştepta măcar la o explicaţie, în special dacă o cer, când pe ACUM aparea informaţia: „Parchetul General a reacționat dur marți după ce PSD și ALDE au votat în Senat modificările la Codul Penal, arătând că, dacă intră în vigoare, sunt încălcate normele ONU, sunt legalizate practic fapte de abuz în serviciu”.
Puteţi să-mi explicaţi dv. cum şi în ce fel încalcă legea modificată normele ONU? Sunt sigur că nu puteţi nici dv.!
> Ați văzut emisiunea de la Digi-24, când niciunul din cei 5 deputați chestionați de un reporter cu aceeași întrebare: (…)
Nu am văzut, dar vă cred. Să vă pun şi eu o întrebare: erau toţi de la PSD şi ALDE? Dacă au fost, atunci se pune întrebarea de ce nu ai fost întrebaţi şi alţii? Nu veţi răspunde nici la aceste întrebări, după obicei…
> Oricine da 70.000 de lei, va fi „alesul”-la PSD.
Nu spun că nu vă cred, dar aveţi sursa? Este valabil doar pentru cei de la PSD? Dacă nu, şi mă tem că aşa este, cu toţii vor fi tentaţi, după ce sunt aleşi, să-şi recupereze cumva „investiţiile”…
Să vedem dacă veţi răspunde şi la aceste întrebări, sau, aşa cum am mai afirmat, dv. nu discutaţi, ci doar lansaţi acuzaţii şi vă complaceţi în această atitudine.
@Victor
Ai scris:
>>> „concluzia lui Danileţ” pare să contrazică ceea ce afirmă Parchetul General (PG)
Să mai vedem o dată ce spune unul şi altul. Iată (rezumatul meu, pe care nu l-ai contestat):
– PG a spus că viitorul Cod „încălcă normele ONU”,
– iar Danileţ a spus că „actuala legislaţie […] corespunde obligaţiilor internaţionale asumate”
Eu te întreb: „unde ai văzut o contradicţie între ele?”. Răspunsul (??) tău:
> Scriu a 4-a oară: faptul că dl. Danileţ şi-a făcut afirmaţia chiar în ziua modificării legii mi se pare puţin probabil să fie o coincidenţă. Oare tot ce a vrut să spună în acea zi specială dl. D. este cât de conformă este legislaţia pe care o avem, cea legată de abuzul în serviciu?
Deci n-am aflat care este contradicţia; eu prin contradicţie înţeleg că unul spune una, iar celălalt spune contrariul !!! Ai putea să explici?
În aşa zisul tău răspuns vorbeşti de cu totul altceva: despre când a făcut Danileţ afirmaţia sa de mai sus. Dar pot să şi comentez ce vorbeşti. NU este o coincidenţă că Danileţ a afirmat că actuala legislaţie (cea nemodificată) este conformă cu angajamentele statului român în momentul când această legislaţie se schimba tocmai, deoarece asta a şi vrut să sublinieze: noua legislaţie NU este conformă. Deci revin: unde este contradicţia între ce a spus Danileţ şi ce a spus Procuratura Generală??
> Te-am întrebat ce ştii legat de acuzaţia Parchetului General cu privire la încălcarea normelor ONU, dar nu ai răspuns.
Nu mai ştiu în ce context m-ai întrebat. Am spus EU că ceva încalcă normele ONU? Dacă nu, eu n-am nicio obligaţie, dar pot să-ţi fac un serviciu – în cazul în care tu însuţi nu poţi găsi informaţia. Eu am văzut-o pe undeva, dar ştiu că avem surse diferite, iar tu nu doreşti să le lărgeşti pe ale tale…
> te-am rugat să-mi explici ce are de citit şi la ce are de reflectat atâta vreme preşedintele K. Iohannis, în legătură cu o Decizie a CCR care este definitivă
Asta m-ai întrebat fără legătură directă – vizibilă pentru mine – cu subiectul discuţiei. Eu spunean că noul Cod penal mai are câteva etape de procedurale de parcurs până devine valabil, iar tu m-ai întrebat de ce Iohannis nu execută decizia CCR cu privire la demiterea lui Kovesi. Deci întrebarea ta este rezultatul unei asociaţii de idei – şi aici şi acolo este vorba de momentul când o hotărâre trebuie executată – decât parte din subiect. Este deci pentru mine opţional dacă să răspund sau nu.
Există însă o mare deosebire între procedura de intrare în vigoare a CP după votul din Parlament şi executarea decizie CCR: pentru cea din urmă, CCR însuşi n-a stabilit un termen precis (şi nici nu pare să existe vreo reglementare generală cu termeni precişi, etc.).
În ceea ce îl priveşte pe Iohannis, este destul de simplu de înţeles de ce nu se grăbeşte:
– deoarece el însuşi nu este nemulţumit cu activitatea lui Kovesi,
– iar CCR nu a dat un termen precis.
Eu aş fi făcut la fel: aş fi amânat cât pot de mult să fac ceva ce mi se pare nedrept. Ce aşteaptă? Nu ştiu, nu pot decât să speculez. Poate deblocarea va veni din exterior, de exemplu suspendarea, pentru care în parlament ar fi, probabil, o majoritate suficientă. Şi apoi preşedinte interimar va deveni Tăriceanu, care o concediază pe Kovesi, semnează neîntârziat toate legile modificate în ultimele 6 luni. Şi apoi vine referendumul pentru demiterea definitivă a lui Iohannis…
La ce întrebări mai ţii să-ţi răspund? – nu mai multe de trei.
@Victor
Scuzaţi că mă bag 🙂
>> [Sfartz Pincu] Ați văzut emisiunea de la Digi-24, când niciunul din cei 5 deputați chestionați de un reporter cu aceeași întrebare: (…)
>
> Nu am văzut, dar vă cred. Să vă pun şi eu o întrebare: erau toţi de la PSD şi ALDE? Dacă au fost, atunci se pune întrebarea de ce nu ai fost întrebaţi şi alţii?
1. Relatarea şi clipul de la Digi24 sunt aici
2. Faptul că acei deputaţi PSD/ALDE/etc. nu ştiau ce au votat este în sine condamnabil, mai ales că era un subiect controversat. Faptul că poate şi alţii, din „opoziţie”, n-ar fi ştiut nici ei, nu este o circumstanţă atenuantă pentru primii. De aceea reflexul foarte mult utilizat „dar nici ăilalţii nu sunt mai grozavi” este clasat ca un sofism, adică ceva de evitat…
@Alexandru
> De aceea reflexul foarte mult utilizat „dar nici ăilalţii nu sunt mai grozavi” este clasat ca un sofism, adică ceva de evitat…
Pe mine mă interesa altceva, şi anume să aflu cât de neutru este postul Digi24; vezi în acest sens întrebarea mea pusă d-lui Sfartz.
Mersi că m-ai lămurit, în sensul că am putut afla că acei deputaţi „PSD/ALDE/etc.” (te-am citat) erau fie PSD, fie afiliaţi PSD, lucru pe care DIGI 24 a avut grijă să-l evidenţieze, punându-i în posturi caraghioase şi repetându-ne orientarea lor politică. Îl citez:
– Octavian Goga, deputat independent, afiliat PSD (specificat de 3 ori)
– Ion Ganea, senator independent, afiliat PSD (specificat tot de 3 ori)
– Cornel Resmeriţă, senator PSD (de 2 ori)
– Viorel Salan, senator PSD (2)
– Ştefan Mihu, senator PSD (2)
– Miron Smarandache, senator PSD (2)
În consecinţă:
– Digi24 îşi manipulează publicul. Că îl manipulează eventual şi alte posturi ar fi, aşa cum spui, tot un sofism.
– Pentru a îmbunătăţi atmosfera îţi propun un link spre un cântec frumos al formaţiei Snow Patrol.
Un extras din acest cântec:
Tell me that you’ll open your eyes
Tell me that you’ll open your eyes
Tell me that you’ll open your eyes
Tell me that you’ll open your eyes
@Victor
> Pe mine mă interesa altceva, şi anume să aflu cât de neutru este postul Digi24;
> Digi24 îşi manipulează publicul.
În ce constă manipularea? Reporterul a întrebat mai mulţi deputaţi care sunt principalele modificări la CP pe care tocmai le-au votat, şi i-a şi ajutat. Nu este o lege oarecare ci una foarte controversată. Din răspunsurile lor rezultă că cel puţin o parte din deputaţii majorităţii habar n-aveau şi că deci pentru ei gândeşte Partidul !! (Cornel Resmeriţă, senator PSD: „Sunt profesor de fizică, nu mă pricep. Am votat, mă duc cu partidul, atâta ştiu eu”)
Conteşti realitatea conversaţiilor avute de reporter? Realitatea microinterviurilor (vs. falsificarea lor) este tot ce contează pentru a arăta că cel puţin o parte din deputaţii majorităţii habar n-aveau ce votează şi de ce, şi că deci pentru ei gândeşte Partidul. Neutralitatea lui digi24 nu are nicio legătură.
@Alexandru
> În ce constă manipularea? Reporterul a întrebat mai mulţi deputaţi (…)
DEX zice că a MANIPULÁ: a influența opinia publică prin mass-media sau prin alte metode persuasive.
În cazul nostru reporterul a ales dintre deputaţi doar pe unii de la PSD şi afiliaţi, pentru a-i pune într-o lumină proastă numai pe aceştia. În relatare numele lor şi apartenenţa lor politică au fost specificate în mod repetat. Nu aflăm dacă au existat şi deputaţi care au putut să-i răspundă reporterului.
Oricât de regretabil este că cei interogaţi nu ştiau pentru ce anume votează, rămân deci la părerea că a fost vorba de o manipulare a publicului. Digi24 a arătat astfel că nu este o sursă neutră de informare.
@Victor
> În cazul nostru reporterul a ales dintre deputaţi doar pe unii de la PSD şi afiliaţi, pentru a-i pune într-o lumină proastă numai pe aceştia. În relatare numele lor şi apartenenţa lor politică au fost specificate în mod repetat.
Faptul trist este că a reuşit să-i pună în lumină proastă pe cei intervievaţi, deşi reporterul a fost destul de binevoitor
> Nu aflăm dacă au existat şi deputaţi care au putut să-i răspundă reporterului.
Aşa este, nu aflăm. Dar putem să ne gândim un pic. Eventualii deputaţii care au putut să-i răspundă reporterlui ar fi avut tot interesul să demaşte „manipularea” lui digi24 (şi să-i strice reputaţia), şi ar fi putut s-o facă foarte uşor! Într-adevăr, există destule publicaţii şi posturi TV care ar fi fost mai mult decât bucuroase să găzduiască o asemenea demascare a unui post concurent.
Deci dacă ştii de asemenea demascări, este OK. Dacă nu, atunci ipoteza ta că poate au existat şi deputaţi care au putut să-i răspundă reporterului dar au fost tăiaţi la montaj este o pură speculaţie. Ea este şi improbabilă – din motivul de mai sus.
@Alexandru
> Faptul trist este că a reuşit să-i pună în lumină proastă pe cei intervievaţi, (…)
Fără îndoială că i-a pus, în mod selectiv însă, în conformitate cu preferinţele cunoscute ale lui Digi24 (anti-PSD).
> Deci dacă ştii de asemenea demascări, este OK.
Nu ştiu şi nici nu am cum, ceea ce tu ştii foarte bine. Nimeni însă nu-şi bate capul dacă a fost sau nu arătat la TV, deoarece acel canal nu a promis nimănui că îl va da pe post.
Principiul este că dacă vrei, răspunzi, iar dacă nu, pace bună. Dacă te laşi prins în capcană în speranţa să stoci ceva publicitate, atunci capeţi publicitatea pe care o meriţi.
@Victor
Deci ipoteza ta că poate au existat şi deputaţi care au putut să-i răspundă reporterului dar au fost tăiaţi la montaj este o pură speculaţie. Acelaşi lucru rezultă atunci şi pentru acuzaţia de manipulare.
Discuţia cea lungă a implodat, drept care am plecat să ascult „El Condor Pasa”, pe TV.ACUM, cu Simon şi Garfunkel, iar apoi cu Yma Sumac.
Away, I’d rather sail away
Like a swan that’s here and gone