PSD intenționează să-l suspende pe președintele Iohannis printr-o hotărâre a parlamentului, pe care să o revoce ulterior, ca să nu se mai ajungă la referendumul de demitere și cât să poată da președintele interimar decretul de demitere a șefei DNA. Totul până la termenul de 21 iunie, când instanța se va pronunța în procesul lui Dragnea.
Se profilează, astfel o nouă strategie a PSD prin care să scape de președintele Iohannis, dar fără a se expune unui referendum. Cele trei variante puse la lucru: suspendarea fără referendum, acuzația de înaltă trădare, aplicarea legii penale pentru nerespectarea unei decizii CCR.
1. Varianta Nicolicea – Iordache- suspendare fără referendum de demitere
Deputatul PSD Eugen Nicolicea e cel care a explicat miercuri ce a vrut să spună Florin Iordache, președintele comisiei parlamentare destinată modificării legilor justiției, atunci când a anunțat că președintele Iohannis poate fi suspendat de Parlament dar fără a se mai organiza referendum pentru demiterea acestuia. De fapt, Iordache preluase o teză mai veche a lui Nicolicea.
Astfel, președintele Comisiei Juridice, Eugen Nicolicea, consideră că în ipoteza în care președintele nu se va conforma somației CCR ca s-o revoce pe șefa DNA, Laura Codruța Kövesi, atunci s-ar putea adopta de către Parlament o Hotărâre de începere a procedurii de demitere șefului statului.
În perioada cât este în vigoare această Hotărâre, la Palatul Cotroceni se va instala numărul doi în stat, președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Nicolicea arată că în termenul de 30 de zile, până la referendumul de suspendare efectiv, Parlamentul poate retrage Hotărârea de demitere, referendumul nu mai are loc, iar președintele revine în funcție.
”După ce se constată o încălcare gravă a Constituției, orice măsură constituțională de poate aplica. Acum, la nivel teoretic, mă întrebați cum se face o suspendare, evident că Parlamentul inițiază o demitere, toată lumea confundă demiterea cu suspendarea. În cadrul demiterii, după ce se aprobă hotărârea respectivă, președintele este suspendat, se cere avizul Curții Constituționale, care este opțional, după care se ajunge, evident la referendum, care se organizează în maxim 30 de zile de la data emiterii hotărârii (…) Atâta vreme cât există această Hotărâre a Parlamentului, care a pornit această etapă de demitere, este evident că referendumul se face în maxim 30 de zile, dar orice act poate să fie și anulat de către cel care l-a inițiat. Adică, dacă este o Hotărâre a Parlamentului prin care s-a ajuns la această procedură de demitere, această Hotărâre poate să fie anulată de către cel care a emis-o, adică nu se mai face niciun referendum”, a declarat Eugen Nicolicea.
În prima zi când se instalează la Cotroceni, Tăriceanu o revocă pe Kövesi si pune omul dorit de Dragnea, Oana Schmit-Hăineală. După care, Parlamentul retrage Hotărârea, Iohannis revine într-o funcție golită de conținut.
2. Varianta Bădălău – plângere penală
La rândul său, senatorul PSD Niculae Bădălău susține că ar fi suficient ca ministerul Justiției trebuie să notifice instituția președintelui că trebuie să respecte decizia CCR de a o revoca pe Laura Codruța Kövesi și să o pună în aplicare, altfel trebuie aplicată legea penală.
”Cred că următorul pas e o notificare din partea Ministerului Justiției ca să pună în aplicare acea hotărâre, dacă nu e penală”, spune Niculae Bădălău, citat de Hotnews.ro. El a adăugat că: ”Domnul președinte este român și reprezintă o instituție care trebuie să respecte legea. În cazul în care nu este pusă în aplicare, cineva trebuie să notifice acel reprezentant al instituției. Domnul președinte nu este rege, nu este Carol. Întrebat dacă este posibilă o plângere penală, senatorul PSD a spus: ”Sigur că da (…) din momentul în care hotărârea a fost în Monitorul Oficial, ea produce efecte juridice”.
3. Varianta PSD central – de inspirație Tudorel Toader – acuzația de înaltă trădare
PSD ”consideră că declarațiile recente ale președintelui Klaus Iohannis referitoare la Decizia Curții Constituționale privind soluționarea conflictului dintre președinte și ministrul Justiției reprezintă un atac deosebit de grav la adresa ordinii constituționale din România”, potrivit unui comunicat dat publicității marți. Tudorel Toader: ”ceea ce face preşedintele azi este cel mai periculos precedent pentru statul de drept. Este cel mai periculos precedent pentru că e pentru prima dată când un demnitar pune în discuție respectarea și aplicarea legii fundamentale, aplicarea și respectarea unei decizii CCR”.
Articolul 96 din Constituție aduce lămuriri cu privire la punerea sub acuzare a șefului statului pentru înaltă trădare. Din el aflăm că președintele poate fi pus sub acuzare pentru înaltă trădare, prin votul a cel puțin două treimi din senatori și deputați. Mai departe: „De la data punerii sub acuzare şi până la data demiterii, Preşedintele este suspendat de drept”. Suspendarea este valabilă până când Înalta Curte de Casație și Justiție infirmă sau confirmă demersul Parlamentului (în ultimul caz, la data hotărârii definitive de condamnare, șeful statului este demis de drept).
Deci, și în acest caz am avea o suspendare fără referendum de demitere. Dragnea și Tăriceanu ar avea mai mult timp la dispoziție să-și aranjeze treburile, nemaiexistând constrângerea celor 30 de zile.
Întrebat miercuri despre posibilitatea ca președintele Klaus Iohannis să fie acuzat de înaltă trădare dacă nu pune în aplicare decizia CCR privind revocarea șefei DNA, același Eugen Nicolicea s-a mulțumit să arate că „prostii din acestea nu poate să spună decât Orban (Ludovic Orban, liderul PNL – n.r.)”.
De ce suspendarea fără referendum nu e posibilă constituțional
Odată cu întrunirea parlamentului și votul a două treimi dintre parlamentari în sprijinul suspendării președintelui, hotărârea se înaintează Curții Constituționale, care își dă avizul consultativ. Cu avizul CCR, parlamentul se întrunește din nou și se votează hotărârea de suspendare. Ceea ce omit Iordache și Nicolicea să spună este faptul că această hotărâre a parlamentului ajunge la CCR care ia act de suspendarea președintelui și de existența unui președinte interimar. Din acel moment, sunt obligați să organizeze referendumul, așa cum prevede art. 95 alin. 3 din Constituție. Dacă propunerea de suspendare din funcție a președintelui este aprobată, în cel mult 30 de zile de la aprobarea ei este obligatorie organizarea referendumului de demitere sau nu a președintelui. Odată declanșată această procedură, ea nu mai poate fi nici oprită și nici întoarsă din drum, așa cum spune Nicolicea care sugerează că parlamentul poate reveni asupra propriei hotărâri pentru a anula suspendarea și a opri organizarea referendumului. De care PSD se teme tocmai pentru că președintele ar putea ieși întărit iar PSD, indirect, invalidat în demersurile sale.
Ce spune Constituția
Potrivit Constituției, președintele României poate fi suspendat din funcție cu votul majorității parlamentarilor, iar procedura poate fi inițiată de cel puțin o treime dintre senatori și deputați:
”ARTICOLUL 95
(1) În cazul săvârşirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, Preşedintele României poate fi suspendat din funcţie de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună, cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor, după consultarea Curţii Constituţionale. Preşedintele poate da Parlamentului explicaţii cu privire la faptele ce i se impută.
(2) Propunerea de suspendare din funcţie poate fi iniţiată de cel puţin o treime din numărul deputaţilor şi senatorilor şi se aduce, neîntârziat, la cunoştinţă Preşedintelui.
(3) Dacă propunerea de suspendare din funcţie este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea Preşedintelui”.
Pentru suspendarea președintelui, este nevoie de majoritate absolută, adică jumătate plus unu din numărul total al senatorilor și deputaților, mai exact de 233 de voturi. PSD și ALDE pot conta în prezent, teoretic, pe cel puțin 240 de voturi.
Mizele variantei lui Nicolicea
În acest interval, președintele Iohannis ar urma să fie suspendat în Parlament iar interimatul va fi asigurat de președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu. Acesta ar urma să o demită pe Kövesi de la DNA și pe Horodniceanu de la DIICOT. O altă miză este, potrivit surselor G4Media.ro, numirea unui nou șef la Serviciul de Informații Externe (SIE). Serviciul nu are director plin din septembrie 2016, după demisia lui Mihai Răzvan Ungureanu.
O altă miză majoră este promulgarea de către președintele interimar Tăriceanu a legilor Justiției, înainte de sosirea avizului preliminar al Comisiei de la Veneția. Iohannis a anunțat ieri că în curând e posibil să vină un aviz preliminar, înainte de raportul final al Comisiei de la Veneția.
Potrivit unor surse, numele vehiculat la șefia SIE este a lui Gabriel Vlase, vicepreședinte PSD și vicepreședinte al Camerei Deputaților, unul dintre apropiații lui Liviu Dragnea. Vlase a fost președintele comisiei parlamentare de control al Serviciului de Informații Externe. A devenit doctor în științe militare și informații la Academia Naționala de Informații.
După suspendare, Tudorel Toader ar urma să declanșeze și procedura de numire a noilor procurori șefi. Deja, ministrul Justiției a pregătit miercuri dimineața terenul unei eventuale acțiuni de suspendare, afirmând că ”ceea ce face preşedintele azi este cel mai periculos precedent pentru statul de drept. Este cel mai periculos precedent pentru că e pentru prima dată când un demnitar pune în discuție respectarea și aplicarea legii fundamentale, aplicarea și respectarea unei decizii CCR”.
Unul din numele vehiculate pentru șefia DNA este cel al Oanei Schimdt Hăineală, în prezent șefa corpului de control din Ministerul Justiției, dar, potrivit surselor G4Media.ro, Hăineală nu ar fi interesată de această poziție și nici nu s-ar afla pe lista opțiunilor lui Tudorel Toader.
Însuși Liviu Dragnea a vorbit despre posibilitatea suspendării președintelui Iohannis, după ce până acum a ținut expres să nege că ar lua în calcul această opțiune. Nu este clar în acest moment dacă suspendarea în Parlament va fi urmată și de un referendum de demitere sau PSD și ALDE se vor mulțumi doar cu rezolvarea punctuală a problemelor de la DNA și SIE, după care îl vor lăsa pe Klaus Iohannis să revină la Cotroceni fără să mai treacă prin referendumul de demitere.
De notat că atât președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, cât și liderul PSD, Liviu Dragnea, au anunțat o sesiune extraordinară în primele două săptămâni din luna iulie.
Data posibilă pentru declanșarea procedurii de suspendare: 20 iunie, ședință comună a Parlamentului
PSD ar putea declanșa procedura de suspendare din funcție a președintelui Klaus Iohannis miercurea viitoare, pe 20 iunie, dată la care a fost convocată deja o ședință comună a Camerei Deputaților și Senatului, au declarat pentru G4Media.ro surse politice. Ședința a fost aprobată miercuri dimineață de Birourile Permanente reunite. Potrivit surselor G4Media.ro, ordinea de zi aprobată oficial ar putea fi suplimentată pe 20 iunie cu cererea de suspendare, la fel cum s-a întâmplat în 2012 la suspendarea lui Traian Băsescu în Parlament.
Ședința de plen comun de miercurea viitoare va avea loc la solicitarea premierului. Viorica Dăncilă i-a cerut președintelui Camerei Deputaților să vină în fața Parlamentului pentru a prezenta stadiul procesului de pregătire pentru preluarea de către România a Preşedinţiei semestriale a Consiliului Uniunii Europene în ianuarie 2019.
Un eveniment aparent fără miză, dar în contextul în care planul pentru suspendarea președintelui Iohannis a fost deja pus la punct de PSD, ședința comună ar putea fi pretextul perfect pentru declanșarea suspendării, au declarat pentru G4Media.ro surse politice.
La fel s-a întâmplat în 2012, când PSD și PNL l-au suspendat pe președintele de la acea vreme, Traian Băsescu. Sub pretextul prezentării de către prim-ministrul Victor Ponta în fața Parlamentului a concluziilor Consiliului European la care a participat, ordinea de zi a ședinței de plen reunit a fost suplimentată, dându-se practic startul procedurii de suspendare.
Atunci procesul a presupus parcurgerea a trei pași esențiali pentru USL înaintea suspendării efective:
(1) înlocuirea Avocatului Poporului cu o persoană fidelă (Valer Dorneanu) ca să nu atace la CCR ordonanțele de urgență ale Guvernului,
(2) adoptarea de către Guvern a unei ordonanțe prin care i se lua Curții Constituționale posibilitatea de a se pronunța asupra hotărârilor Parlamentului,
(3) înlocuirea șefilor Camerei Deputaților și Senatului, Roberta Anastase și Vasile Blaga, cu Valeriu Zgonea și Crin Antonescu.
Abia ulterior a fost prezentată în ședință reunită cererea de suspendare din funcție a președintelui (5 iulie), care apoi a fost trimisă pentru aviz la Curtea Constituțională (termen o zi). A doua zi, pe 6 iulie, Parlamentul a adoptat hotărârea de suspendare a lui Traian Băsescu.
Scenariul s-ar putea repeta, Liviu Dragnea neavând nevoie de etapele intermediare parcurse atunci de Victor Ponta. Avocatul Poporului este Victor Ciorbea, o persoană docilă care nu a ieșit până acum din cuvântul liderului PSD, tocmai recompensat corespunzător, Curtea Constituțională este o instituție nerefractară la dorințele PSD, iar șefii Camerelor sunt chiar Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu.
Dacă va fi declanșată acțiunea suspendării lui Klaus Iohannis pe 20 iunie, a doua zi președintele ar putea fi chiar suspendat. Ar fi și o lovitură de imagine pentru Liviu Dragnea, care chiar pe 21 iunie așteaptă pronunțarea sentinței în dosarul angajărilor fictive. Și nu ar fi doar o lovitură de imagine, ci și o uriașă presiune asupra completului de judecată de la Înalta Curte.
Odată suspendat Klaus Iohannis, la Cotroceni ar fi instalat imediat președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cărui misiune va fi executarea urgentă a doleanțelor PSD-ALDE: revocarea Laurei Codruța Kövesi de la șefia DNA și înlocuirea ei cu o persoană agreată de majoritatea parlamentară, revocarea șefului DIICOT și înlocuirea lui cu cel ales deja de ministrul Tudorel Toader, numirea unui nou șef la SIE și promulgarea modificărilor aduse celor trei legi ale Justiției.
Dora Vulcan, 14 iunie 2018
Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Revistei 22
Foarte multe în articol, despre foarte puţin nou. În rezumat, folosind ACUM ca sursă:
„Președintele Iohannis a renunțat marți să se mai refere la politicienii corupți cu sintagma „penali” și l-a numit pe liderul PSD în mod direct „infractor” care „a convocat un miting mediocru anti-justiție” pentru ca să „renunțăm la valorile democratice” „. Cu aceasta a înteţit războiul cuţitelor lungi cu guvernul şi cu alianţa PSD – ALDE.
Preşedintele Iohannis nu se grăbeşte să respecte decizia CCR de a o demite pe L.C. Kovesi. Spune dl. Iohannis: „Este nevoie de o dezbatere largă, este nevoie de o discuție cu toți, absolut toți actorii interesați și poate este nevoie, sigur, la sfârșit, ca poporul român să-și spună părerea. Poate este nevoie de clarificări în Constituție chiar”.
Judecătorul C. Danileţ ne aminteşte Constituţia: „Sunt două tipuri de suspendări ale Președintelui Statului în Constituția României, una pentru încălcarea Codului penal și alta pentru încălcarea Constituției”.
Alianţa PSD – ALDE îşi ascute la rândul ei cuţitele, lăsând să-i „scape” tot felul de scenarii, care mai de care mai inedite.