Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) a primit ieri 10 mai şi azi 11 mai o lovitură puternică de la judecătorii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), ceea ce continuă să ridice semne de întrebare serioase cu privire la activitatea trecută, prezentă şi viitoare a DNA-ului.
Achitare în procesul Ponta – Şova
Cazul este foarte cunoscut, motiv pentru care voi prezenta doar pe scurt acuzaţiile aduse şi o succintă selecţie din presa curentă. Minuta (indigestă) a deciziei de achitare poate fi consultată aici.
Pe scurt, potrivit comunicatului procurorilor DNA transmis în 2015, în perioada octombrie 2007 – decembrie 2008, prin cabinet individual de avocat, Victor Ponta a obţinut de la SCA ”Şova şi Asociaţii” suma 181.439,98 de lei, pentru activităţi, care însă în realitate nu s-au efectuat.
Procurorii DNA spun că în 30 august 2007 între SCA ”Şova şi Asociaţii”, reprezentată de Dan-Coman Şova şi Cabinetul Individual de Avocat ”Ponta Victor-Viorel”, reprezentat de Victor Ponta, s-a încheiat o ”convenţie de conlucrare profesională”, având ca obiect ”conlucrarea celor două părţi în dosarele de natură penală, de drept penal al afacerilor, precum şi în alte cauze în care se va ivi necesitatea”.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis joi 10 mai, în primă instanţă, achitarea lui Victor Ponta şi a lui Dan Şova în dosarul Turceni-Rovinari, pentru presupuse fapte comise în perioada octombrie – decembrie 2008.
În cazul Primului Ministru Victor Ponta, în funcţie în momentul acuzării, judecătorii au decis achitarea pentru acuzaţiile de fals în înscrisuri, complicitate la evaziune fiscală şi spălare de bani. Dan Şova, ministru în cabinetul Ponta, a fost achitat pentru complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri sub semnătură privată, evaziune fiscală şi spălare de bani.
Procurorii au cerut la ultimul termen (al 6-lea) o pedeapsă cu executare pe perioadă medie (?) pentru dl. Ponta şi spre maximă (12 ani) pentru dl. Şova.
La aflarea sentinţei dl. Ponta a declarat pe Facebook: „Ma bucur ca in Romania se poate face dreptate / imi pare rau de faptul ca asemenea abuzuri si inscenari s-au petrecut si se petrec inca in tara noastra/ si ma bucur ca exista judecatori care rezista la toate presiunile si isi fac datoria de a aplica legea!”.
În completare la comentariul meu, publicat într-un fir de discuţie (Link) pe ACUM, aş dori să subliniez că preşedintele Iohannis este cel care a cerut demisia « penalului » premier Victor Ponta. Mă îndoiesc că îşi va cere vreodată scuze pentru presiunile sale de atunci, care în final au influenţat în mod negativ şi pe lungă durată cariera politică a d-lui Ponta şi în PSD, şi ca şef al executivului.
Rămâne de văzut, dacă şi când va fi cazul, ce va spune o viitoare anchetă a Inspecţiei Judiciare despre acuzaţiile aduse celor doi încă inculpaţi de DNA-ul reprezentat prin procurorii săi de vârf, Uncheşelu şi Kovesi.
Achitare în procesul Toni Greblă
Fostul judecător al Curţii Constituţionale Toni Greblă a fost trimis în judecată de DNA în septembrie 2015 pentru săvârşirea infracţiunilor de trafic de influenţă (trei infracţiuni), din care una în formă continuată, efectuare de operaţiuni financiare ca acte de comerţ incompatibile cu funcţia în scopul obţinerii pentru sine şi pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, constituirea unui grup infracţional organizat şi fals în declaraţii în formă continuată (13 acte materiale).
Minuta (greu de urmărit) a achitării lui Toni Greblă poate fi consultată aici.
Toni Greblă a fost achitat vineri 11 mai 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, după ce a fost trimis în judecată de procurorii DNA. Achitarea lui Toni Grebla a fost dispusa de cele trei judecatoare de la Sectia penala a Inaltei Curti in baza art. 16 alin. (1) lit. a) „fapta nu exista” si art. 16. alin. (1) lit. b) „fapta nu este prevazuta de legea penala, ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege„. Decizia magistraţilor nu este definitivă.
Fostul presedinte al Curtii Constitutionale a Romaniei (CCR), Augustin Zegrean, este de parere că judecatorul Toni Grebla, care a fost obligat sa demisioneze de la CCR pentru ca era anchetat, este o victima a sistemului si ca toti judecatorii banuiau ca nu sunt multe probe impotriva lui. „Ma bucur foarte mult pentru domnul Toni Grebla, pentru fostul nostru coleg. Sigur, nu trebuia sa i se intample toate acestea, a fost o victima a unei perioade tare nefaste din istoria dreptului… ».
Dl. Tony Greblă a declarat la România TV că Laura Codruța Kovesi ar trebui să-și dea demisia sau în caz contrar aceasta să fie demisă de președintele României Klaus Iohannis.
„E vorba de mulți oameni, de multe familii, de multe activități afectate. E o situație în care președintele ar trebui intervină dacă își exercită rolul de mediator între puterile statului și mai ales acela de garant al respectării Constituției, inclusiv în ceea ce privește capitolul de drepturi și libertăți ale omului”, a mai precizat Greblă care a spus că în ceea ce privește activitatea profesională, pentru el ”luminile s-au stins” iar cel mai rău a avut de suferit familia lui în toată această perioadă. Sursa.
Să ne amintim că judecătorul a fost reţinut pentru 24 de ore, iar la ieşirea sa din sediul DNA a fost prezentat presei cu cătuşe la mâini. Sursa (imagine).
În loc de concluzii
În România de azi se constată o situaţie de antagonism ascuţit între puterile statului, izvorâtă din îmbinări nefericite de interese personale, adesea meschine, sărăcie, corupţie, un sistem juridic şi unul administrativ stufos şi confuz, totul desfăşurându-se pe fondul grelei moşteniri a trecutului, de care despărţirea s-a dovedit a fi lungă şi dificilă. Pe ansamblu ţara întreagă nu reuşeşte să progreseze suficient, şi suficient de repede în multe domenii de bază, pentru a reduce distanţa care o separă de ţările libere şi avansate. Îmi exprim totuşi speranţa că se merge spre mai bine.
Voi completa informaţiile din articol cu date suplimentare, pe măsură ce acestea vor fi publicate, de exemplu cu unele ce ar putea să apară în presă, pe site-ul ICCJ sau în eventuale recursuri făcute de procurorii DNA.
Victor Manta, 11 mai 2018
De curiozitate: iată ce a scris judecătorul Cristi Danileţ pe FB imediat după sentinţe:
Cristi Danilet, May 11 at 3:36pm
„Referitor la soluțiile de achitare din aceste zile în unele cazuri mediatizate intens, am și eu trei lucruri de spus:
1. Soluțiile care nu sunt încă definitive (nu au fost încă apelate sau nu s-a judecat încă apelul) nu spun nimic: în apel e posibil, legal, să se mențină soluția sau să se dea una contrară – acesta este rolul căii de atac, să fie îndreptate unele erori, dacă sunt.
2. În România mai întâi se dă sentința, apoi se motivează. Așa că nu e tocmai corect să își dea publicul cu presupusul despre motivele achitării, care încă nu au fost redactate de către judecătorii cauzei: poate fi dezincriminarea unor fapte, interpretarea diferită a legii, lipsa probelor etc.
3. Codul de procedură penală prevede pentru judecători și soluția „achitare”. Ar fi groaznic ca judecătorul să fie obligat să condamne în 100% din cazurile trimise în judecată de către procurori. Acel stat s-ar numi „polițienesc”, iar rostul procesului ar dispărea. Dar suntem un stat de drept, astfel încât judecăm cum spune legea, nu cum vrea publicul sau procurorii.
În Europa media condamnărilor este de 75%. România se încadrează în această medie, cu excepția DNA care obține în jur de 90% condamnări în cazurile sale și DIICOT care obține 98%”.
La întrebarea „care este explicaţia procentelor mari pentru DIICOT şi DNA”, C.D. răspunde „Numărul mai mic de cauze și superspecializarea”.
Interesant de citit şi restul răspunsurilor…
Cu privire la cele scrise de dl. judecător Danileţ pe pagina sa privată de FaceBook, aflate de la Alexandru
> 1. Soluțiile care nu sunt încă definitive (nu au fost încă apelate sau nu s-a judecat încă apelul) nu spun nimic (…)
De ce oare nu se începe atunci direct cu faza apelului? Ar fi şi mai ieftin, şi mai rapid… În realitate ele spun foarte multe, ceea ce nu i-a scăpat presei libere din România, din care mi-am inspirat articolul.
Că judecătorii constată, cf. art. 16 alin. (1) lit. a) „fapta nu exista” si art. 16. alin. (1) lit. b) „fapta nu este prevazuta de legea penala, ori nu a fost savarsita cu vinovatia prevazuta de lege„, aceasta spune multe despre calitatea inferioară a pregătirii şi a muncii procurorilor de la DNA.
> 2. În România mai întâi se dă sentința, apoi se motivează. Așa că nu e tocmai corect să își dea publicul cu presupusul despre motivele achitării, (…)
Potrivit art. 16 C.proc.civ., şedinţele sunt publice, în afară de cazurile prevăzute de lege, iar de aici rezultă regula conform căreia dezbaterea fondului se desfăşoară în şedinţă publică.
Deci există destulă lume care NU îşi dă cu presupusul, ci informează/comentează pe baza celor auzite în sala de judecată. Am dat şi comentarii ale inculpaţilor, care chiar dacă poate că nu sunt pedeplin obiective, vin de la oameni ai legii, care cunosc bine şi acuzaţiile, şi legile.
> 3. Codul de procedură penală prevede pentru judecători și soluția „achitare”. Ar fi groaznic ca judecătorul să fie obligat să condamne în 100% din cazurile trimise în judecată de către procurori. (…).
Dl. Danileţ îi dă foc omului de paie pe care tocmai l-a creat. Nu ţine seama de lucrul evident că dacă procurorii ar şi judeca, procesul penal riscă să fie viciat, şi că nici nu ar fi nevoie de judecători.
> În Europa media condamnărilor este de 75%. România se încadrează în această medie, cu excepția DNA care obține în jur de 90% condamnări în cazurile sale (…).
In Franta (statul de la care România şi-a inspirat legislatia penala) media anuala a achitarilor pe fapte de coruptie este de 1%. Oare de ce nu ia dl. Danileţ ca referinţă eficienţa procurorilor din acest stat, ci se bazea pe medii (cu Albania, Turcia, Rusia şi cine ştie cu mai cine).
În plus, Inspecţia Judiciară tocmai cercetează corectitudinea datelor furnizate recent de DNA, drept care ar fi prudent să aşteptăm rezultatele acestei cercetări (rezultate care nu pot fi ghicite dinainte şi nici aflate din vreo sală de judecată).
> La întrebarea „care este explicaţia procentelor mari pentru DIICOT şi DNA”, C.D. răspunde „Numărul mai mic de cauze și superspecializarea”.
Eu am auzit-o pe „Codruţa” spunând că DNA este supraaglomerată de dosare, şi nu am de ce să nu o cred, când denunţurile sunt în floare. Cât despre ”superspecializarea” procurorilor, din eşecurile despre care vorbim se constată contrariul…
Am impresia că Autorul se uită la posturile TV-selectiv, prinde în zona unde locuiește doar România TV,și Antenele lui Voiculescu, și nu are acces la Digi 24 și Realitatea ! Dealungul câtorva articole ale Domniei Sale, subiectele și atitudinea față de acele subiecte,sunt repetate cu fidelitate […Mod.]
Iar expunerile articolelor past-copy după ANTENE ale Domnului Manta V., sunt: „.. lungi, terciuite, răsuflate, previzibile şi de aceea extrem de plictisitoare” !.
@Sfartz Pincu
> Am impresia că Autorul se uită la posturile TV-selectiv, prinde în zona unde locuiește doar România TV,și Antenele lui Voiculescu, și nu are acces la Digi 24 și Realitatea !
Aveţi o impresie greşită, Antenele fiind doar una dintre sursele disponibile prin streaming. Aţi ignorat alte surse importante de ştiri, accesibile tuturor online, precum ziarele. Ştiu demult că sursele online nu vă sunt pe plac, începând cu enciclopediile, dar aceasta nu înseamnă că ele nu există, că nu pot fi valoroase şi că nu pot fi utile.
> Dealungul câtorva articole ale Domniei Sale, subiectele și atitudinea față de acele subiecte,sunt repetate cu fidelitate […Mod.]
Acoperirea unor subiecte generale „fierbinţi” eu o consider o necesitate. Gama largă de subiecte abordate de mine în timp pe ACUM se poate vedea de aici, de unde rezultă că obiecţia dv. este lipsită, ce să vezi?, chiar de… obiect.
> Iar expunerile articolelor past-copy după ANTENE ale Domnului Manta V., sunt: „.. lungi, terciuite, răsuflate, previzibile şi de aceea extrem de plictisitoare” !.
Partea cu „… lungi, terciute etc.” aţi preluat-o de la mine, fără să menţionaţi autorul, şi se referea la un articol de-al… dv. Găsesc că folosiţi o metodă de a critica cam simplă şi primitivă, ocolind totodată cu grijă fondul problemelor abordate de mine.
Mi se pare că ori de care parte se va dovedi să fi fost dreptatea în cele din urmă, in Romania domneste haosul.
Pe ce mă bazez când spun asta?
Păi cum poţi sa aduci acuzaţii, dintr-un scaun de procuror, unui judecător din Curtea Constituţională, că, intre altele, a organizat un grup infractional (a fost/este un Cappo del tutti cappi, cu alte cuvinte), punandu-l si in catuse in fata camerelor de luat vederi, fara sa ai dovezi-beton in acest sens?
Morala pe care o desprind este ca isi merita soarta de a nu fi credibili si unii si altii. Si in timp ce procurorii si ICCJ-ul fac „deliciul publicului” si distrag atentia, tara este descompusa, vanduta, calcata in picioare, cu impenitenta, de randuri noi de politicieni care nu au decat scopuri personale marsave. Nici macar nu spun asta din vreo forma de nationalism – ci doar din bun simt de afaceri, de echitabilitate, de auto-sustenabilitate.
Din batalia asta a clanurilor din Romania pierd enorm cetatenii de rand si tara per ansamblu.
Domnul Ștefan N. Maier vede lucrurile obiectiv-nu ia partea nimănui,din cele două parti-„..și unii și alții..”,dar există și o a treia parte-poporul,cei care-i suporta și pe unii și pe alții,
Cei de partea „unora”-au fost 600.000 de români ieșiți în strada.De partea „altora” nu s-a prea ieșit în strada,deși Dragnea a anunțat că pe data de 12 Mai-vor ieși în stradă 1.000.000 de susținători ai PSD ! Și „pshiic”-nu a ieșit nimeni !
Asta spune ceva,despre poporul „suveran”.
Dacă Domnul Maier-este obiectiv,Domnul Manta in schimb-sistematic este de partea PSD ! Afirmația Domnului Leibovici,ca „achitarea” în primă instanță-nu are nicio valoare reală-este obiectul articolului de față, și cu un titlu zdrobitor : „DNA a primit două lovituri..”. Afirmație-preluata de la posturi TV-„galbene”-de la care autorul preia sistematic subiectele pentru articolele și comentariile Domniei Sale. În realitate Ponta a primit „ciubuc”-100.000 de lei,iar Grebla nu este un sfânt,pentrucă este judecător la CC, se știe că au mai fost corupți și la acel nivel!
Obiectiv judecând starea de „haos”-remarcată și susținută pe drept de Domnul Maier, nu are soluții juridice și legale- pentru rezolvare.
Istoria arată clar,că în situații asemănătoare,rezolvarea „haosului”-NU se poate face pe cai „legale”!
În Gruzia, Saakashvilli a făcut curățenie,încălcând legea.Și a reușit,pentru perioada cât a condus țara,cu mâna de fier.Haosul din Rusia anilor 17-19,l-a rezolvat Djjerjinskii,încălcând legea! Dupa oricare revolutie au urmat perioade de dictatura, cu mai mult sau mai putin succes pe tema ORDINII si LEGII.
În România de ce nu-s-ar putea? DNA ,ar fi trebuit să beneficieze de mai multă libertate de acțiune, și nu să fie ținta corupților.
@Ştefan
> Mi se pare că ori de care parte se va dovedi să fi fost dreptatea în cele din urmă, in Romania domnește haosul.
Da, am impresia că în România haosul se amplifică în loc să scadă.
Haosul pare să aibă la bază corupţia masivă a funcţionarilor de stat în contactele lor cu economia, locală şi internaţională. O bună parte din populaţie crede că marea corupţie există, dar coaliţia majoritară – PSD-ALDE – neagă complet că corupţia ar fi o problemă. Ca dovadă: acum două luni a avut loc congresul PSD. Am ascultat cu atenţie cuvântările lui Dragnea (preşedintele PSD), a primului ministru Dăncilă (devenit vice-preşedinte PSD) şi a lui Tăriceanu (ALDE), apoi am citit transcriptele la primele două. Cuvântul „corupţie” nu a fost pronunţat nici măcar o singură dată !!!
Repet: Cuvântul „corupţie” nu a fost pronunţat nici măcar o singură dată
Ce poate să însemne asta? Cine a urmărit cât de cât evenimentele din RO înţelege: teza PSD/ALDE este că pericolul principal pentru România este nu corupţia, ci „anti-corupţia”, adică lupta instituţională (a DIICOT, DNA) contra corupţiei, luptă pe care o vede ca un complot al „statului paralel” împotriva PSD, complot care se traduce în procese fabricate bazate pe acuzaţii false aduse unor înalţi demnitari.
Haosul se amplifică, deoarece existenţa problemei corupţiei este negată de guvernul şi majoritatea parlamentară actuală, motiv pentru care o consideră a fi instrumentalizată ca armă politică şi de aceea încercă s-o aducă sub controlul lor, în particular schimbând procedurile de numire în DNA, DIICOT şi alte modificări legislative.
Eu cred că are loc în prezent o luptă pentru un control de partid al justiţiei, cu consecinţe grele pentru viitor, deoarece o justiţie funcţională, deci independentă, este indispensabilă pentru RO. Dar dacă majoritatea românilor o să tot realeagă PSD, atunci îşi merită soarta. Sunt sceptic şi cu privire la „opoziţie”, aşa că perspectivele sunt sumbre. Dar din fericire mai sunt presiunile UE şi NATO pentru asanarea justiţiei… Şi, în fine, se poate ieşi din ţară…
Deci cred că lupta descrisă mai sus este de amploare şi importanţă epică, deoarece de rezultatul ei depinde viitorul RO pe termen scurt şi mediu.
> „se va dovedi să fi fost dreptatea în cele din urmă”…
Eu cred că rareori viitorul arătă cine a avut şi cine n-a avut dreptate. Numai dacă este vorba de un pronostic, poate viitorul dovedi ceva. De exemplu pronosticul: „DNA va câştiga recursul contra ICCJ în cazul Toni Greblă”. Sigur, vom avea o sentinţă la acel recurs, care va fi de achitare sau de condamnare – parţială sau totală. Iar chiar dacă DNA va câştiga/pierde acest recurs, tot nu va rezulta că Toni Greblă este într-adevăr vinovat/nevinovat de acuzaţiile care i se aduc.
Deci ce e de făcut, cum ne facem o părere? Dacă nu vrem să facem efortul de a ne adânci în caz, nu ne rămâne decât să ne însuşim opiniile unor persoane în care avem încredere: un expert despre care ştim că este conştiincios şi onest, sau verdictele unor judecători – dacă avem convingerea că justiţia este, dacă nu infailibilă, măcar corectă.
Întrebarea de 200.00 RONi 😉 este: noi, cei care nu vrem sau nu putem să ne facem singuri o părere, putem avea noi convingerea că justiţia română, măcar cea care judecă ultimele recursuri posibile, este corectă, incoruptibilă politic, adică judecă exclusiv după probe şi lege???
> Păi cum poţi sa aduci acuzaţii, dintr-un scaun de procuror, unui judecător din Curtea Constituţională, că, intre altele, a organizat un grup infractional (a fost/este un Cappo del tutti cappi, cu alte cuvinte)… fara sa ai dovezi-beton in acest sens?
1. De cele mai multe ori acuzarea (procurorul) chiar crede că probele lui sunt în beton; într-adevăr, puţini sunt dispuşi să-şi rişte în mod conştient cariera. Dar în timpul procesului multe se pot întâmpla. Thanks God, mai există şi apărarea care, dacă este competentă, scoate în evidenţă toate erorile procuraturii şi îi fărâmiţează astfel betonul…
Astfel, O. J. Simpson a fost achitat în procesul penal, dar cine crede sincer că nu el este asasinul celor doi? Experţii spun că acuzarea a fost ineptă iar apărarea – strălucită. Deci verdictul unui tribunal nu este o dovadă de vinovăție sau nevinovăţie. Este dovadă pentru un singur lucru: că… acela a fost verdictul!
2. Încadrarea „Constituirea unui grup infracţional organizat” este o uşor de realizat, nu trebuie să fii mare mafiot ca să cazi sub ea. De exemplu: avem o mare fermă de păsări, iar veterinarul, contabilul şi paznicul se înţeleg să dea lovitura şi să facă să dispară 1.000 de găini. Rolurile sunt clare: paznicul închide un ochi – contra unei părţi din câştig, contabilul măsluieşte conturile, veterinarul organizează furtul şi valorificarea. Şi iată că avem un furt prin intermediul unui grup infracţional organizat! La judecată fiecare îşi va primi pedeapsa pentru furt, plus de la 1 până la 5 ani pentru că a făcut-o în cooperare cu alţii. Deci poţi să cazi sub această încadrare chiar pentru o găinărie 😉
(În America modalitatea se numeşte conspiracy, şi este suficient să fie două persoane implicate, nu trei ca în RO).
PS: Încadrarea „Constituirea unui grup infracţional organizat” este legată de următoarea acuzaţie contra lui Toni Greblă (una din numeroase altele, inclusiv trafic de influenţă):
Spune DNA: „Începând cu luna august 2014, inculpatul Greblă Toni [fost senator de Gorj] a constituit un grup infracţional organizat împreună cu inculpaţii Bîrcină Ion [zis Goeru, tot din Gorj, finul lui Toni Greblă, condamnat definitiv la 16 luni închisoare în 2016] şi Dolghi Victor [din R. Moldova], având drept scop crearea unui mecanism de eludare a obligaţiilor faţă de statul român în activitatea comercială de export produse alimentare către Federaţia Rusă prin interpunerea Turciei (stat care nu avea impuse sancţiuni economice de export, aşa cum avea Uniunea Europeană din partea Federaţiei Ruse pentru exportul de produse agro-alimentare). Acest mecanism avea ca premisă folosirea, la autoritatea vamală, a documentelor de transport şi comerciale falsificate (în sensul ascunderii provenienţei reale a bunurilor – ţară din Uniunea Europeană)”.
Google returnează o grămadă de informaţii urâte despre personajele numite mai sus şi antecedentele lor, astfel încât toate cele de mai sus mi se par foarte plauzibile. Da, este plauzibil ca un senator de Gorj să se implice în tot felul de trafice, dintre care cel mai puţin grav este traficul de influenţă, iar apoi să ajungă la Curtea Constituţională, numit de fracţiunea partidului său în Senat. Numirile în CCR sunt politice, deci de partid. Iar cel promovat de partid rămâne îndatorat partidului – pentru promovare şi pentru cariera sa post-CCR. Un lanţ al „slăbiciunilor”…
Onestitatea nu face parte din cultura românească…
În România NU a avut loc o adevărată reformă a justiţiei.
O reformă adevărată ar fi una radicală şi ar implica înlocuirea rapidă – pe parcursul câtorva ani – a tuturor judecătorilor şi procurorilor din vechiul regim; pentru aceştia independenţa justiţiei şi primatul legii erau, de cele mai multe ori, doar vorbe.
Dar dificultăţile tehnice ale unei astfel de reforme ar fi enorme. În plus, de unde să scoţi zeci de mii de oameni oneşti, când onestitatea nu este o trăsătură a culturii?
Bănuiesc că circa o jumătate dintre judecătorii şi procurorii din vechiul regim au ajuns la pensie, ceea ce nu înseamnă că cei care au rămas sunt mult diferiţi, deoarece au avut de la cine să înveţe, inclusiv cum să-şi apere/menţină/întărească poziţiile lor privilegiate.
Cred că îndepărtarea influenţei asupra justiţiei a factorului politic, aflat în luptă permanentă cu adversarii, însoţită de împiedecarea amestecul organelor de forţă (gen echipe mixte SRI cu cine o fi, protocoale secrete, etc.) ar putea face ca judecătorilor şi procurorilor să nu le mai fie teamă să-şi îndeplinească corect sarcinile prevăzute.
Cu lucrurile normale oamenii se învaţă repede atunci când sunt normale, şi ei tind să respecte atunci regulile/legile. Acest lucru se observă de exemplu la marea majoritate a celor emigraţi din România, despre care nu există motive să se presupună că sunt altfel decât cei care au rămas.
Despre ce îmbunătățire a Codului Penal (indirect al justiției române) poate fi vorba, dacă în decurs de câteva săptămâni după înființarea Comisiei juridice SPECIALE din Parlament (unde deja funcționează PERMANENT o comisie juridică oficială) condusă de un jurist compromis (după căderea OUG 13 – Iordache Florin, sluga lui Dragnea și avocatul tuturor corupților de nivel înalţ), același Iordache face proiectul de modificare a Codului Penal – prin 192 (!!!) alineate, toate în favoarea corupților și nici un alineat în favoarea justiției (în special al procurorilor ???
Dimpotrivă, se reduc atribuțiile procurorilor, practic devin neputincioși în fața corupției. Iată câteva adăogiri (5 din cele 192 !) la Codul penal vechi:
„Legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:
a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
b) se verifică circumstanțele de agravare și atenuare a răspunderii precum și modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă
Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
2. La articolul 5, după alineatul (1) se introduc trei noi alineate, alineatele (11) – (14„(1), cu următorul cuprins :1) Legea penală mai favorabilă se aplică luându-se în calcul următoarele criterii:
a) se verifică conţinutul infracţiunii şi limitele de pedeapsă. Dacă în urma acestei verificări se constată că limitele de pedeapsă pentru infracţiunea stabilită, urmare a acestei verificări, sunt mai favorabile într-o lege, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.
b) se verifică circumstanțele de agravare și atenuare a răspunderii precum și modul de contopire al pedepselor în caz de concurs de infracţiuni sau de stabilire a stării de recidivă Dacă în urma acestor verificări pedeapsa rezultantă este mai uşoară potrivit uneia dintre legile comparate, aceasta va considerată lege penală mai favorabilă.
c) se verifică termenele de prescripţie. Dacă potrivit uneia dintre legi răspunderea penală este prescrisă, aceasta va fi considerată lege penală mai favorabilă.(12) Ordinea legală de verificare de la alin. (11) este obligatorie
.(13) Textele de abrogare a unor norme de incriminare mai favorabile sunt supuse controlului de constituționalitate și,în cazul constatării constituționalității numai în parte sau a constatării neconstituționalității normei abrogatoare,textele abrogate sau modificate neconstituțional pot deveni normă penală mai favorabilă. (143.) În cazul încare de la săvârşirea infracţiunii până la judecarea definitivă a cauzei au intervenit una sau mai multe legi penale, limitele de pedeapsă aplicabile sunt cele din legea mai favorabilă precum și termenele și condițiile de prescripție din legea penală mai favorabile”
Dacă un corupt (nu mai avem voie la cuvantul „penal” !) primește de la cineva o mită de 199.999 lei și după un timp primește de la altcineva o mită de 1000 de lei, conform alineatelor de mai sus, el va beneficia de o prescriere corespunzătoare pedepsei pentru o mie de lei, și va fi pedepsit conform prevederii pentru mici găinării !
În cele 2 săptămâni acordate publicului și specialiștilor, altii decât cei din comisia pentru propuneri de amendamente, s-au găsit câțiva să le propună, dar Domnul Iordache nu a aprobat niciunul din astfel de amendament !
Țara lui Papură-Vodă!
@Victor
Deci tema protocoalelor secrete cu SRI… (presupun că ale DNA-ului şi ale altora)…
Dat fiind că le condamni (*), presupun că ştii, în esenţă, despre ce este vorba. De aceea: ai putea să-mi spui, pe scurt
1. care a fost obiectul acestor protocoale, adică cine se obliga să facă ce anume;
2. care a fost (dacă a fost) baza legală invocată la încheierea acestor protocoale;
3. ce instituţii trebuiau, conform legii, să fie informate asupra acestor protocoale, respectiv să le aprobe, dar s-a omis?
————-
(*) inclusiv aici, unde scrii: „protocoale nelegale de colaborare între servicii ale statului care trebuie să funcţioneze independent (ca între DNA şi SRI)”
@Sfartz Pincu
Aţi scris acum două zile (aici):
> În Gruzia, Saakashvilli a făcut curățenie, încălcând legea.
Eu nu știu asta! Dv. de unde ştiţi? Aveţi un exemplu concret?
Vă întreb deoarece aţi mai făcut afirmaţia asta dar, tot aşa, nu aţi justificat-o…
V-am trimis la un moment dat, în format electronic, un studiu al Larisei Burakova despre reformele din Gruzia. De acolo aveţi informaţia asta?
@Sfartz Pincu
> Despre ce îmbunătățire a Codului Penal (…) dacă în decurs de câteva săptămâni după înființarea Comisiei juridice SPECIALE din Parlament (…) același Iordache face proiectul de modificare a Codului Penal – prin 192 (!!!) alineate, (…)
Înţeleg de la dl. Sfartz că în „câteva săptămâni” dl. Iordache a făcut, probabil că de capul lui, modificări „(…) a Codului Penal – prin 192 (!!!) alineate (…)”.
Să ne amintim trecutul apropiat.
Şi încă o reamintire.
Mă opresc aici cu comentarea celor scrise de dl. Sfartz, care nu citează în continuare nici o sursă la „(…) câteva adăogiri (5 din cele 192 !) la Codul penal vechi (…)”. Eu nu stau să le caut!
@Alexandru
> Dat fiind că le condamni (*) (protocolul SRI – DNA – vm), presupun că ştii, în esenţă, despre ce este vorba.
Ce m-a făcut să cred în timp ceea ce cred apare, printre altele citite/auzite de mine, mai jos. Nu pot să mă pronunţ cât de bine prind „esenţa” extrasele de presă care urmează. Las „condamnările” în sarcina celor abilitaţi.
1. „Dovada concretă că mari dosare de corupţie din România au fost instrumentate la nivelul DNA – în mod abuziv – în baza Protocolului clasificat strict secret nr. 003064 din 4.02.2009 încheiat cu Serviciul Român de Informații a fost publicat, miercuri, de Lumea Justiției. (…) Existenţa unui protocol de cooperare între SRI şi marile parchete pe dosarele penale încalcă flagrant Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor care prevede interdicţii şi sancţiuni severe (…). DNA a mințit naţiunea şi apoi s-a pus pe reclamații. Prin comunicatul nr. 106 din 27 ianuarie 2017, DNA a avut o reacţie nervoasă la două articole de presă lansând o minciună: “Nu există şi nu a existat nici un protocol de colaborare SRI-DNA şi nici protocol secret Coldea/Kovesi”. Sursa.
2. Augustin Zegrean, fostul preşedinte al Curţii Constituţionale, a declarat marţi, legat de protocolul SRI – Parchetul General, că acesta prevede nişte lucruri care nu ar fi trebuit să existe, cum sunt echipele mixte (…).
„Nu era normal să existe niciun fel de echipe mixte şi de verificare a procurorilor de către Serviciul de Informaţii sau de către oamenii din servicii de informaţii. (…) În lege, în codul de procedură penală, scrie cine face urmărirea penală şi chiar şi interceptările telefonice şi ambientale sunt prevăzute în lege. Era suficient cât e prevăzut în lege mai ales că până la decizia Curţii Constituţionale din 2016, când articolul 142 din procedura penală a fost declarat în parte neconstituţional (…). Textul a fost declarat neconstituţional, măcar atunci ar fi trebuit să desfiinţeze protocoalele acestea şi echipele acestea mixte”. Sursa.
3. Protocolul SRI-DNA duce la anularea probelor din dosare care au fost obținute neconstituțional
Prin Decizia 91, CCR au analizat modul în care SRI poate interfera în cadrul anchetelor penale cât și baza legală în care poate face acest lucru, respectiv Legea 51/1991. Concluzia a fost devastatoare: SRI nu avea voie să opereze în niciun dosar al DNA, întrucât corupția nu poate fi inclusă în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale.
De asemenea, CCR a stabilit că informațiile obținute de SRI nu pot fi considerate ca probe sau mijloace de probă. În opinia specialiștilor consultați de Lumeajustitiei. ro, ca urmare a Deciziei CCR, toate informațiile venite de la SRI și transformate de DNA în probe sau mijloace de probă trebuie declarate nule, în condițiile în care ele reprezintă probe nelegale, iar dosarele făcute de DNA cu sprijinul SRI ar trebui reluate de la zero. Sursa.
Stimabilul Domn Victor-crede în relatările oficiale ale clicii de politicieni corupți, care conduce azi România ! Sunt pur și simplu amuzat de naivitatea copilărească, cu care vrea sa convinga cititorii, prin argumentele „oficialesi”-si nu vede mânăriile de zi cu zi, îmbrăcate în haine „oficiale” prin viclenia șefului „corupției” din România care conduce discretionar azi-țara- „domnul” L.Dragnea !
@Sfartz Pincu
> Stimabilul Domn Victor-crede în relatările oficiale ale clicii de politicieni corupți, care conduce azi România ! Sunt pur și simplu amuzat de naivitatea copilărească, cu care vrea sa convinga cititorii, (…)
Dl. Pincu a trecut la subiectul preferat nr. 2 de pe lista sa scurtă, şi anume persoana mea. Spre amintire, subiectul său preferat nr. 1 este propria-i persoană, ceea ce arată o oarecare consecvenţă în gândire.
Aşa îmi explic faptul că NU a răspuns în nici un fel la ceea ce am scris: Înţeleg de la dl. Sfartz că în „câteva săptămâni” dl. Iordache a făcut, probabil că de capul lui, modificări „(…) a Codului Penal – prin 192 (!!!) alineate (…)”.
> (…) viclenia șefului „corupției” din România care conduce discretionar azi-țara- „domnul” L.Dragnea !
Dl. Sfartz l-a uitat pe premierul V. Dăncilă, devenit azi o ţintă şi a preşedintelui PNL L. Orban. Să răsfoim presa:
Toată lumea ştie că dl. preşedinte Iohannis, cel care a cerut de vreo 4 ori demisia premierului Dăncilă, a fost candidatul la preşedenţie a PNL-ului la alegerile trecute şi a fost declarat deja candidatul aceluiaşi PNL la alegerile prezidenţiale de anul viitor. Să aibă aceasta vreo legătură cu atacurile obstinate ale d-lui Orban, combinate cu faptul că PNL nu este creditat în sondaje cu mai mult de 23% din numărul total al alegătorilor? Ce metodă mai bună atunci decât de a fabrica şi depune un denunţ penal, pentru a face din premierul Dăncilă o „penală” obligată să se retragă, deoarece nu poate avea sprijinul parlamentului (nefiind parlamentară)…
@Victor
> Ce m-a făcut să cred în timp ceea ce cred apare, printre altele citite/auzite de mine, mai jos.
Cele citite/auzite de tine şi pe care le citezi, nu răspund la niciuna din întrebările mele.
Este păcat că cele citite/auzite de tine nu conţin – niciunul – şi expunerea faptelor concrete de bază necesare înţelegerii situaţiilor, ci doar concluziile comentatorilor citiţi/auziţi.
Despre aceste fapte de bază te întreb eu la punctele 1-3. Dacă le-ai fi ştiut, atunci, spuse pe scurt, ar fi luat mai puţin de jumătate din cât ai scris.
Şi în plus ai fi putut să evaluezi şi plauzibilitatea concluziilor pe care le-ai citat aici. Dar pentru tine asta pare opţional…
@Alexandru
> Şi în plus ai fi putut să evaluezi şi plauzibilitatea concluziilor pe care le-ai citat aici. Dar pentru tine asta pare opţional…
Am evaluat plausibilitatea concluziilor mele pe baza celor relatate de presă de-a lungul câtorva luni şi am dat câteva citate. Când voi da de analize mai aprofundate, scrise pe înţelesul tuturor, sau de noi decizii ale CCR, „comestibile”, le voi relata, aşa cum poate să facă de altfel oricine.
Cu privire la întrebările tale.
1. care a fost obiectul acestor protocoale, adică cine se obliga să facă ce anume;
Am vorbit deja despre echipele mixte SRI – DNA. L-am citat pe dl. Zegrean: „(…) Nu era normal să existe niciun fel de echipe mixte şi de verificare a procurorilor de către Serviciul de Informaţii sau de către oamenii din servicii de informaţii”.
2. care a fost (dacă a fost) baza legală invocată la încheierea acestor protocoale;
Dl. Zegrean spune: „Textul a fost declarat neconstituţional, măcar atunci ar fi trebuit să desfiinţeze protocoalele acestea şi echipele acestea mixte”.
3. ce instituţii trebuiau, conform legii, să fie informate asupra acestor protocoale, respectiv să le aprobe, dar s-a omis?
Să nu uităm că vorbim de protocoale SECRETE, deci câţi ştiau de ele pentru ca eventual să se opună? O altă întrebare este de ce au fost secretizate, de vreme ce recent au putut fi desecretizate. Ce s-a schimbat de atunci? „Plecarea” lui Coldea şi Maior, şi chiar şi schimbarea preşedintelui, nu mi se par explicaţii suficiente.
Am citat şi părerea că: „SRI nu avea voie să opereze în niciun dosar al DNA, întrucât corupția nu poate fi inclusă în categoria amenințărilor la adresa siguranței naționale”.
De altfel despre fapte de bază am tot scris, ultimul (17-5-2018 la 14:04) fiind denunţul făcut azi la Parchetul General de preşedintele PNL, L. Orban, la adresa premierului V. Dancilă. El reia tema „populară” a ameninţărilor la siguranţa naţională, fiind vorba despre nu mai puţin decât înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, difuzarea de informaţii neplublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului.
Mai pe scurt, d-na Dăncilă a fost declarată un fel de „duşman al poporului”. Că denunţul este făcut pe nume privat nu ar trebui să păcălească pe nimeni, după ce a fost relatat pe larg de presă, din iniţiativa chiar a d-lui Orban. Afirmaţiile sale mie mi se par suficient de aberante încât să să NU simt nevoia să aştept decizii ale CCR pentru ca să comentez, dar m-aş bucura desigur să citesc aici şi părerile altora.
D-na ziaristă S. Fati şi-a intitulat un articol „România. Războiul majorității cu președintele”, reprodus aici. Să vedem dacă va scrie şi unul intitulat: „România. Războiul preşedintelui cu majoritatea”.
@Victor
>> Şi în plus ai fi putut să evaluezi şi plauzibilitatea concluziilor pe care le-ai citat aici. Dar pentru tine asta pare opţional…
>
> Am evaluat plausibilitatea concluziilor mele pe baza celor relatate de presă …
Dar nu ai făcut-o pe baza faptelor de care te-am întrebat la (1)-(3), şi care constituie un minim absolut pe care trebuie să ştie oricine vrea să-şi facă o opinie informată (vs. să preia opiniile altora) !!!
>> 1. care a fost obiectul acestor protocoale, adică cine se obliga să facă ce anume;
>
> Am vorbit deja despre echipele mixte SRI – DNA. L-am citat pe dl. Zegrean: „(…) Nu era normal să existe niciun fel de echipe mixte şi de verificare a procurorilor de către Serviciul de Informaţii sau de către oamenii din servicii de informaţii”.
Ce era normal sau nu trebuia să judeci în primul rând în funcţie de conţinutul acelor protocoale, şi anume cine ce trebuia să facă în colaborarea DNA (şi DIICOT şi încă alte zeci de instituţii) cu SRI. Informaţii despre cum erau împărţite sarcinile se găseau foarte uşor chiar şi înainte de desecretizare! Dar tu te iei după Zegrean, iar acesta pare să evite să prezinte aceste infos, după cum reiese din faptul că tu nu le-ai aflat.
>> 2. care a fost (dacă a fost) baza legală invocată la încheierea acestor protocoale;
>
> Dl. Zegrean spune: „Textul a fost declarat neconstituţional, măcar atunci ar fi trebuit să desfiinţeze protocoalele acestea şi echipele acestea mixte”.
Care text? Ce scria în text? Când a fost declarat neconstituţional? Ar fi fost prea mult să te interesezi şi ce anume era neconstituţional în el? Apoi: protocoalele acelea ruşinoase au fost încheiate înainte sau după decizia de neconstituţionalitate? Au fost denunţate între timp de către părţi acele protocoale?
Toate aste ţi-ar fi fost indispensabile înainte de a-ţi face o părere. Dar hotărât lucru, Zegrean nu furnizează asemenea mărunţişuri, şi se pare că nici comentatorii care îl citează, şi pe care îi citezi n-o fac. De ce n-o fac? Şi cum se face că cei pe care îi citesc eu o fac?
>> 3. ce instituţii trebuiau, conform legii, să fie informate asupra acestor protocoale, respectiv să le aprobe, dar s-a omis?
>
> Să nu uităm că vorbim de protocoale SECRETE, deci câţi ştiau de ele pentru ca eventual să se opună?
Ştia cine trebuia (conform legii) să ştie, şi avea voie (tot conform legii) să se opună (dar nu s-a opus). Caută şi vei afla cine este.
Deci repet: păcat că nici la invitaţia mea presantă nu ai clarificat faptele (1)-(3) indispensabile ţie şi iarăşi te-ai mărginit la a cita opinii (la 1 şi 2) şi la a face presupuneri (la 3).
PS: este o precauţie elementară să vezi ce spun unii şi ce spun alţii… Poţi afla astfel multe lucruri interesante…
@Alexandru
> PS: este o precauţie elementară să vezi ce spun unii şi ce spun alţii… Poţi afla astfel multe lucruri interesante…
Mersi pentru sfat. Nu am aflat lucruri care sa mă convinga la „alţii”. Poate că nu am aflat destule, dar oricum despre acest lucru se va mai discuta. Observ că în ultima vreme judecătorii au decis mai puţine condamnări penale ale personalităţilor (vezi cazurile Ponta, Şova, Greblă, doamnele judecătoare de la ICCJ), ceea ce pune pe gânduri…
Deoarece mi-ai atras atenţia recent că am ignorat lucruri scrise de tine, îmi permit să menţionez că nu ai avut nici un cuvânt de spus despre denunţul anunţat azi de L. Orban. Ţi se pare că d-na Dăncilă chiar a făptuit acte de înaltă trădare, uzurparea funcţiei publice, difuzarea de informaţii nepublice şi prezentarea cu rea-credinţă de date inexacte preşedintelui României în scopul ascunderii săvârşirii unor fapte de natură să aducă atingere intereselor statului?
Sper să aflu de la tine cât mai repede lucruri interesante despre „ce spun unii şi ce spun alţii” pe această temă, inclusiv în Israel.
@Victor
> Deoarece mi-ai atras atenţia recent că am ignorat lucruri scrise de tine, îmi permit să menţionez că nu ai avut nici un cuvânt de spus despre denunţul anunţat azi de L. Orban
Diferenţa este că lucrurile scrise de mine erau strict în subiectul discuţiei, iar subiectul cu denunţul… cu Orban… Dăncilă… este unul din numeroasele tale devieri de la subiect, subiect care era întrebările factuale (1) – (3). Văd că astea nu te interesează. Nici nu ştii, şi nici nu te grăbeşti să ştii lucrurile astea precise : „Poate că nu am aflat destule, dar oricum despre acest lucru se va mai discuta”.
Din păcate, oricât se va discuta în viitor, din sursele tale nu rişti să afli despre 1-3 mai mult decât ai aflat până acum, adică nimic. Şi nici prin gând nu-ţi trece să cauţi tu activ informaţii despre cele 3 subiecte. Dar este mai bine: o să poţi să repeţi în continuare convingerile tale cu toată seninătatea. Cu excepţia punctului 3, la care nu mai poţi fi sigur că nu ştia cine trebuia să ştie, iar cel care putea să le invalideze le-a aprobat.
@Alexandru
> Diferenţa este că lucrurile scrise de mine erau strict în subiectul discuţiei, iar subiectul cu denunţul… cu Orban… Dăncilă… este unul din numeroasele tale devieri de la subiect, (…)
Să vedem cât de „strict”. Tema articolului publicat de mine a fost: „DNA a primit două lovituri consecutive de la ICCJ”. În el m-am referit la achitările în serie în procesele Ponta – Şova şi Toni Greblă.
Tu ai răspuns cu ce a scris pe tema respectivă judecătorul Cristi Danileţ pe pagina sa de Facebook, lucruri la care am obiectat puternic pe (13-5-2018 la 22:49). Ai ignorat cu desăvârşire această reacţie, care se referea la un comentariu al altuia, publicat de tine ca răspuns la articolul meu.
Restul comentariilor tale pot fi considerate după aceea devieri de la subiect, agrementate cu sfaturi nesolicitate. Nu ai arătat interes pentru comentariilor altora, aduse de mine urmându-ţi exemplul, ci ai ţinut morţiş să comentez nişte puncte de-ale tale. Eu am comentat şi acele puncte, fără să intru suficient în amănunte, după gustul tău. Oricum, nu am sărit peste ele, aşa cum ai sărit tu peste ceea ce am comentat eu (spusele lui Danileţ).
Despre denunţul lui L. Orban, care a provocat reacţii interne intense (de genul: Încercare de a provoca căderea guvernului folosind procurorii) şi mari nemulţumiri exprimate de reprezentanţi ai guvernului şi ai opoziţiei din Israel, voi informa/comenta suplimentar în viitor.
@ Alex. Leibovici
Mi-ați cerut un răspuns. Iată-l:
Saakashili a făcut ordine, a eliminat corupția endemică din Gruzia, făcând repede și intensiv reforme revoluționare ! Nu este o contradicție în termenii asociați: :revoluționar” și „reforma” !
Acești termeni sunt omogeni, diferența constând în mărimea „vitezei” și „intensității” vectorului-reformă.
Reforma devine revoluționară la o anume mărime a vitezei cu care se desfășoară și a intensității ei.
Este de analizat și de determinat acele praguri, treabă pentru specialiștii în legislație.
După părerea mea reforma devine revoluție,în momentul când se încalcă legislația existentă.
Să ne întoarcem la „revoluția” lui Saaka shvili, din cadrul lupteisale cu corupția, lupta considerată ilegală de apărătorii legalității. Deci se poate spune că lupta sa a avut un caracter „revoluționar”.
Iată un exemplu: :” Вынесен приговор по линии Страсбургского суда. То есть Саакашвили был обвинен официально, что он совершил правонарушение, превысив полномочия”.
În română: „A fost pronunțată o condamnare, de către Tribunalul din Strassburg. Adică Saakashvillia fost acuzat oficial,ca a comis încălcări ale legii,prin depășirea competențelor sale”
https://lb.ua/world/2017/11/06/381095_saakashvili-gruzinskiy.html
@Sfartz Pincu
Aţi scris:
> În Gruzia, Saakashvilli a făcut curățenie,încălcând legea
V-am cerut un exemplu concret – de politică de luptă contra corupţiei pe care a dus-o cu încălcarea legii. Iată ce exemplu daţi:
> A fost pronunțată o condamnare, de către Tribunalul din Strassburg. Adică Saakashvilli a fost acuzat oficial,ca a comis încălcări ale legii,prin depășirea competențelor sale
Şi daţi o referinţă (mai bine n-o dădeaţi!; v. mai jos). Am citit-o şi am constatat că:
– în cazul care a ajuns la CEDO este vorba de un asasinat al unui funcţionar de bancă de către nişte ofiţeri sus-puși din poliţia Gruziei
– conflictul între părţi a început într-un bar pe motive de femei/gelozie (28 ian 2016); mai târziu funcţionarul de bancă a fost găsit mort
– deja după 4 luni, pe 6 iunie 2006, patru poliţişti au fost condamnaţi; în proces nimeni n-a pomenit de vreun amestec al lui Saakaşvili
– din referinţa pe care o daţi rezultă că CEDO abia urmează să se pronunţe; iar acuzaţia de „depăşirea atribuţiilor” nu este totuna cu asasinat sau complicitate la asasinat, sau acoperirea unui asasinat.
Deci cazul pe care l-aţi amintit nu are nimic de-a face cu metodele folosite în lupta contra corupţiei din Gruzia.
Vă reamintesc că dv. susţineţi că ilegalităţile sunt indispensabile aplicării unor reforme radicale şi aţi dat exemplul Gruziei. Deci vă rog: nu mai repetaţi acest lucru pe ACUM, deoarece nu aţi dovedit că este adevărat. Dacă găsiţi în viitor o dovadă – veritabilă – atunci mai vorbim.
Dar să ştiţi: eu nu mai vreau să-mi pierd vremea să cercetez şi să dezmint fiecare afirmaţie fanteziste postată pe ACUM şi o să le şterg dacă nu sunt însoţite de argumente cât de cât plauzibile.
PS: Acum, de curiozitate şi în subsidiar, despre referinţa pe care o daţi, care este din publicaţia LB.ua :
– articolului este un interviu cu un anume Vahtang Maisai, despre care aflăm de la început că „se consideră duşman personal al fostului preşedinte al Gruziei”; nu face impresie prea bună privitor la credibilitate, nu-i aşa??
– publicaţia LB.ua aparţine cumnatului unui fost preşedinte a Ucrainei, naş al actualului prim-ministru şi fost preşedinte al Federaţiei Ruse, D. Medvedev.
Una din ilegalitati comise de Saakashvilli a fost libertatea de alegere pentru „hotii in lege”-care ori ramaneau si mergeau in spatele gratiilor, ori se expatriau !!
Si o prima consecinta,ca nu aleg „surse”,cu preferinta pentru cele din Wiki, ati trecut la represalii,punandu-ma sa ma prezint din nou-cine sunt,cu nume si adresa de mail!!
@Sfartz Pincu
> Una din ilegalitati comise de Saakashvilli a fost libertatea de alegere pentru „hotii in lege”, care ori ramaneau si mergeau in spatele gratiilor, ori se expatriau !!
În ce anume consta ilegalitatea?
Credeţi, de exemplu, că aceştia erau deja judecaţi şi condamnaţi?
@ Alex.Leibovici
Sunt cel puțin două ilegalități,în acea „invitație” !
1.Șantaj cu amenințare.-Şantajul că infracțiune este prevăzut în art. 207 Cod penal și constă în constrângerea unei persoane să dea, să facă, să nu facă sau să sufere ..•
2.Acoperirea hoților,(promisiunea de neîncepere a urmăririi penale)-art.275(1) Sustragerea, distrugerea, reţinerea, ascunderea ori alterarea de mijloace … Art. 271 Noul Cod Penal Obstrucţionarea justiţiei …
………!
Iar sunt somat sa ma prezint!!
Alte achitări ale unor înalte personalităţi politice, trimise în judecată de DNA
1. Dl. Ludovic Orban, actualul preşedinte al PNL, a fost trimis în judecată în 17 mai 2016, de către procurorii DNA, care l-au acuzat că şi-a folosit influenţa pentru a obţine foloase necuvenite. Potrivit rechizitoriului, în 1 martie 2016, Orban, atunci prim-vicepreşedinte al PNL, l-a contactat pe un omul de afaceri, solicitându-i sprijin financiar pentru campania electorală pentru alegerile locale din vara acelui an, când deputatul fusese nominalizat pentru a candida la funcţia de primar al Capitalei.
În 11 aprilie 2016, ziua în care a fost pus sub control judiciar, Orban a anunţat că îşi retrage candidatura la Primăria Capitalei şi demisionează din funcţiile de prim-vicepreşedinte PNL şi vicepreşedinte al Camerei Deputaţilor.
Printr-o Decizie pronunţată pe 30.4.2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) dl. Orban a fost achitat. Decizia este definitivă, fiind menţinută astfel decizia luată în 31 ianuarie 2017 de un complet de trei judecători al instanţei supreme. Procurorul DNA ceruse instanţei condamnarea liderului PNL la un an închisoare cu executare, susţinând că s-a folosit de funcţia pe care o avea în PNL pentru a obţine foloase necuvenite. Sursa
2. În anul 2016, procurorii DNA Braşov l-au trimis în judecată pe Călin Popescu Tăriceanu pentru mărturie mincinoasă şi favorizarea făptuitorului, dosarul având legătură cu declaraţiile pe care acesta le-a dat în cauza privind retrocedarea presupus nelegală a unei suprafeţe din Pădurea Snagov şi a Fermei Băneasa.
Procurorul DNA a cerut, la ultimul termen al dosarului, de la începutul lunii mai, o pedeapsă de trei ani de închisoare cu executare pentru Călin Popescu Tăriceanu.
Magistraţii Înaltei Curți au decis, marţi 22 mai 2018, să îl achite pe preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, în dosarul în care acesta a fost acuzat de mărturie mincinoasă. Decizia nu este definitivă. Sursa.
Se observă încă odată că în ultima vreme judecătorii pun capăt încercărilor DNA de a condamna în procese penale personalităţi de vârf ale statului, curmând ceea ce cerea cu puţină vreme în urmă şefa DNA Laura Codruţa Kovesi şi anume „decaparea” la vârf.
Procurorul Lucian Onea şi-a dat demisia de la conducerea serviciului teritorial DNA Ploieşti
Postul de televiziune Antena 3 a prezentat, pe 11 februarie, mai multe înregistrări audio în care erau redate presupuse discuţii ale procurorului-şef al Serviciului Teritorial Ploieşti al DNA, Lucian Onea, cu fostul deputat Vlad Cosma, trimis în judecată într-un caz de corupţie, referitoare la falsificarea unor probe din dosare.
Onea, procurorul din fruntea DNA Ploiești, despre care Laura Codruța Kovesi spunea că e ”unitatea de elită” a Direcției, a decis să demisioneze din funcția de conducere din Prahova. E de presupus că Onea a demisionat, totodată, și din Colegiul Director al DNA. Totul, după ce Parchetul General a dispus punerea sa sub urmărire penală.
Şeful DNA Ploieşti, Lucian Onea, şi fostul procuror DNA, Mircea Negulescu, sunt urmăriţi penal într-un dosar aflat pe rolul Parchetului General. Potrivit unor surse judiciare, cei doi sunt acuzaţi de participaţie improprie la inducerea în eroare a organelor judiciare. Sursa.
Statistică: Condamnări definitive pe dosare de corupţie întocmite de DNA, ianuarie-aprilie 2018, plus sinteza pe anul2017 – http://www.pna.ro/
Aprilie 2018 – http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8821
32 inculpaţi în 17 hotărâri judecătoreşti, pedepse între 9 luni şi 10 ani închisoare
Ele privesc: doi manageri spital, doi directori regie autonomă, doi ofițeri de poliție, un manager sector zonal din cadrul unei societăți petroliere, un expert superior primărie sector, un comisar Gardă de Mediu etc.
Încadrare: evaziune şi înşelăciune, evaziune și spălare de bani, delapidare și uz de fals, mită și trafic influență, abuz în serviciu și distrugere înscrisuri, vânzări ilegale, delapidare, dare de mită, fraudă examen admitere, luare de mită, cumpărare de influenţă, abuz serviciu deosebit de grav+conflict interese, evaziune fiscală, fraudă fonduri EU, etc.
Martie 2018 – http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8782
47 inculpați prin 19 hotărâri judecătorești, pedepse între 1,5 şi 5,5 ani.
Ele privesc: două persoane conducere companie de stat, un șef finanțe publice locale (oraș), un notar, un primar comună, doi ofițeri poliție, doi angajați tribunal, două cadre didactice.
Încadrare: abuz în serviciu (4 dosare), fraude fonduri EU (6 dosare), acces neautorizat la informaţii confidenţiale, evaziune fiscală (3), fals în înscrisuri, trafic de influenţă, abuz serviciu foloase necuvenite, mită la examene, etc.
Februarie 2018 – http://www.pna.ro/comunicat.xhtml?id=8743
68 inculpați prin 23 hotărâri judecătorești, pedepse între 2 şi 7,5 ani
Ele privesc: un judecător, un consilier la Secretariatul General al Guvernului, doi angajați ai unei ambasade române, un director și un manager al unei societăți de utilități publice, doi impresari de fotbal, un ofițer de poliție, 8 agenți de poliție rutieră etc.
Încadrare: schimb nelegal de terenuri, evaziuni fiscale, trafice de influenţă, şantaj, abuzuri de serviciu, fraude fonduri EU, luări/dări de mită, transferuri frauduloase fotbalişti, delapidare, şantaj, etc.
Ianuarie 2018,
56 inculpați prin 21 hotărâri judecătorești, pedepse între 1 şi 9 ani închisoare
Ele privesc: un primar de municipiu, un secretar de județ, doi preşedinţi de consiliu judeţean, un consilier judeţean, trei directori de companie de stat, un comisar de poliţie, patru agenţi de poliţie, cinci funcţionari publici, consilier procuror şef DIICOT, etc.
Încadrare: abuzuri în serviciu deosebit de grave/obţineri de avantaje, finanţare ilegală club fotbal, fraude fonduri UE, fraudă la impozite cu însuşire de bunuri, luări/dări de mită, falsuri în înscrisuri, evaziune fiscală, luare mită poliţie frontieră, fraudare bănci, trafic de influenţă, spălare de bani, fals în înscrisuri, etc.
Anul 2017: sinteza condamnărilor definitive
713 inculpaţi prin 315 hotărâri judecătoreşti
Ele privesc: 3 deputați, 1 senator, 1 secretar de stat, 28 primari și 30 directori ai unor instituții publice și societăți cu capital de stat.
Adăugat 18:10 GMT:
Găsesc foarte curios faptul că în niciunul din discursurile principale la Congresul PSD de acum câteva luni – Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu – nu apare nici măcar o singură dată cuvântul „corupţie”.
Tot aşa şi în Programul de guvernare 2018-2020 al coaliţiei PSD-ALDE – nicun cuvinţel despre un asemenea fenomen în România!
@Alexandru
> Statistică: Condamnări definitive pe dosare de corupţie întocmite de DNA, ianuarie-aprilie 2018 (…)
– Nu am găsit în enumerarea de mai sus nici o înaltă personalitate politică sau judiciară care a fost condamnată în 2018. Eu m-am referit la acestea (Ponta, Şova, Greblă, Orban, Tăriceanu), constatând că numărul lor pare în scădere rapidă. Ele sunt şi cele mai controversate, în condiţiile în care până şi şefi de partide, ca recent L. Orban, încearcă să folosească organele de urmărire penală în lupta cu adversarii săi politici de vârf (Dăncilă, Dragnea).
– Lucrurile se înţeleg mai bine din comparaţii. Am încercat să aflu de pe site-ul DNA-ului câte achitări au fost în acest an, şi eventuale comparaţii cu anul 2017, dar nu am reuşit să găsesc.
– Îmi amintesc că Inspecţia Judiciară are printre sarcinile primite de la ministrul justiţiei să determine „randamentul” DNA în acest an şi să-i prezinte un raport. Poate vom afla de acolo informaţii mai complete.
Un scurt extras din Bilanţul DNA pe anul 2017, prezentat pe 28 februarie 2018 de procurorului general al Direcţiei, Laura Codruţa Kovesi:
Aceşti procurori par să fie nişte stahanovişti! În plus, cu cât mai mare este activitatea de anticorupţie şi cu cât mai multe fonduri sunt investite în ea (au crescut mult de la an la an), cu atât mai multe cazuri se descoperă, ca într-un sac fără fund. Totul pare o muncă de Sisif, ceea ce duce la ideea că represiunea pură nu soluţionează asemenea probleme complexe.
> Tot aşa şi în Programul de guvernare 2018-2020 al coaliţiei PSD-ALDE – nicun cuvinţel despre un asemenea fenomen în România!
Citat:
De curiozitate am căutat de câte ori apare cuvântul „corupţie” în documentul PNL „100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100”.
Rezultat: nu apare niciodată.
@Sfartz Pincu (19-5-2018 la 13:30)
Aţi afirmat că reforme radicale, în particular lupta contra corupţiei, nu se pot face fără încălcarea legii („revoluţie”). V-am cerut un exemplu concret. Aţi dat exemplul unui funcţionar de bancă care a fost asasinat – cu amestecul lui Saakaşvili, ziceţi dv. – şi care a trecut prin CEDO. V-am arătat că este un asasinat pe motive de femei/gelozie şi că numele lui Saakaşvili nu figurează la dosar.
Apoi aţi afirmat că una din ilegalităţi comise de Saakashvilli în lupta contra corupţiei a fost că a dat libertatea de alegere pentru „hoţii in lege”, care ori rămâneau şi mergeau în spatele gratiilor, ori se expatriau. Aţi explicat că ilegalitatea constă în încălcarea a două prevederi din Codul penal, pe care le şi citaţi. Acest fapt m-a impresionat pozitiv, deoarece aţi argumentat la modul concret.
Aţi invocat trei prevederi din Codul penal: şantaj, sustragerea sau distrugerea de probe ori de înscrisuri şi obstrucţionarea justiţiei. Trec peste faptul că nu Codul penal românesc se aplică în Gruzia, deoarece este un fapt minor, dat fiind că toate codurile penale se aseamănă destul de mult. Dar nu pot să trec peste faptul că niciuna din aceste prevederi nu are absolut nimic de-a face cu „ilegalitatea” comisă, ziceţi dv., de Saakashvilli în lupta contra corupţiei de a fi dat libertatea de alegere pentru „hoţii in lege”, care ori rămâneau şi mergeau în spatele gratiilor, ori se expatriau. Şi iată de ce.
Dacă ar fi fost vorba de oameni care au fost deja arestaţi şi/sau judecaţi şi/sau condamnaţi, atunci poate că a le da drumul să se exileze ar fi putut fi ilegal. Numai că nu a fost vorba de asemenea cazuri ! V-am recomandat să vedeţi în cartea Larisei Burakova (pe care o aveţi!) care a fost povestea. Puteţi căuta „вор/воры в законе” şi altundeva. Iată pe scurt povestea reală:
În iunie 2004 parlamentul gruzin a adoptat legea „Despre infracţionalitatea organizată”, care a fost încorporată în Codul penal. Cf. art. 223(1), un membru al organizaţiei interlope poate fi arestat şi judecat deja pentru însuşi faptul apartenenţei la o asemenea organizaţie. Pedeapsa este 3 la 8 ani închisoare şi confiscarea averii – dacă nu se dovedeşte a fi fost legal dobândită.
Acum: Specificul regulilor „hoţilor în lege” era că dacă neagă faptul că este hoţ în lege, atunci este „aspru pedepsit” de chiar „colegii” săi. Atunci, dacă persoana este arestată şi recunoaşte în faţa justiţiei că este „hoţ în lege”, este pedepsită de lege, dacă nu recunoaşte, este pedepsită de „tovarăşii” săi.
În această situaţie, majoritatea celor circa 150 hoţi în lege din Gruzia au părăsit ţara fără să aştepte intrarea în funcţiune a legii. Ce s-a întâmplat cu ceilalţi puteţi citi în cartea menţionată, capitolul „Reforma Ministerului de Interne”.
Deci, contrar afirmaţiei dv., nu a fost săvârşită nicio ilegalitate legată de plecarea celor care au emigrat înainte de publicarea legii. Iar ceilalţi, cei care n-au plecat la timp, au fost arestaţi şi condamaţi.
Deci şi a doua dv. încercare de a argumenta că reformele radicale se pot face numai pe cale „revoluţionară”, adică cu încălcarea legalităţii, a eşuat.
@ Alex. Leibovici
Nu a eșuat ! Dvs. luați de „bune”-adică considerați ca orice lege adoptată de un organ legislativ-„este legală”!!
Eu pe de altă parte, nu înghit „automat” asemenea aserțiuni,din două motivē:
1. Admit ca fapt real-că organele legislative, (oricare ar fi ele)-pot fi,sunt corupte-coruptibile.
2. Am dreptul la aplicarea principiului juridic „îndoiala justificată”-prin realitatea corupției demonstrate a unor organe legislative,cum este de exemplu cazul decretului 13, sau/și a modificării aberante a Codului Penal din România, cu o bună parte din cele 192 de alineate propuse de Comisia condusă de Domnul „alta întrebarε”!
Ați afirmat că fiecare țară are Codul său Penal, și ca în mare măsură- seamănă între ele.Corect.
„Seamănă-dar nu răsarẹ!”-zice proverbul,și bine zice !!
Nu există un Cod Penal Internațional de referință,și încă acceptabil de către toate țările, atât de diferite prin codurile lor morale-distincte.Plecând de la codul lui Hamurabi și până la Codul britanic-care nici nu e cod-e judecată după situații precedente,și codurile penale islamice,(organice-la propriu !)-absolut toate,toate-DIFERĂ.
Deocamdată singurul cod penal bun de luat în seamă-de a fi „bun”, poate fi cel bazat pe codul moral al lui Moise! Dacă există ?!
Dl. Sfartz scrie: „Dvs. luați de „bune”-adică considerați ca orice lege adoptată de un organ legislativ-„este legală”!! Eu pe de altă parte, nu înghit „automat” asemenea aserțiuni, (…)”
După DEX, Lege. II. 1. (Jur.) Act normativ care emană de la organul legislativ al statului și prin care sunt reglementate anumite relații sociale;
Se pune deci întrebarea cum ceva care prin definiţie este legal, adică o lege care emană de la organul legislativ, poate să nu fie „înghiţită” cu una, cu două ca fiind legală. Că poate fi neclară, incompletă, proastă, criminală, etc., este cu totul altceva, motiv pentru care legile se mai şi schimbă, ba uneori se anulează, parţial sau total.
Din alt fir aflăm, de la acelaşi autor:
„Nu are sens calificativul-„cel mai rapid automobil de serie”-deoarece (…)
Astfel (…),cel mai rapid automobil de serie este (…)”. Sursa.
De ce oare vorbeşte autorul despre ceva ce, după dânsul, nu are sens?
Sau să-mi fi scăpat mie ceva în fiecare dintre cazuri?
DNA nu a avut, nu are și, cât timp va mai exista, nu va avea niciun rol, absolut nici unul, în reducerea/eradicarea corupției. A fost un instrument de tortură al lui T.B. de a elimina, prin spectacole televizate temeinic regizate, orice adversar al său, real ori imaginar. O spun mulți de ani de zile. Mai devreme ori mai târziu, toate acestea lucruri ar fi ieșit la iveală. Este îmbucurător că, de acest lucru, își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv
Într-o țară care a schimbat trei premieri într-un an și are premise să-l mai schimbe încă o dată este firesc.
@Nicu Adrian Udriște
> Este îmbucurător că, de acest lucru, își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv
Nu domnule, denunţarea DNA şi a celorlalte organisme care combat marea corupţie în România NU reprezintă linia editorială a publicaţiei ACUM !
În orice caz, eu personal mă distanţez vehement de asemenea poziţii.
@Nicu Adrian Udriște
> DNA nu a avut, nu are și, cât timp va mai exista, nu va avea niciun rol, absolut nici unul, în reducerea/eradicarea corupției.
Această afirmaţie „absolutistă” este greşită.
> Este îmbucurător că, de acest lucru (problemele legate de DNA – vm), își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv
Redacţia ACUM nu reprezintă un tot unitar, cu o părere unică asupra celor ce se întâmplă în România. Vă amintesc că, în afara articolului în firul căruia comentăm acum, au apărut în timp trei alte articole critice la adresa unor aspecte ale activităţii DNA şi unele conexe (cu actualizări în comentarii):
– „D-na L.C. Kövesi – Antena 3: 0,25 – 0”: (6-11-2015). Sursa.
– „Un ziarist englez salută dezincriminarea din România”: (3-2-2017). Sursa.
– „De ce se teme Laura Codruța Kövesi?”: (8-11-2017). Sursa.
Nu am stat să caut în arhivă, dar nu reuşesc să îmi amintesc de dv. ca de un critic frecvent şi principial al derapajelor DNA-ului.
@Victor (23-5-2018 la 19:54)
>> Statistică: Condamnări definitive pe dosare de corupţie întocmite de DNA, ianuarie-aprilie 2018 (…)
>
> Nu am găsit în enumerarea de mai sus nici o înaltă personalitate politică sau judiciară care a fost condamnată în 2018. Eu m-am referit la acestea (Ponta, Şova, Greblă, Orban, Tăriceanu), constatând că numărul lor pare în scădere rapidă.
Achitările unora dintre ei nu este definitivă. În afară de asta, abundenţa înaltelor personalităţi achitate în ultima lună poate foarte bine să fie o fluctuaţie statistică, iar nu o tendinţă, deoarece nu s-a manifestat în lunile şi anii precedenţi.
Iată câteva persoane destul de sus-pus condamnate definitiv în ianuarie 2018 (în comentariul precedent am enumerat funcţii, acum dau şi nume):
– Uioreanu Horea Dorin, președinte al Consiliului Județean Cluj, luare de mită, fals în înscrisuri, tentativă de spălare de bani; 6 ani 4 luni;
– Ostaficiuc Constantin și Nădăștean Ioan-Petrișor, președinte al Consiliului Județean Timiș, respectiv secretar al județului Timiș, finanţare ilegală, câte 3 ani închisoare
– Mihăilescu Ionuț Florentin, cons. procuror-şef DIICOT, mărturie mincinoasă, 1,5 ani închisoare
– Toader Gabriel Răsvan, directorul general din cadrul Ministerului Economiei, luare de mită, 4 ani închisoare
> Lucrurile se înţeleg mai bine din comparaţii. Am încercat să aflu de pe site-ul DNA-ului câte achitări au fost în acest an, şi eventuale comparaţii cu anul 2017, dar nu am reuşit să găsesc.
Situl DNA este foarte prost organizat. Din câte am putut să-mi dau seama, statisticile complete, conţinând şi achitările, se publică doar anual. Iată aici pe cea din 2017 (am folosit-o în comentariul menţionat pentru sinteza condamnărilor definitive pentru anul 2017). Deci:
Pentru 2016 (V. aici) : 879 condamnaţi definitiv, „randament” 89%.
> Aceşti procurori par să fie nişte stahanovişti! … cu cât mai mare este activitatea de anticorupţie şi cu cât mai multe fonduri sunt investite în ea (au crescut mult de la an la an), cu atât mai multe cazuri se descoperă, ca într-un sac fără fund.
Adică crezi că numărul sporit de dosare de corupţie finalizate şi înaintate justiţiei de către DNA se explică prin aceea că procurorii nou angajaţi inventează cazuri de corupţie ca să-şi justifice salariile? Că nu sunt cazuri de corupţie reale care, cu personal mai numeros, pot fi pregătite (pentru judecătorii) mai bine şi/sau mai repede, astfel încât să se mărească numărul de condamnări şi/sau să evite prescrierea? Nu-i aşa că nu asta ai vrut să spui? Dar atunci ce ai vrut să spui?
>> Tot aşa şi în Programul de guvernare 2018-2020 al coaliţiei PSD-ALDE – nicun cuvinţel despre un asemenea fenomen în România!
>
> Citat [din acest program]: continuarea demersurilor de finalizare a Mecanismului de Cooperare şi Verificare, prin internalizarea procesului de monitorizare a condiţionalităţilor din cadrul său, prin promovarea activă în dialogul cu interlocutorii europeni a progreselor României în materie de reformă a justiţiei şi combatere a corupţiei.
Deci să vedem ce avem aici.
Citatul complet a ceea ce am spus eu este:
>> în niciunul din discursurile principale la Congresul PSD de acum câteva luni – Dragnea, Dăncilă, Tăriceanu – nu apare nici măcar o singură dată cuvântul „corupţie”.
>>
>> Tot aşa şi în Programul de guvernare 2018-2020 al coaliţiei PSD-ALDE – nicun cuvinţel despre un asemenea fenomen în România!
Deci din citatul tău au dispărut cele 3 discursurile principale la Congresul PSD însumând 8’400+8’400+ca.4’000 = ca. 20’000 de cuvinte, niciunul din care nu conţine cuvântul „corupţie”. Iar în Programul de guvernare 2018-2020 al coaliţiei PSD-ALDE (un document de 280 de pagini şi 60’000 de cuvinte!!) ai găsit o singură dată cuvântul acesta blestemat. Iar în contextul citat de tine cuvântul apare în enumerarea subiectelor urmărite de Uniunea Europeană prin MCV, deci nu ca o importantă preocupare proprie pe timpul guvernării comune…
Cum îţi explici acest lapsus? Prin aceea că de fapt marea corupţie nu mai este semnificativă deoarece a fost în esenţă eradicată? Atunci de ce avem în ultimii ani în medie peste 2 condamnări definitive pe zi, 365 de zile pe an? Este vorba oare dosare fabricate de la A la Z de procurori şi ştampilate ca atare de judecători??
> De curiozitate am căutat de câte ori apare cuvântul „corupţie” în documentul PNL „100 de măsuri liberale în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş prin Platforma România 100”. Rezultat: nu apare niciodată.
Şi aici te-ai întrecut pe tine însuţi!
În primul rând: faptul că şi PNL este un partid corupt nu scuză cu nimic PSD/ALDE. Iar eu n-am spus că PNL mi-ar fi mai simpatic faţă de PSD/ALDE. Aşa că „Tu quoque” fallacy, you know…
Apoi: N-ai observat în titlul documentului calificativul „în completarea proiectelor prezentate de…”? Iar acel proiect este „Manifestul România 100”. Citesc acolo, chiar la punctul nr. 1:
În concluzie: ce a mai rămas în picioare din argumentele tale iscusite? Mai nimic! Motivul este că poziţia ta nu poate fi apărată prin argumente bazate pe fapte.
@Victor Manta
„Nu am stat să caut în arhivă, dar nu reuşesc să îmi amintesc de dv. ca de un critic frecvent şi principial al derapajelor DNA-ului.”
Nu, mi-e frică.
@ Alex. Leibovici
Comentariul Dvs. de mai sus trebuie să devină automat un articol !! De ce nu apare? Este un document complect,pertinent,critic și ..demolator al celor care sunt [editat la cererea autorului/Mod] „pe de gratis”- contra lui Codruța.Aviz amatorilor!
Că la DNA, se plătește bine, nu este un secret.Muncă și răsplată,este drept.
La începutul anului 2003, mi s-a propus să lucrez ca expert tehnic pentru DNA cu oferta unui salariu net (!) de 9.000 de lei. (Euroiul era pe atunci la 3,6 lei/Euro !)•Tentant,dar am refuzat.Am mai fost expertul procuraturii din Onești, pe probleme de circulație, și conform expertizelor mele,nu a fost nimeni condamnat ! Cu o excepție, dar în care-analiza mea exclusiv tehnică a fost de genul: „Mortul este vinovat”.
La DNA o astfel de atitudine-nu ar fi mers,și în nici un caz,nu aș fi vrut să sufere cineva-oricine, după mâna mea !
@Nicu Adrian Udriște
> @Victor Manta. „Nu am stat să caut în arhivă, dar nu reuşesc să îmi amintesc de dv. ca de un critic frecvent şi principial al derapajelor DNA-ului.” Nu, mi-e frică.
Chiar vorbiţi serios? Dacă este cazul, atunci este cu atât mai îngrijorător, deşi poate că explicabil:
@Sfartz Pincu
> Comentariul Dvs. de mai sus trebuie să devină automat un articol ! De ce nu apare?
Un articol serios nu poate fi un răspuns la un comentariu, în orice caz nu un răspuns direct. Iar eu voiam un răspuns direct, punct cu punct.
@Nicu Adrian Udriște
„DNA nu a avut, nu are și, cât timp va mai exista, nu va avea niciun rol, absolut nici unul, în reducerea/eradicarea corupției. A fost un instrument de tortură al lui T.B. de a elimina, prin spectacole televizate temeinic regizate, orice adversar al său, real ori imaginar. O spun mulți de ani de zile. Mai devreme ori mai târziu, toate acestea lucruri ar fi ieșit la iveală. Este îmbucurător că, de acest lucru, își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv”
Ce vreţi să spuneţi prin „își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv”? Și pe ce vă bazaţi?
@Nicu Adrian Udriste
Nimeni nu are motive sa se teama de DNA ! Teama trebuie sa fie DE TRIBUNALUL care ia decizia unei pedepse pentru cei „cu musca pe caciula”. Sper, cred, ca nu sunteti unul dintre acestia !
@Alexandru (25-5-2018 la 23:07)
>În afară de asta, abundenţa înaltelor personalităţi achitate în ultima lună poate foarte bine să fie o fluctuaţie statistică, iar nu o tendinţă, deoarece nu s-a manifestat în lunile şi anii precedenţi.
Ar fi o fluctuaţie dacă între timp nu s-ar fi întâmplat nimic, dar nu trebuie ignorată influenţa asupra practicării justiţiei a schimbărilor la SRI, descoperirea a zeci de protocoale secrete şi desecretizarea celui între SRI şi DNA, descoperitea „decapării” la vârf ca politică a şefei DNA-ului, debarcarea şi anchetarea unor procurori de la „unitatea de elită” DNA Ploieşti ca urmare a unor înregistrări dezvăluite presei, şi a.
> Iată câteva persoane destul de sus-pus condamnate definitiv în ianuarie 2018 (…): Uioreanu Horea Dorin, Ostaficiuc Constantin, Nădăștean Ioan-Petrișor, Mihăilescu Ionuț Florentin, Toader Gabriel Răsvan cons. procuror-şef DIICOT (ca să vezi, tocmai la Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, după ce a fost inculpată fosta şefă de acolo, Alina Bica – vm).
Are rost să comparăm pe cei de mai sus cu cei citaţi de mine (Ponta, Şova, Orban, Tăriceanu, Greblă), cunoscuţi pe plan naţional şi unii chiar internaţional)? Nu are, drept care nu continui compararea!
> Situl DNA este foarte prost organizat.
Aşa este, şi nu numai site-ul (vezi de exemplu controlul defectuos al activităţii la DNA Ploieşti).
> Achitări definitive 2017 – „randament”: 88%, 2016 – „randament” 89%
Ai neglijat ceea ce mi-am propus eu: „Am încercat să aflu de pe site-ul DNA-ului câte achitări au fost în acest an, şi eventuale comparaţii cu anul 2017, dar nu am reuşit să găsesc”.
Lipsesc achitările pe 2018, cele care mă interesau (cele vechi îmi erau utile doar în comparaţie) şi despre care spui că nu sunt accesibile, deoarece statisticile se fac anual. Deci bazându-ne pe datele oficiale stăm ca înainte, adică prost. Să le vedem atunci pe cele neoficiale, pentru ca să ne putem face o idee:
La aceasta se adaugă lovitura recentă pe care DNA-ul şi-a dat-o singură, posibil că din lipsă de probe convingătoare cu care să apară în faţa judecătorilor, deveniţi mult mai exigenti:
Deci pe tot anul 2017, aşa cum scrii la „Achitări 2017”, au existat 93 de inculpaţi ce au fost achitaţi şi 29 clasaţi, iar pe primele 5 luni ale anului curent 78 de persoane au fost achitate şi 89 clasate. Cifrele vorbesc de la sine şi confirmă cele spuse de mine şi anume că numărul achitărilor în acest an a crescut foarte mult!
> Adică crezi că numărul sporit de dosare de corupţie finalizate şi înaintate justiţiei de către DNA se explică prin aceea că procurorii nou angajaţi inventează cazuri de corupţie ca să-şi justifice salariile?
Nu, am vrut să subliniez că deşi sunt mai mulţi şi au mai multe fonduri, nu se văd rezultatele muncii lor, corupţia rămânând, în cifrele prezentate de L.C. Kovesi, cam la acelaşi nivel. Scăderea din acest an nu li se datorează lor, ci creşterii exigenţei judecătorilor.
> Şi aici te-ai întrecut pe tine însuţi!
Şocant, nu-i aşa? La PSD am găsit folosit în programul de guvernare cuvântul „corupţie” o dată (tu ai susţinut greşit că niciodată), iar la principalul său adversar politic, PNL, niciodată.
Argumentul tău că PNL-ul şi-a prezentat cele 100 de măsuri liberale în completare la Platforma România 100 a lui D. Cioloş, un „pitic” în raport cu marele partid istoric PNL, nu este convingător. Când vii cu 100 (!) de puncte „(…) în completarea proiectelor prezentate de Dacian Cioloş”, este de aşteptat să menţionezi, şi eventual să dezvolţi un asemenea punct dacă îl consideri important. Ori nu a fost cazul!
> În primul rând: faptul că şi PNL este un partid corupt nu scuză cu nimic PSD/ALDE. Iar eu n-am spus că PNL mi-ar fi mai simpatic faţă de PSD/ALDE.
Nici eu nu am spus acest lucru. Întrebarea corectă este dacă lupta împotriva corupţiei trebuie să intre în general în programul partidelor politice, aşa cum te aştepţi. Eu cred că ar putea intra în programele lor LUPTA PENTRU PREVENIREA CORUPŢIEI. În lupta împotriva corupţiei diversele partide se manifestă prin elaborarea şi perfecţionarea legilor penale şi a codurilor respecţive în cadrul activităţii lor parlamentare. Este o muncă foarte specializată (sau ar trebui să fie) ce se desfăşoară într-un cadru democratic precis, în care toate partidele prezente în parlament, şi nu numai ele, îşi aduc contribuţia.
> În concluzie: ce a mai rămas în picioare din argumentele tale iscusite? Mai nimic! Motivul este că poziţia ta nu poate fi apărată prin argumente bazate pe fapte.
Eu constat că am putut să le apăr, limitându-mă numai la argumente pe care le-am extras din realităţi, ele nefiind nicidecum „iscusite”, ci mai degrabă arhicunoscute pentru cei care urmăresc atent şi fără prejudecăţi evoluţiile recente din România.
În încheiere le cer scuze cititorilor pentru acest comentariu care a ieşit prea lung după gusturile mele, în care însă am satisfăcut cerinţa să acopăr punct cu punct afirmaţiile mele mai succinte de dinainte. Comentariul este lungit şi de numeroase citate, pe care le-am considerat indispensabile pentru urmărirea mai uşoară a schimbului de opinii.
@Ștefan Maier
„Ce vreţi să spuneţi prin „își dau seama tot mai mulți, inclusiv ACUM.tv”? Și pe ce vă bazaţi?”
La această întrebare a răspuns într-un interviu (la TVR 1, cred) în urmă cu circa un an și jumătate (deci nici foarte recent, nici foarte demult) însăși șefa DNA. A luat-o gura pe dinainte, desigur, interviul nu a mai fost repetat și nici altul, de anvergura aia, nu a mai avut sau nu știu eu.
Alte comentarii nu mai fac, tema DNA-ului nu este de mare interes pt mine. Dacă însă s-ar acorda un premiu pentru cel mai bun regizor TV din ultimii zece ani, de departe șefa DNA are trebui să ia premiul pt cele mai bune spectacole televizate. Aplauzele care le însoțesc confirmă succesul la public.
@Sfartz Pincu (27-5-2018 la 02:32)
> Nimeni nu are motive sa se teama de DNA !
Chiar aşa, d-le Sfartz? Ia să vedem ceva mai de aproape cam ce putea să vă aştepte pe dv. dacă aţi fi o persoană cercetată de DNA Ploieşti:
Amintesc că aceste lucruri, şi multe altele tot atât de grave, pe care le ştim momentan doar din mărturiile de la TV ale impricinaţilor (cum ar fi declaraţii zmulse sub aminininţarea pistolului de serviciu al procurorului, şantaje prin ameninţarea implicării rudelor apropiate sau urmăriri cu substrat sexual) nu sunt de natură să liniştească.
> Teama trebuie sa fie DE TRIBUNALUL care ia decizia unei pedepse pentru cei „cu musca pe caciula”. Sper, cred, ca nu sunteti unul dintre acestia !
Această insinuare la adresa unui comentator nu vă face cinste! Probele falsificate menţionate mai sus ajungeau în cele din urmă în faţa instanţelor de judecată, care chiar fără să ştie riscau să judece strâmb. Asemenea fărădelegi ale procurorilor ar fi putut să ducă la ani grei de închisoare, ispăşiţi în condiţiile execrabile pentru care România se află pe locul I al plângerilor depuse împotriva sa la CEDO (9.900 plângeri, reprezentând 17,6% din totalul dosarelor).
@Nicu Adrian Udriște
Mai rar un răspuns atât de evaziv, reflectând perfect incompetența și impertinenţa comentariului în legătură cu care v-am pus o întrebare civilizată, invitând la dialog şi urbanitate. Dacă s-ar acorda un premiu pentru aşa ceva…
Încă o lovitură grea pentru şefa DNA
Sursele Revista 22, România TV şi altele, apreciate de mulţi cititori, ne anunţă că, dupa decizia referitoare la refuzul presedintelui de a o revoca pe Kovesi din functia de procuror sef al DNA, Curtea Constitutionala a emis un comunicat de presa in care arata ca revocarea Laurei Conduţa Kovesi din funcţia de şefa a DNA este obligatorie și spune ce cale trebuie sa urmeze seful statului.
Iată un extras din textul Comunicatului de Presă a CCR din 30.05.2018
Actualizare . Cunoscuta Ioana Ene Dogioiu, Senior editor la ziare.ro, vede România în afara UE după această decizie perfect legală a CCR, for superior de decizie în probleme de natură constituţională:
„(…) intreg demersul acestei revocari declansate de Tudorel Toader pare stupid. (…) Asta e de fapt decizia CCR de astazi. Nu despre ultimele luni de mandat ale dnei Kovesi. Nu despre presedintele Iohannis. Este despre Romania in UE sau in afara ei”.
Un nou scenariu catastrofă, inventat de la cap la coadă de d-na Dogioiu, scenariu cărui i se potriveşte numele de ROMEXIT!
Am pus ceva mai devreme, sub formă de 3 comentarii la articolul „România. Războiul majorității cu președintele„:
1. Textul integral al Comunicatului CCR din 30 mai 2018 – v. aici:
2. Un rezumat al meu şi câteva observaţii – v. aici;
3. Alte observaţi de-ale mele – v. aici.
@Alexandru
> Am pus ceva mai devremee, sub formă de 3 comentarii (…)
Au fost multe ştiri în acelaşi timp, care au fost comentate la intervale apropiate de timp de noi amandoi. Eu am pus un comentariu scurt şi concis, iar tu trei consecutiv, de diferite lungimi, urmate de un articol. Articolul pus de tine l-am comentat aici. Nu am văzut comentariile tale decât după ce l-am publicat pe al meu, tot într-un fir potrivit.
Evenimentul fiind mult aşteptat şi foarte important, cred că surplusul de informaţii adus prin comentarii nu poate fi decât benefic, oriunde ar apare ele, ştiind în mod pertinent şi că riscurile de despărţire ulterioară ale unor comentarii multiple pe aceeaşi temă sunt ca şi inexistente…
Comisia Europeană nu comentează deciziile curților naționale, dar monitorizează lupta anticorupție prin Mecanismul de Cooperare și Verificare pe Justiție, a declarat joi un purtător de cuvânt al CE, chestionat în legătură cu decizia de miercuri a Curții Constituționale a României privind procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), Laura Codruța Kovesi.
„Nu comentăm deciziile curților naționale. Așa cum știți, lupta anticorupție este un domeniu pe care Comisia Europeană îl evaluează ca parte a raporturilor sale din Mecanismul de Cooperare și Verificare”, a declarat un purtător de cuvânt al CE. Sursa.
Decizia CCR va fi publicată probabil în ziua de 5 iunie în Monitorul Oficial, după care preşedintele României va putea decide în perfectă cunoştinţă de cauză cu privire la revocarea Procurorului-şef al DNA, care i-a fost cerută de CCR prin Comunicatul ei de presă, deja publicat pe 30.05.2018.
Hai să ne’ntâlnim Sâmbătă seara !
„Hai să ne ‘ntâlnim sâmbătă seară, PSD-iști-cu toții-la șosea !!” – a sunat din trâmbiță șeful cel Mare – Dragnea Liviu – chemându-și membrii la un Miting mare Miting. Mobilizare de zile mari – ca la alegeri, autobuze, trenuri, mașini personale – să aducă membrii de Partid (social-democrații?) din toate colțurile țării la București.
Pentru ce? a fost întrebat Șeful de jurnaliștii nedumeriți de această grandioasă mobilizare.
– „Mergem până la capăt”, a fost răspunsul prompt, și a adăugat:
– „Și ca să luptăm cu puterea paralelă !” – a adăugat Șeful, după o profundă meditare.
Cu puterea paralelă a luptat și predecesorul lui Dragnea, Ion Iliescu. Dar Iliescu nu avea, în 1990, sub control atâția primari, și a apelat doar la seful de sindicat al minerilor Cosma, să-i aducă pe ortaci în capitala sa facă ordine.
Tradiția se poate crea și din două situații asemănătoare. Atunci, adversarul erau protestatarii, acum adversarul sunt protestatarii ! Atunci -minerii cu bătele, acum …. Dumnezeu știe dacă vin și minerii, cu sau fără bate, dar sigur că ceva acolo, măcar un mic detașament simbolic de ordine si paza, secretarul județean PCR-pardon, m-a luat gura pe dinainte – PSD, va trebui să mobilizeze ! Nu de alta, dar salariile autodeterminate de primar pentru.. primar trebuie justificate ! Cu ce bani se va plăti benzina și motorină pentru autobuzele care trebuie să aducă „milionul” de comuniști, of doamne iar am greșit… de PSD-iști la București, nu se știe, dar să facem o socoteală pe degete, cum se spune, 1 milion de co… PSDisti, câte 50 buc. într-un autobuz, face 20.000 de autobuze, pe o distanță medie de 250km., ori 40 litri pe sută face 100 litri dus, o sută întors, deci total = 4 milioane litri, la preț de 6 lei/litru=24 milioane de lei, bani buni,care cică după spusele Șefului vor fi plătiți din cotizațiile de Partid ! Treacă-me argă !
Scopul scuză mijloacele. Scopul este măreț. Un asemenea miting măreț este o armă redutabilă în arsenalul unei opoziții, dornice să dărâme un guvern. Dar PSD-ul este la Putere ! Are Parlamentul cu Camera Deputaților și cu Senatul la degetul mic ! O are pe Doamna Dancila, o competența politică de rang mondial în vârful Guvernului !
Până și la Curtea Constituțională are o majoritate „pro” ! Acum are și justiția la picioare, prin legile lui Iordache – „altă întrebare”, și prin Tudorel-ministrul justiției- de acum stăpân pe tot ce suflă a procuror ! Și atunci, DE CE? „Mergem până la capăt” ! Poate cineva să explice care este „capătul”, avut în vedere de Dragnea?
Un om cu mintea nezăpăcită de acest miting și-ar pune logic întrebarea: „Ce motiv are o putere coruptă până în măduva oaselor, care a pus mâna pe codul penal și la răsucit astfel încât să justifice orice hoție mare, să-i scoată „basma curată” pe toți puternicii zilei care bagă mâna adânc în bugetul statului – să manifesteze împotriva unei himere numite „stat paralel” ?
Eu ca un cetățean care nu se pricepe, dar nici nu se bagă în politică, bănuiesc că prin „statul paralel” se înțelege binomul: „Președinte+DNA”, adică cei care trebuie să facă și fac dreptate, luptând cu corupția. Și trag concluzia că suntem în situația hoților care strigă „Hoții !!!”.
Vor striga oare în cor, la acest Mare Miting Mare: „Hoțiii” ?
@Pincu Sfartz
Legat de PSD, este mai greu de ştiut cu precizie de ce organizează un miting, deoarece ideile lor în materie s-au tot schimbat pe parcurs.
Întâi vroiau să manifesteze pentru susţinerea referendumului propus tot de ei, legat de definirea diferită în Constituţie a familiei (definită nou ca fiind uniunea liber consimţită între un bărbat şi o femeie), o idee retrogradă, cu care însă bănuiesc că sunteţi de acord…
Acum am înţeles că vor să-şi arate nemulţumirea faţă de faptul (adevărat de altfel) că Preşedintele Klaus Iohannis i-a cerut de patru ori Primului Ministru pesedist Viorica Dăncilă să demisioneze.
Am auzit la TV şi ideea că vor să ceară în public demiterea Procurorului-şef al DNA Laura Codruţa Kovesi de către Preşedintele Klaus Iohannis, aşa cum a decis săptămâna trecută Curtea Constituţională a României, lucru pe care CCR l-a anunţat tot săptămâna trecută printr-un Comunicat de presă.
> Eu ca un cetățean care nu se pricepe, dar nici nu se bagă în politică, bănuiesc că prin „statul paralel” se înțelege binomul: „Președinte+DNA”, (…)
Daaaa, se vede că nu vă prea descurcaţi cu terminologia ziaristică actuală, chiar dacă locuiţi în România şi nu scăpaţi de regulă prilejul să amintiţi acest lucru.
Termenul de „binom” a fost inventat/încetăţenit în acest context de ziaristul Ion Cristoiu şi se referă la colaborarea dintre SRI (Generalul Florian Coldea – trecut în rezervă de Preşedinte la cererea relativ noului Director al SRI Eduard Hellvig) şi DNA (d-na Kovesi – mai sus). Pe web găsiţi cu uşurinţă o mulţime de referinţe legate de acest subiect foarte discutat.
Curtea Constituţională a României a adus azi precizări cu privire la situaţia d-lui Petre Lăzăroiu, legate de presupuse neclarităţi ale statului său de judecător CCR, care ar afecta valabilitatea deciziilor recente ale Curţii, după cum urmează (extras):
Tudor Pendiuc, fost primar al Piteștiului, a fost achitat. Decizia instanţei nu este definitivă.
Obiectul dosarului îl constituie un drum public de 30 de metri lungime, 3.5 metri lățime, astfaltat de primărie. Drumul ducea la 6 imobile.
”Un an și jumătate a durat” a spus Tudor Pendiuc, care a detaliat datele din dosar: ”Acuzația a fost de instigare la abuz în serviciu. (…)”. DNA a considerat că prejudiciul a fost de 27.000 lei.
Când a fost reținut, Tudor Pendiuc a fost dus încătușat și înconjurat de jandarmi. Una dintre surse.
Aş menţiona că în România au fost construite multe zone cu imobile noi, dar problema asfaltării căilor de acces este una rămasă în bună măsură nerezolvată.