caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Romania



 

România. Războiul majorității cu președintele

de (14-5-2018)
7 ecouri

 
Miza: debarcarea șefei DNA Laura Codruța Kövesi.

Coabitarea dintre președintele Klaus Iohannis, provenit din zona liberală a politicii românești și guvernul preponderent social-democrat este tot mai complicată.

Pe de o parte șeful statului a început să tragă de timp în privința promulgării actelor normative și să saboteze modificările făcute de parlament la legile justiției, prin trimiterea și retrimiterea lor la Curtea Constițituțională.

Pe de altă parte, majoritatea parlamentară îi restrânge tot mai mult atribuțiile președintelui, astfel încât în final să rămână doar cu cele prevăzute de Constituție.

Celelalte, specificate prin legi organice, le pierde treptat. Președintele a fost astfel eliminat din procedura organizării referendumului, a fost scos din numirea șefului Autorității de Reglementare în Comunicații, iar parțial i-a fost redus rolul de numire a procurorilor șefi, astfel încât poate refuza instalarea lor în funcție doar o singură dată.

În acest conflict dintre președinte și guvern sau majoritatea parlamentară, conflict care se prelungește în tot mai multe domenii, rolul de reglementare a rolurilor revine Curții Constituționale, care în România este formată din 9 judecători cu mandat de 9 ani care poate fi reînnoit: 3 sunt propuși de președinte, 3 de Camera Deputaților și 3 de Senat (Art 142 din Constituție).

Fiindcă cei 9 judecători nu provin din afara sferelor de influență politică, independența lor e mereu pusă la îndoială și, printr-o tradiție care nu onorează această instituție, adesea Curtea Constituțională a făcut favoruri puterii.

Joi, ministrul justiției Tudorel Toader a încercat să convingă Curtea că revocarea procurorului-șef anticorupție nu este o prerogativă a președintelui, după ce el a cerut revocarea șefei DNA, iar Klaus Iohannis a respins-o.

Potrivit legii, președintele îi numește pe procurorii-șefi propuși de ministrul justiției, cu avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii.

Legea nu prevede însă mecanismul revocării, care în mod normal ar trebui să fie simetric, deci președintele să decidă și demiterea la cererea ministrului de resort.

În fața Curții Constituționale, avocatul președintelui în această speță a fost Simina Tănăsescu, profesor la Facultatea de Drept din Bucureși la Catedra de drept public și consilier prezidențial din 2015.

Tănăsescu a explicat că decizia președintelui de a refuza revocarea Codruței Kövesi, deci de a respinge solicitarea ministrului justiției, poate fi atacată doar în contencios administrativ.

Juriștii pe care i-a consultat postul nostru de radio au părerei împărțite.

Curtea Constituțională a ținut o ședință publică miercuri în acest caz, dar a amânat pronunțarea pentru finele lunii mai. Cei 9 judecători sunt chemați să răspundă la întrebarea dacă președintele are sau nu drept de veto, în revocarea unui procuror șef.

Ministrul justiției Tudorel Toader a spus în fața Curții că în lipsa intervenției acesteia pentru eliminarea blocajului creat s-ar putea acredita ideea că „oricând președintele ar putea să refuze să dea curs unei proceduri legale, blocând-o la jumătatea drumului”.

Simina Tănăsescu a răspuns că refuzul președintelui de revocare a șefei Direcției Naționale Anticorupție nu este un blocaj instituțional, ci reprezintă „exercitarea unei atribuții legale a șefului statului”. (Mai mult, reprezentanta președintelui le-a arătat judecătorilor o opinie separate făcută de ministrul Justiției pe vremea când era membru al Curții Constituționale, din care rezultă că Parlamentul poate reglementa cum dorește atribuțiile pe care le are președintele sau ministrul Justiției în numirea procurorilor șefi, de und ear rezulta că nu ar fi nevoie de arbitrajul CCR, ci de un proces în contencios administrativ)

Social-democrații își doresc cu ardoare de mai multă vreme debarcarea Codruței Kövesi, în semn de răzbunare față de ceea ce s-a întâmplat cu mulți dintre ei, dar și pentru slăbirea mecanismelor anticorupție și revenirea la o viață politică mai relaxată, așa cum era înainte de întărirea DNA.

Se relatează că liderul social-democraților Liviu Dragnea s-ar fi lăudat la partid că are de partea sa cel puțin 5 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale și că lucrurile vor merge în sensul dorit de PSD.

Între timp, parlamentarii PSD continuă modificarea legilor justiției, inclusiv în detrimentul statului de drept și pe drumul izolării politice a președintelui, prin golirea de atribuții a funcției acestuia.

Sabina Fati, 10 mai 2018

Acest articol a fost preluat cu permisiune de pe situl Europei Libere.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • Victor Manta: (15-5-2018 la 16:05)

    Joi, ministrul justiției Tudorel Toader a încercat să convingă Curtea că revocarea procurorului-șef anticorupție nu este o prerogativă a președintelui, după ce el a cerut revocarea șefei DNA, iar Klaus Iohannis a respins-o. (…) Tănăsescu (consilier prezidenţial – vm) a explicat că decizia președintelui de a refuza revocarea Codruței Kövesi, deci de a respinge solicitarea ministrului justiției, poate fi atacată doar în contencios administrativ. (…) Juriștii pe care i-a consultat postul nostru de radio au părerei împărțite.

    Explicaţie: contencios administrativ, 1. ansamblul mijloacelor juridice utilizate de orice persoană interesată pentru restabilirea ordinii de drept, încălcată prin acte juridice şi/sau fapte materiale ale organelor administraţiei publice. Sursa.

    Eu înţeleg din aceasta relatare a d-nei Fati că:

    – Dl. Toader a încercat să convingă CCR că decizia de revocare a şefei DNA îi aparţine lui, şi nu preşedintelui Iohannis

    – D-na Tănăsescu se opune acţiunii dl. Toader pe motivul că acesta NU ar fi trebuit să sesizeze CCR, ci să acţioneze prin alte metode juridice. Deci o obiecţie pur formală.

    – Juriştii consultaţi de postul de radio Europa Liberă „au păreri împărţite”, (…)

    În conseciţă nici d-na Fati nu poate să se pronunţe. Mi se pare corect din partea ei că nu o face. Dar vom vedea de mai jos că aici obiectivitatea ei se opreşte brusc aici…

    Social-democrații își doresc cu ardoare de mai multă vreme debarcarea Codruței Kövesi, în semn de răzbunare față de ceea ce s-a întâmplat cu mulți dintre ei, dar și pentru slăbirea mecanismelor anticorupție (…).

    Deci „penalii” de PSD-işti doresc revocarea d-nei Kovesi din răzbunare pentru ce ar fi suferit ai lor. Dar cum se împacă oare această afirmaţie cu urmărirea de către DNA a judecătorului CCR Toni Greblă, recent achitat de ICCJ? Am relatat despre aceasta aici.

    Sau cu achitarea definitivă, tot în frumoasa lună mai a acestui an, a fostelor judecătoare de la ICCJ: Gabriela Bîrsan (8 ani de pedeapsă cu executare ceruţi de DNA) şi Iuliana Puşoiu (3 ani cu executare)? Sursa.

    Erau toţi cei trei înfocaţi susţinători ai PSD-ului, răzbunători şi corupţi până în măduva oaselor? Sau o vedem pe d-na Fati cea dintotdeauna, lipsită de echilibru în judecăţi şi care ignoră fapte/surse? Eu înclin pentru a doua variantă.

    Se relatează că liderul social-democraților Liviu Dragnea s-ar fi lăudat la partid că are de partea sa cel puțin 5 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale și că lucrurile vor merge în sensul dorit de PSD.

    Pe ce se bazează oare ziarista Fati? Pe zvonuri? Or fi adevărate, n-or fi? Doreşte cumva să submineze dinainte încrederea în hotărârile viitoare are CCR, pe care bănuieşte că nu le va agrea? Oare a avut obiecţii de acelaşi fel pe vremea d-lui Zegrean la CCR?

    Între timp, parlamentarii PSD continuă modificarea legilor justiției, inclusiv în detrimentul statului de drept (…)

    La modificarea acestor legi au participat şi contribuit, timp de peste un an, multe instituţii şi organizaţii. Încă o afirmaţie aruncată fără justificări în public de d-na Fati, ceea ce aduce a propagandă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 4

  • Sfartz Pincu: (20-5-2018 la 06:36)

    @ Manta Victor

    O situație reală este prezentată de Domnia Sa, ca fiind o consecință a zvonurilor !
    Este vorba de Curtea Constituțională,pe care Dumnealui o consideră „obiectivă”.
    Dar ce te faci cu realitatea cotidiană-cunoscută de oricine trăiește în România, și nu o privește prin fereastră-de afară,unde mediul este-total diferit,inaplicabil României ?.
    Toată lumea din Romănia, știe cine conduce Camera Deputaților-PSD-ul prin chiar Președintele acestui partid.
    Toată lumea știe-cine conduce Senatul-Domnul Călin Popescu Tăriceanu-Președintele Senatului,aliat de nădejde a lui Dragnea!. Un trădător politic al lui I.C. Bratianu si Mihail Kogalniceanu-trecut prin toate ideologiilẹ(trădate la moment de oportunitate),-monarhistă,liberală,liberal-democrată,și după comportamentul asociativ cu Dragnea- și social democrată !
    Și atunci rezultă: 3 judecători de la CC-sunt „Dragniști”,3-sunt „tăriceni”,și 3-„iohanniști”. rezultatul,dacă mai știe cineva și aritmetică=6/3-sau 6:3-în favoarea blocului de nezdruncinat anti-DNA !
    Se strecoară in comentariul de mai sus-un dampf de nemulțumire al autorului comentariului-anti-Fati-prezentul articol al Stimatei Doamne Sabina-este opusul,contrariul-și mai bine documentat articol-legat de realitatea din România-decât propriul articol contra Codruței !
    Bravo-Doamna Fati ! Tabloul prezentat de Dvs. este conform cu REALITATEA !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Victor Manta: (20-5-2018 la 13:57)

    @Sfartz Pincu

    > O situație reală este prezentată de Domnia Sa (adică de mine – vm), ca fiind o consecință a zvonurilor !

    Nu aţi citit cu atenţie ceea ce am citat din d-na Fati: „Se relatează (! – vm) că liderul social-democraților Liviu Dragnea s-ar fi lăudat la partid că are de partea sa cel puțin 5 din cei 9 judecători ai Curții Constituționale și că lucrurile vor merge în sensul dorit de PSD” şi nici ceea ce am comentat eu.

    Eu am atras atenţia că „se relatează” are aerul unui zvon. Am căutat pe web şi nu am găsit nici o confirmare a acestuia. Aşa ceva ar fi fost, desigur, o mare gafă a d-lui Dragnea, lucru rezervat de regulă adversarilor săi politici (gen: Iohannis – scuze „evreilor”, L. Orban – denunţul lui Dăncilă).

    > Toată lumea din Romănia, știe cine conduce (cele 2 camere ale Parlamentului – vm)

    Ce să vezi, mai ştie şi multă lume din străinătate, iar eu mă număr printre cei ce ştiu. V-am arătat de altfel în trecut, de multe ori, că eu am acces la aceleaşi surse de informaţii ca şi dv., dar ideea nu reuşeşte să-şi facă loc.

    > Și atunci rezultă: 3 judecători (…)

    Este consecinţa diverselor alegeri legislative, rezultat care se schimbă. Cui nu-i place, trebuie să lupte pentru schimbarea legilor actuale, doar că dv. sunteţi primul care vă împotriviţi schimbărilor legislative, preferând măsuri dictatoriale (de tipul vino Ţepeş Doamne).

    > (…) prezentul articol al Stimatei Doamne Sabina-este opusul,contrariul-și mai bine documentat articol-legat de realitatea din România (…)

    Am arătat că împrăştie şi zvonuri… Desigur că de la o ziaristă de profesie mă aştept să adere la standardele cele mai înalte, ceea ce am constatat în repetate rânduri că nu este cazul.

    În ceea ce vă priveşte, constat în încheiere că aţi reuşit de această dată să evitaţi atacurile la persoană. Sunteţi pe calea cea bună, felicitări şi tot aşa înainte!

    Bravo, bravissimo, domnule Sfartz!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (30-5-2018 la 14:21)

    Comunicat CCR 30 mai 2018.

    Concluzii:

    1. [CCR] Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

    2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie.

    Textul integral – v. mai jos şi aici.

    COMUNICAT DE PRESA 30.05.2018

    COMUNICAT DE PRESĂ privind cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului

    În ziua de 30 mai 2018, Plenul Curții Constituționale, învestit în temeiul dispozițiilor art.146 lit.e) din Constituție și ale art.11 alin.(1) pct.A lit.e), precum și ale art.34, art.35 și art.36 din Legea nr.47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, a luat în dezbatere cererea de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională între Ministrul Justiției, pe de o parte, și Președintele României, pe de altă parte, în principal, și între Guvernul României și Președintele României, în subsidiar, cerere formulată de prim-ministrul Guvernului, determinată de refuzul Preşedintelui României de a da curs cererii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

    Curtea a constatat că primul-ministru al Guvernului este titular al dreptului de a sesiza Curtea Constituţională cu soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională, conform art.146 lit.e) din Constituţie. Cu privire la calitatea ministrului justiţiei de parte în cadrul conflictului juridic de natură constituțională, Curtea a constatat că ministrul justiţiei este nominalizat, în mod expres, prin art.132 alin.(1) din Constituţie, text constituţional care stabilește că procurorii îşi desfășoară activitatea sub autoritatea acestuia. Astfel, ministrul justiţiei exercită, în această privință, o competenţă constituţională specială şi expresă, care nu are legătură cu competenţa generală a Guvernului. Prin urmare, potrivit jurisprudenţei sale, reprezentată de Decizia nr.285/2014, Curtea a constatat că ministrul justiţiei poate fi parte în cadrul unui conflict juridic de natură constituțională.

    Curtea a stabilit că problema de drept asupra căreia poartă obiectul sesizării este aceea de a determina întinderea şi conţinutul sintagmei „sub autoritatea ministrului justiţiei” din cuprinsul art.132 alin.(1) din Constituţie, prin raportare la art.94 lit.c) din Constituţie, aspect care se subsumează unui raport de drept constituţional pur. Astfel, situaţia litigioasă dedusă judecăţii Curţii Constituţionale are natură constituţională, soluţionarea acesteia fiind de competenţa sa exclusivă, şi nu a instanţelor judecătoreşti. De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, nu ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti interpretarea şi aplicarea la cauze concrete a Constituţiei, pentru că, astfel, ele s-ar substitui Curţii Constituţionale [a se vedea Decizia nr.377/2017].

    În aceste condiţii, Curtea a statuat că, în procedura de revocare a procurorului din funcţiile de conducere prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, raporturile dintre ministrul justiţiei şi Preşedintele României sunt raporturi de drept constituţional pur, în sensul că ele formează obiectul de reglementare al Constituţiei, neputând fi reglementate prin norme juridice aparţinând altor ramuri de drept. Curtea a stabilit că art.94 lit.c) din Constituţie este un text cu caracter general, de principiu, în sensul că Preşedintele României numeşte în funcţii publice, în condiţiile legii [a se vedea Decizia nr.285/2014], aplicându-se, deopotrivă şi în ipoteza revocării/ eliberării din funcţie. În schimb, art.132 alin.(1) din Constituţie este un text cu caracter special, care stabileşte o putere de decizie a ministrului justiţiei asupra activităţii desfăşurate de procurori şi indică faptul că în această procedură ministrul are un rol central [a se vedea Decizia nr.45/2018], aspect care se reflectă şi asupra carierei procurorilor. Curtea a statuat că, în cazul revocării procurorului din funcţiile de conducere, prevăzute de art.54 alin.(1) din Legea nr.303/2004, ministrul justiţiei acţionează în cadrul unor limitări stricte impuse de lege, sub forma cazurilor care, în mod obiectiv, justifică revocarea din funcţia de conducere a procurorului.

    Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci o putere de verificare a regularităţii acesteia. Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii [s.m./A.L.]. Astfel, Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate, ceea ce a creat un blocaj în privinţa exercitării autorităţii ministrului justiţiei asupra activităţii procurorilor. Prin urmare, conduita Preşedintelui României de a nu-şi exercita competenţele potrivit Constituţiei a determinat imposibilitatea ministrului justiţiei să îşi exercite competenţele constituţionale conferite de art.132 alin.(1) din Constituţie, ceea ce a determinat un conflict juridic de natură constituţională.

    De asemenea, Curtea, având în vedere jurisprudența sa, a stabilit şi conduita constituţională care trebuie urmată, respectiv emiterea, de către Preşedintele României, a decretului de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

    Având în vedere cele de mai sus, Curtea, cu majoritate de voturi [6:3 /A.L.], a statuat:

    1. Constată existenţa unui conflict juridic de natură constituţională între Ministrul justiţiei şi Preşedintele României, generat de refuzul Preşedintelui României de a da curs propunerii de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi.

    2. Președintele României urmează să emită decretul de revocare din funcţie a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, doamna Laura Codruţa Kövesi. Decizia este definitivă și general obligatorie și se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, Președintelui României, prim-ministrului Guvernului României și Ministrului Justiției și se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I. Compartimentul Relații externe, relații cu presa şi protocol al Curții Constituţionale

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (30-5-2018 la 14:42)

    Deci justificarea Curţii este următoarea:

    „Preşedintele României, în temeiul prevederilor art.94 lit.c) din Constituţie, nu are o putere discreţionară proprie în cadrul procedurii de revocare, ci [doar/al] o putere de verificare a regularităţii acesteia”.

    „Rezultă că prerogativa Preşedintelui României de a revoca procurorul din funcţia de conducere se circumscrie exclusiv unui control de regularitate şi legalitate a procedurii.”

    Pe de altă parte,

    „… Preşedintele României nu are competenţa constituţională de a opune argumente de oportunitate în raport cu propunerea de revocare din funcţie iniţiată, în condiţiile legii, de ministrul justiţiei. Or, în cauza de faţă, Preşedintele României a refuzat emiterea decretului de revocare a procurorului-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie pe motive de oportunitate, şi nu de legalitate…”

    Mie mi se pare plauzibilă această justificare – dacă într-adevăr Iohannis nu a argumentat cu o lipsă de regularitate [respectarea procedurilor] şi/sau legalitate [respectarea legii]. Din câte îmi aduc aminte, el a argumentat prin aceea că reproşurile aduse de ministrul justiţiei nu i s-au părut convingătoare, însă CCR spune că nu sub aspectul acesta trebuia Iohannis să aprecieze.

    Cum nu sunt susficient de priceput în chestii d-astea, aştept să văd:

    – opiniile separate, dacă există, ale celor 3 judecători CCR care au votat contra [se știe cine sunt – Livia Stanciu (fosta șefă a ÎCCJ), Daniel Morar (fostul șef al DNA) și Stefan Minea];

    – răspunsul/acţiunile lui Iohannis; s-ar putea să n-aibă încotro;

    – aştept să aud şi alţi experţi, de ex. Cristi Danileţ, care îmi inspiră destulă încredere (după ce am citit mai multe pe blogul lui).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (30-5-2018 la 15:58)

    Deci CCR nu s-a pronunţat asupra fondului problemei, adică dacă şefa DNA a condus într-adevăr atât de prost instituţia încât trebuie să fie demisă. CCR s-a pronunţat în privinţa dreptului ministrului justiţiei de a cere demisia şi asupra dreptului preşedintelui de a refuza contrasemnarea demisiei pentru motivul pe care acesta l-a invocat – „neconvingător”.

    Dacă Iohannis ar fi argumentat cu aspectul legalităţii, adică că argumentele/reproşurile ministrului justiţiei sunt insuficiente în raport cu legislaţia în vigoare, ar fi fost poate altceva. Poate că Iohannis s-a mulţumit cu faptul că Consiliul Superior al Magistraturii a considerat, el, argumentele min. just. insuficiente şi a respins cererea de demitere. Numai că CCR-ului nu i-a păsat de părerea CSM, poate chiar pe bună dreptate, în ideea – poate – că CSM nici nu trebuia inclus în procedura de urmat pentru demiterea lui Kovesi.

    Deci este posibil că Iohannis a fost prost sfătuit şi a fost over-confident în greutatea pe care o poate avea decizia CSM – care s-a dovedit a fi nulă. Dar a crezut că decizia finală este a lui şi că argumentele nu contează.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (30-5-2018 la 19:20)

    Am publicat opinia judecătorului Cristi Danileţ sub formă de articol separat – v. aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.81.150.27