O fostă colegă de şcoală mi-a lansat azi o provocare: să argumentez de ce cred că romii sunt discriminaţi în România şi că există o cultură a rasismului în ţara noastră. Sigur că pe tema asta se pot scrie (şi s-au scris) volume întregi, dar o să încerc să fac o sinteză cât mai accesibilă pentru toată lumea care este interesată de subiect.
Conform unui studiu recent al IRES (2013), romii sunt descrişi de respondenţi drept hoţi, infractori (20%), leneşi, dezinteresaţi şi indiferenţi (11%), needucaţi şi necivilizaţi (8%), iar 58% dintre respondenţi nu ar accepta ca în familia lor să intre o persoană de etnie romă. Cam astea sunt etichetele care sunt asociate unui copil rom din prima zi de viaţă (v. aici).
Să urmărim aşadar evoluţia acestui ipotetic copil rom. Copilul nu va avea o problemă să interiorizeze toate aceste etichete foarte devreme, la fel cum au făcut-o şi părinţii, bunicii sau străbunicii lui (v. aici).
Apropo de străbunici, este foarte probabil că nu va învăţa la şcoală despre sclavia romilor. Dacă manualele de istorie ar spune tot timpul adevărul, ar spune că primele atestări documentare ale sclaviei romilor pe teritoriul României de azi datează din 1385, că sclavia acestora a durat până târziu (1783 – Bucovina, 1785 – Ardeal, 1855 – Moldova, 1856 – Principatul Ţării Româneşti, 1861 – Basarabia), că în 1942 mulţi dintre ei au fost deportaţi în Transnistria şi foarte puţini s-au întors să povestească (v. aici).
Întorcându-ne la statistici, copilul respectiv are de 2 ori mai multe şanse să se nască într-o familie cu un nivel socio-economic foarte scăzut, atribut care caracterizează 68, 9% din familiile de romi, faţă de 31, 1% în cazul familiilor de români. Ca să fie clar, nivel socio-economic foarte scăzut înseamnă că familia respectivă deţine cel mult unul dintre următoarele obiecte: aragaz, frigider, radio, TV, calculator, telefon fix, telefon mobil, autoturism, tractor, căruţă (v. aici).
Micul rom are de 3-4 ori mai multe şanse să moară în primii ani de viaţă comparativ cu media naţională. Nu e de mirare, dat fiind că 40% din copiii din gospodăriile rome sunt subnutriţi, izolaţi şi înfometaţi sau că jumătate dintre ei nu beneficiază de vaccinuri. Copilul nostru supravieţuieşte, însă la vârsta preşcolară are şi alte obstacole de înfruntat. Numai 3% dintre copiii romi beneficiază de serviciile unei creşe şi doar 20% merg la grădiniţă (v. aici).
Grădiniţa este importantă, pentru că nefrecventarea ei creşte ulterior riscurile de abandon şcolar. Conform unui studiu din 2011, 75, 9% dintre copiii romi care au abandonat educaţia nu au mers la grădiniţă. La fel ca în cazul mortalităţii infantile, rata abandonului şcolar şi neparticipării este semnificativ mai ridicată în cazul populaţiei rome: 44, 22% la copiii cu vârste între 7-11 ani şi 64, 62% pentru grupa 12-16ani. Contrar a ceea ce indică mass media, motivele pentru care mulţi dintre copiii romi abandonează şcoala nu ţin de tradiţia căsătoriilor timpurii (motiv indicat în 6, 6% din cazuri), ci de sărăcie. La fel ca orice părinţi, şi romii doresc un viitor mai bun pentru copiii lor, dar realitatea e că fie nu fac faţă cheltuielilor impuse de şcoală (învăţământul gratuit fiind departe de a fi gratuit), fie au nevoie de copii ca forţă de muncă pentru a asigura supravieţuirea familiei, fie pur şi simplu au o istorie atât de lungă de marginalizare încât nu văd educaţia ca pe o reţetă de succes (v. aici).
Cu puţin noroc, copilul nostru reuşeşte să ajungă la şcoală. Cu şi mai mult noroc, poate chiar într-o şcoală de masă, nu într-o şcoală ajutătoare (v. aici). Aici fie va învăţa într-o şcoală segregată, la marginea comunităţii, în nişte condiţii considerate nedemne pentru copiii majoritarilor, fie într-o şcoală mai bună, dar într-o clasă segregată unde nimeni nu se va preocupa prea mult de calitatea educaţiei pe care o primesc acei copii, fie într-o clasă de români, dar izolat în ultima bancă, ignorat sau dat drept exemplu negativ (v. aici).
Să zicem că în ciuda tuturor acestor obstacole, copilul (care e deja adolescent la vremea asta) reuşeşte să termine ciclul gimnazial şi devine unul dintre cei 9% dintre romi care vor termina şi liceul. Este aproape ca şi cum ar fi câştigat la loterie, deoarece persoanele care se opresc la învăţământul gimnazial sunt de trei ori mai expuse sărăciei decât cele care termină liceul (v. aici).
Din fericire, încă este în vigoare o măsură afirmativă menită să crească şansele romilor de a beneficia de o educaţie completă: locurile rezervate în licee şi facultăţi. Deşi este o măsură privită cu multă ostilitate de către majoritari, care o consideră injustă (nu e de mirare, dat fiind că nu realizează că un copil rom nu porneşte de la aceeaşi linie de start din motivele descrise anterior), nu e mai puţin adevărat că în ultimii 20 de ani numărul romilor care au terminat o facultate a crescut cu 1.000%.
Tânărul nostru absolvent de facultate a reuşit aşadar, prin mari eforturi, să iasă din cercul vicios al sărăciei şi ignoranţei. Necazurile lui nu se opresc aici, din păcate. Gradul de pigmentare al tenului său este invers proporţional cu şansele de a fi angajat undeva sau de a avea acces într-un bar care “îşi rezervă dreptul de a-şi selecta clientela”. Va fi privit mereu cu suspiciune şi va trebui să facă eforturi mari pentru a demonstra că nu este unul dintre infractorii promovaţi atât de des de mass media, că nu este analfabet, că nu se teme de săpun, că nu ascultă doar manele etc. (v. aici).
Fiecare greşeală pe care o va face va fi folosită împotriva lui (deh, ţigan, ce să te aştepţi?), fiecare succes va fi un succes al majoritarilor care “l-au ajutat şi i-au dat o şansă”. Dacă este bărbat, femeile îşi vor trage geanta ceva mai aproape când se urcă în autobuz. Dacă este femeie, bărbaţii vor simţi nevoia să o gratuleze cu câteva epitete suplimentare faţă de suratele ei românce. În cel mai bun caz, se va spune despre el sau ea că “este ţigan(că), dar să ştii că e de treabă /paşnic(ă) /curat(ă)”.
Educaţia în spiritul rasismului începe de foarte devreme şi continuă până foarte târziu, fiind probabil cel mai de succes exemplu de lifelong learning.
Încă de foarte mici, copiii majoritarilor învaţă că dacă nu sunt cuminţi “vor fi daţi la ţigani” sau că dacă nu au grijă va “veni ţiganul să-i fure”. De asemenea, sunt instruiţi să nu se joace cu ţiganii. Orice manifestare de prost gust este descrisă ca fiind “o ţigănie” (v. aici).
Fac aici o paranteză legată de controversa “rom sau ţigan”. Pe lângă conotaţia peiorativă dobândită de-a lungul timpului, termenul de “ţigan” este unul ofensator încă de la origine. El nu există în limba romani, fiind de origine greacă şi având sensul de”păgân”, ”de neatins”, ”impur”. Pe de altă parte, termenul de “rom” provine din limba romani şi este termenul folosit de reprezentaţii acestei etnii pentru a se autodesemna. Aşa cum cetăţenii din România îşi spun români, cei din Spania îşi spun spanioli ş.a.m.d., romii îşi spun romi. Nu este aşadar vorba doar de corectitudine politică, ci de etimologie. Sigur, la fel cum fiecare român a fost cel puţin o dată în secuime şi nu a primit pâine când a cerut în limba română, la fel fiecare cunoaşte un rom (cu care e, desigur, şi prieten, că nu e rasist) care spune despre el că e “ţigan, nu rom”. Acestora le spun că există şi rasism internalizat, care e o consecinţă a tuturor lucrurilor despre care am povestit până acum.
Revenind la educaţia în spiritul rasismului, nu putem să nu discutăm despre mass-media, care este un vehicul puternic de transmitere a stereotipurilor despre etnia romă. Orice infracţiune săvârşită de un etnic rom este relatată cu precizarea obligatorie a etniei (vezi ştirile despre clanurile rome interlope, infractorii romi din străinătate, infracţiuni de drept comun etc.), în timp ce ştirile pozitive omit de cele mai multe ori să facă această precizare (vezi cazul tinerei rome care a returnat o sumă mare de bani proprietarului acesteia). Este suficient să ne uităm şi pe comentariile care însoţesc aceste articole pentru a vedea care este efectul acestora asupra mentalităţii majoritarilor (v. aici).
Un exemplu hilar şi foarte recent vine de la Antena 3. În emisiunea Sinteza Zilei Mihai Gâdea a prezentat câteva imagini în care Răzvan Murgeanu, consilier al preşedintelui Traian Băsescu, s-a întâlnit şi a dus spre Cotroceni, cu maşina Administraţiei Prezidenţiale, ”lideri romi interlopi”. În realitate însă “interlopul” cu care s-a întâlnit Murgeanu este Daniel Vasile, şeful Agenţiei Naţionale pentru Romi, ce deţine şi rangul de secretar de stat în Guvernul Ponta, iar imaginile au fost făcute în faţa unei fundaţii pentru romi din sectorul 4 al Capitalei (v. aici).
În fine, despre stereotipurile frecvent vehiculate de mass media şi nu numai, a scris savuros Valeriu Nicolae aici şi aici.
Mai departe, rasismul este promovat şi încurajat inclusiv la nivelul discursului public. Sunt câteva exemple ilustre pe care le pot da aici:
“Aceşti oameni, din păcate – nu am studii de drept, nu vreau să pozez în altceva decât ceea ce sunt – dar, aşa cum judec eu, aceşti oameni care comit astfel de fapte, aceştia nu trebuie trimişi în regim de celulă, cu televizor. Ar trebui puşi la muncile cele mai dure şi formate, probabil, batalioane din alea disciplinare. Nu ştiu dacă asta le-ar aduce mintea la cap, sau nu. (…) Credeţi-mă, eram ieri pe drumul dintre Alexandria şi Cairo, la sfârşitul vizitei, îmi veneau ştirile din ţară, din păcate, pe SMS, pentru că nu puteam fi prins prin telefonia mobilă. Eram cam în plin deşert şi mă gândeam dacă nu cumva am putea cumpăra un teren din deşertul ăla egiptean, să-i plasăm acolo pe cei care astfel de oameni ne fac de râs.” – Adrian Cioroianu, ministru de Externe al României, 2007.
“Foarte puţini dintre romii nomazi vor să muncească. Mulţi dintre ei, în mod tradiţional, trăiesc din ce fură” – Traian Băsescu, Preşedintele României, 2010.
“Nu am înţeles niciodată de ce ar trebui să folosim termenul de rom în loc de cel de ţigan” – Lia Olguţa Vasilescu, senator PSD, 2011.
“Am introdus noi apa în ţigănime… (apropo, când întrebi pe cineva de acolo unde locuieşte mai nou nu zice ţigănime, zice lângă Dedeman). Ei, bine, dragii mei, acolo să introdus apa şi un strat subţire de pavele (aşa de dragul votului) dar este total insuficient! În loc de apă va fi enorm de greu să introducem mentalitatea şi educaţia acolo şi mai ales zic eu, educaţia sexuală… . ştiu că falşii umanişti mă vor critica aspru, dar susţin în continuare sterilizarea femeii rrome, dacă după prima naştere la ancheta socială se dovedeşte că nu are condiţii şi nici intenţia de a creşte primul prunc în condiţii cât de cât umane! de ce o mai lăsam să îl nască şi pe al 2-lea şi pe al 5-lea… să plătească statul ajutoare sociale şi să punem noi zece lacăte pe poartă????” – Rareş Buglea, Consilier local PNL Alba, 2013.
“Trebuie să înţelegem şi faptul că părinţii doresc unităţi şcolare unde este ordine, unde este disciplină şi unde se mai şi învaţă. Este o problemă generală, iar referitor la acele unităţi unde ponderea rromilor este semnificativă, dacă este delăsare, dacă este debandadă, bineînţeles că nici eu nu mi-aş lăsa copilul acolo” – Andras Kiraly, membru UDMR şi secretar de stat pentru minorităţi din Ministerul Educaţiei, 2013.
Din păcate, rasismul în spaţiul public nu se limitează doar la discurs. În 2010, 75 de familii de romi din Cluj au fost evacuate din locuinţele lor din central Clujului şi mutate forţat la marginea oraşului, lângă o groapă de gunoi. Ei au fost forţaţi să trăiască în condiţii subumane (locuinţe cu o singură cameră, o toaletă la 30-40 de persoane), într-o zonă unde nu există drum asfaltat sau mijloace de transport spre oraş (motiv pentru care mulţi şi-au pierdut locurile de muncă, iar mulţi copii au abandonat şcoala). Tribunalul Cluj a decis în 2013 nelegalitatea dispoziţiei care i-a trimis pe romi la Pata Rât şi despăgubirea acestora cu 2.000 de euro de persoană, iar Emil Boc, acum primar, a anunţat că va contesta decizia (v. aici).
În 2012, în Baia Mare, 38 de familii de romi au fost mutate într-o fostă clădire dezafectată care a aparţinut firmei Cuprom, plină cu recipiente de substanţe chimice periculoase. Doisprezece copii au ajuns la spital intoxicaţi încă din primele zile. Măsura a fost salutată de locuitorii oraşului, fapt dovedit şi de procentul uriaş cu care Cătălin Cherecheş, primarul din Baia Mare, a câştigat al doilea mandat (v. aici).
Anterior acestui incident, Cherecheş s-a făcut remarcat prin faptul că în 2011 a construit un zid înalt de 3 metri care să delimiteze un cartier locuit preponderent de romi de restul oraşului, fiind sancţionat pentru acest lucru de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării.
Nu mai departe de luna octombrie a anului trecut, într-un moment în care fusese instituit cod portocaliu de frig şi ploi, peste 100 de persoane, dintre care 55 de copii, majoritatea romi, au fost evacuate din locuinţele lor din Eforie Sud şi au petrecut 4 nopţi în ploaie, sub cerul liber, ulterior fiind mutaţi într-o şcoală dezafectată, fără căldură, apă sau curent electric. Locuinţele au fost demolate pe motiv că ar fi fost ilegale, dar locuitorii lor aveau acte de identitate pe adresa respectivă şi plăteau taxe şi impozite ca orice alţi cetăţeni (v. aici).
Un alt argument relevant este că într-o ţară cu o populaţie romă estimată în jurul a 2 milioane de cetăţeni, doar 3 din cei 588 de parlamentari sunt de etnie romă.
Exemplele ar putea continua la nesfârşit, dar cred că s-a înţeles ideea. Din păcate, în România rasismul este atât de generalizat încât face parte din firesc. Poate de aceea fraza preferată a unui rasist este “Nu sunt rasist, dar…(insert racist slur here)”.
Mădălina Szelmenczi, 30 iunie 2014
***
Preluat de aici – http://blog.activewatch.ro/freeex/rasismul-la-romani/ – cu amabila permisiune a autoarei.
Nu trebuie acuzaţi numai românii că practică rasism versus rromi.
Şi în cele mai civilizate şi democratice state, în special în cele europene, există aceeaşi atitudine faţă de rromi, de discriminare rasialā, mai mult din cauza unei cote mai ridicate de lipsa de civilizaţie şi cultură a acestui neam. Nemţii, din momentul când i-au cunoscut pe rromi şi au aflat de ţara europeană de unde provin majoritatea acestora – România, s-au grăbit să extindă dispreţul lor asupra întregii ţări, aplicându-i eticheta: România = Zigeunerland!
Deci, dacă această etnie s-ar civiliza şi ar atinge nivelul european mediu de cultură, nu cred că cineva ar avea motive să-i „discrimineze” doar pe motive rasiale.
La urma urmei şi un prim-ministru al României, Adrian Năstase, cu o mama de „culoare”, şi probabil fostul ministru de externe, tot un Adrian, dar Cioroianu, care cel puţin după nume, dacă nu şi după ten, are niscaiva gene „indiene”, nu au avut niciodată problema discriminării lor pe motive rasiale, pentrucă sunt oameni culţi şi civilizaţi.
Deci soluţia problemei este educaţia, educaţia şi încă odată educaţia!
Şi de ce să-i discriminăm pe rromi,prin eticheta de „hoţi”, cât timp avem şi noi pe „ai noştri puri sânge români”, care ar putea deveni profesori la şcolile de specialitate (dacă ar fi!) în această „meserie”?!!
Cu un oarecare grad de educaţie, mulţi din rromii care sunt acuzaţi că fură, ar putea devni excelenţi poliţişti care ar putea face curăţenie în toate domeniile şi structurile statului român, mult mai eficient decât DNA-ul şi legile promovate de Parlamentul Romanieii!!
@Sfartz Pincu
„Adrian Năstase, cu o mama de “culoare”, şi probabil fostul ministru de externe, tot un Adrian, dar Cioroianu, care cel puţin după nume, dacă nu şi după ten, are niscaiva gene “indiene”, pentru că sunt oameni culţi şi civilizaţi.”
Bineinteles, insa astea sunt exemple extreme. Nu e nevoie de asemenea nivel de educatie. Chiar si respectarea (internalizarea, asumarea nu doar „mimarea”) regulilor de baza a vietii sociale de catre membrii acestui grup etnic ar fi suficienta.
Reciproc, „neasumarea” duce la fenomene/reactii extreme fata de ei.In Romania sunt tolerati de fapt (prin instituirea unui sistem de izolare fata de ei, ceva similar cu sistemul de „caste” din India) dar in Vest reactia fata de ei devine extrema pe masura ce sunt cunoscuti mai bine si toata „vraja” cu multiculturalismul/discriminarea/etc. se darama ca un castel de nisip construit din iluzii nu realitati :
http://www.dailymail.co.uk/news/article-2383855/How-Roma-invasion-sparked-rise-Frances-racist-Right.html
Daca acest articol ar fi scris in engleza si in loc de „romi” am substitui „negrii”, acelasi racism se petrece si in Statele Unite.
In Romania se intrebuinta cuvintul „tigani” pt romi, in USA se intrebuinta cuvintul „nigger” pt African-Americans
Si in Romania si in Statele Unite, aceste denumiri peiorative mai sint inca intrebuintate.
Este o rusine pt Romania si Statele Unite!
And the fight against racism and discrimination continues…
Ceea ce spune autoarea este, în linii mari, corect.
Ca să fie convingător, articolul ar fi trebuit (a trebui = eng. must, germ. müssen etc.) să analizeze comparativ situația din alte țări relevante din acest punct de vedere, aleator, dar obligatoriu din țările unde romii au o situație similară: Bulgaria, Cehia, Ungaria, ca să citez numai trei, din zona noastră, să spun așa.
Altfel, articolul, oricît de adevărat ar fi, abundă în clișee care, chiar dacă sînt anticlișee Antena 3, tot clișee sînt. Aici însă deschidem alt capitol, subcultura cultivată în mass media din România, unde nu e vorba numai despre romi.
În rest, Wanda Lucaciu a pus punctul pe i: trăim într-o lume a stereotipurilor etnice, așa este de mii de ani, nu văd de ce românii ar fi, față de romi, altfel decît ar fi cehii ori bulgarii, ori americanii față de negri. Păi dacă aceste situații sînt similare ori identice, prin ce se deosebesc românii față de ceilalți? Doar prin faptul că aici procentul de romi este mai mare și știm de ce, între altele și deoarece în timpul ultimului război mondial procentul de romi duși în lagărele de exterminare a fost mult, mult mai mic decît în alte părți ale Europei.
Însuși faptul că procentul de romi din România este mai mare decît în alte țări vecine arată, prin sine, că situația lor nu a fost deloc mai rea, după cum și faptul că România are un procent semnficativ mai mare de minoritari, de toate felurile, arată – tot foarte clar – că, cel puțin din acest punct de vedere, România, ca stat, nu are de ce să se rușineze chiar așa de tare. Nu că ar fi fost un stat perfect, să ne înțelegem.
Așteptăm de la autoare o completare mai convingătoare.
„sclavia acestora a durat până târziu (1783 – Bucovina, 1785 – Ardeal, 1855 – Moldova, 1856 – Principatul Ţării Româneşti, 1861 – Basarabia)”
Tîrziu în 1785 si târziu în 1865, ca să iau extremele. Aceste decalaje spun și ele ceva. 8 decenii de decalaj (să folosesc termenul eufemistic). În timp ce unii români se luptă cu acest decalaj, altora nu le pasa. Preferă să dea vina îmbufnati pe considerente de natură externă. Cum romii sînt și ei turnesolul civilizației noastre, nu ne convine că Unii din ei ies la rampă așa neprimemiți.
Întâmplarea face ca tocmai acum să citesc novela Mujicii de Cehov, scrisă la 1897. Nu poate să nu te frapeze prostia, grosolănia, cruzimea, neajutorarea, viața nenorocită a tăranilor ruși relativ de curând eliberați. O dovadă de ce face înrolarea din oameni, indiferent de ce nație sunt ei. E un aspect strict tehnic care nu ține de ideologii. Numai că mujicii au avut un Cehov care să-i judece drept și să propage adevărul. Deși la vremea respectivă unele din nuvelele lui au trezit și puternice reacții adverse în Rusia. Adevărul enorm incomod.
Deci dupa spusele unora, tiganii sunt „inapoiati” din cauza nu sunt educati. Solutia este sa invete la scoala. Dar accesul la scoli cu copii „albi” este acelasi?
Am fost odata, acum vreo 10 ani, la Praga. Am simtit ca cineva a incercat sa ma buzunareasca dar am reusit sa-l prind. Cand m’am intors acasa la gazda unde am stat i-am povestit ce s’a intamplat. Reactia ei era: un tigan. Alta data am avut o ruda venita din Romania in SUA de curand care a explicat cum tiganii au distrus Bucurestiul, orasul ei si al meu natal. Eu am intrebat : cati tigani sunt in Romania? Mi-a spus, foarte serios, 9 miloane. Acum profesoara la o universitate in SUA propaga acelas venin sau a devenit multi-culturala? Ciudat! E juma evreica. Oare evreii nu au distrus Romania?
Multumesc autoarei pentru aceasta sinteza laborioasa care ne da ocazia sa discutam pozitionindu-ne fiecare asa cum gasim de cuviinta.
Domnia sa face trimitere la blogul domnului Valeriu Nicolae. Nu am cuvinte suficinte de apreciere la adresa acestuia. L-as numi un ,,guru” al problemelor comunitatii roma pentru ca demersul lui este sustinut de un har rar intilnit al elocintei, de un stil literar excelent (dupa parerea mea). Se cunoaste ca sustinerea dumnealui nu este numai o dorinta de activism ci are la baza onestiatea, modestia, spiritul critic.
Ar fi o buna completare cu alte exemplificari pentru articolul de fata.
P.S. Amintirile lui din adolescenta sint delicioase, scrise in stilul unui Huckleberry Finn al românilor.
http://valeriucnicolae.wordpress.com/
Cu scuze pentru divagatie.
Rectificare: un Huckleberry Finn românesc trebuia sa scriu.
Domnul Charlie, cu exemplul dat de Domnia Sa despre o profesoarā universitarā din SUA, româncă care, întrebată : Câţi ţigani sunt în Bucureşti?, a răspuns – 9 milioane !, vine şi confirmă faptul că matemateca nu iartă greşelile, fie ele făcute chiar de intelectuali de valoare. Oricât de departe ar fi literatura de matemateca, nu se poate admite necunoastereea măcar a regulilor elementare din aritmetică, chiar dacă înţelegem că un mare intelectual nu are nevoie de geometria lui Lobacevschii sau de calculul tensorial.
Revin la cele 9 milioane de ţigani din Bucureşti. Iată datele statistice
prezentate în : http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/REZULTATE-DEFINITIVE-RPL_2011.pdf
La pagină 5 se prezintă o diagramă prin care se demonstrează, în culori, proporţiile etnice din Bucureşti. Astfel rezultă că rromii reprezintă 11,59%, iar românii – 86,3%, ceea ce tradus în numere de oameni reprezintă 254.980 rromi şi 1.898.600 români, restul fiind alte etnii.
În aceiaşi sursă însā, la aceiaşi pagină 5, ceva mai jos, «intelectualul» din statistică, care trebuie că cunoaşte aritmetică, afirmă că în Bucurezsti sunt doar 1,7% rromi, şi 97,3% români !!‼. Care este adevărul ??
Am apelat la cea mai oficială sursă de informaţii, dată de http://www.recensamantromania.ro/rezultate-2/, unde am găsit în tabelul nr.8 informaţia că în Bucureşti 23.973 de persoane s-au declarat de etnie rromă şi 1.883.425 de personae s-au declarat români!
De unde se vede că rromii au o consideraţie deosebită pentru starea de «etnic român», pe deoparte, dar în viaţă reală, cel puţin eu am constatat că rromii ajunşi într-o stare mai bună tratează cu dispreţ, la grămadă, pe toţi ceilalţi ca fiind «fraierii», deci, adica românii şi «alte naţionalităţi» !!! Cine si unde sunt „discriminatiì” ??
@Pincu
Niciun moment n’am crezut ca erau 9 milioane de rromi in Romania. In mintea ei trebuiau sa fie 9 milioane ca sa pot sa inteleg cat de distrus era Bucurestiul. De Ceausescu nici vorba. Culmea e ca ea sa plans ca la locul ei de lucru imediat dupa Revolutia din ’89 i s’a spus : din tine facem sapun. O referinta evidenta la legenda ca nazistii au facut sapun din cadavrele evreiesti. Eu, „naiv”, i-am spus ca tine s’ar fi facut juma de sapun deoarece era numai juma evreica. Statisticele oficiale nu conteaza realitatea este ce gandesti sau iti inchipui. Rasismul adanc in mentalitatea romanului ar necesita un secol de reeducare pentru a o schimba.
Eh eh … in legatura cu localurile care “îşi rezervă dreptul de a-şi selecta clientela”.
In anii 76-84 braseria de la Bucur Obor era un local etxrem de placut tocmai ptr ca “îşi rezerva dreptul de a-şi selecta clientela”. Este perfect adevarat ca tinerii de etnic roma (pe atunci zisi tigani) nu prea intrau ptr “lipsa de tinuta” (chiar daca aveau sacou si camasa alba si pe vremea aia blugii inca nu “prinsesera” la ei). Insa am vazut o pereche de romi (pe atunci zisi tigani) si copilul lor care au fost nu numai primiti dar si bine serviti. Si adresarea a fopts “standardul” local “ domnul ce doreste?”. Perechea parea ca vine de la tara, tinuta lor era cam uzata, saracacioasa… erau insotiti de un copil pana in 12 ani. Ei au intrat … adica au fost acceptati sa fie clienti. Insa nimaini nu isi putea inchipui ca acei oameni cumsecade, cam obositi, sa faca sacandal, sa se comporte necuviincios.
De altfle cine se comprta necuvinciios era imediat scos afara (fara sa fie lovit, insultat, samd) si … ei da, nu mai intra findca localul “îşi rezerva dreptul de a-şi selecta clientela”. Era un local f placut … cu o clientela ceva mai civilizata decat sa zicem Berlin!
Tinerii neacceptati … insa … ei bine … frecventau alt local situat in partea cealalta a complexului (partea dinspre Aversa). Un loc nitel prea animat unde se distribuiau si niste pumni si suturi … Si in general cine frecvemta braseria ocoalea celalat local ….
Rasism ? Sau alergie la unele comportamente ?!
Cazul Cherecheș, mediatizat la vremea lui, nu este tipic, este mai degrabă un caz izolat și care, în sine, nu rezolvă nici problema romilor din România și din Europa, în general. Tot în general, este totdeauna simplu să dai vina fie pe „popor” și pe mentalitatea lui înapoiată, fie pe stat (pe guvern, pe prefect, pe primar….) fie, în cel mai rău caz, pe vecin – totdeauna vinovat este văzut altcineva.
Dar unde sînt liderii romilor? Purtătorii lor de stindard? Cei care le apără drepturile și îi ajută să se integreze? Ce au făcut bogații romilor pentru amărîții neamului lor? Ce au făcut altceva în afară de sume imense din surse necunoscute? Cum i-au ajutat pe ai lor? Ce fac pentru a-i determina pe romi să nu-și mai trimită copiii la cerșit în loc să-i trimită la școală? (de exemplu). Și, la urma urmei, de ce dna Szelmenczi nu ne dă exemple grăitoare din Ungaria, un model de protecție a minorităților, nu?
Sorin (si D-l Pincu)
„Nemţii, din momentul când i-au cunoscut pe rromi şi au aflat de ţara europeană de unde provin majoritatea acestora – România, s-au grăbit să extindă dispreţul lor asupra întregii ţări”
„exemple grăitoare din Ungaria, un model de protecție a minorităților, nu?”
Sigur ca da, e foarte probabil ca rasismul din România, atita cit este el, nu e de top. E rasism si in Suedia, de exemplu si, ca peste tot, e structurat si stratificat.
Dar ce, România participa la o olimpiada a rasismului? Putinul pe care il putem face este de buna seama la noi acasa, asteptindu-ne ca, la un moment dat sa faca asta si celelalte natiuni. Instinctul de conservare te impinge sa asanezi acolo unde traiesti, chiar daca in alte parti e si mai rau. Nu spun nimic original.
„Ce au făcut bogații romilor pentru amărîții neamului lor?”
Aici raspunsul l-ar da tot Cehov, in ultimele pagini ale nuvelei Mujicii. Anume ca bogatii lor nu au depasit nivelul de civilizatie al saracilor; probabil, descendentii lor. Pentru vremea cind e scrisa nuvela (inceputul secolului 20) situatia era mai grava ca cea a romilor.
De acord ca trebuie o asumare de raspundere din partea romilor. Exista si niste reprezentanti foarte bine pregatiti, cu har, cu carisma si verticalitate. De ex Valeriu Nicolae (de aceea am si facut referinta la el), Ciprian Necula. Si, de ce nu, altii ca dna Szelmenczi care (probabil) fara sa fie de etnie roma, uite, incearca sa faca ceva. Care e cistigul daca o trimitem intii la maghiari sa-i rezolve pe ei.
Experienta mea de emigrant de 25 de ani este ca tot ce se face este pentru copii. Daca parintii (romi) sint asa cum sint, copiii sunt niste cetateni români inocenti. De cum vor invata sa vorbeasca vor invata si ca sint indivizi umani de ultima speta. Si aici da o mina de ajutor rasismul românesc.
Aplicatie practica.
Craciun 2013 in Pitesti. Famile middle class se relaxeaza decent delectindu-se cu tabloul aleii care se vede din livning room. Pe strada face semne un mic grup de copii de 10-12 ani. Cam jigariti, unul dintre ei cu o mutra turtita (probabil dupa un accident). Cinta colinde ca dracu’.
Unul dintre middle class din casa da sa scoata niste banuti, niste fructe. Ceilalti sar pe el sa nu le dea nimic. De ce, intreaba primul, bunatatea crestineasca nu e valabila si pentru copiii de tigani? Tacere.
„Satra” trece mai departe nerasplatita.
Nici asta nu e rasism??
Tiganii se discrimineaza singuri ! De 800 de ani de cand sunt in tarile romane nu s-au integrat, in timp ce evreii, lipovenii, grecii, italienii si toate neamurile s-au integrat perfect in societatea romaneasca, au avut loc de munca, in timp ce tiganii se ocupau cu traditia lor, a cersi si a umbla cu smecherii.
Si asta a fost realitatea, si este si acum! tiganii nu renunta la traditia cersitului, desi ar avea posibilitatea sa munceasca in agricultura, la fel cum si romanii pleaca in spania sa culeaga capsuni si castraveti!
Romanii de ce pot sa munceasca si tiganii, in majoritatea lor, refuza munca? Hai, raspundeti sincer daca puteti!
Mod: Attn dl. Ghiata:
Revista Acum.tv nu accepta comentarii care sint pline de venin la adresa autorilor si la adresa romilor sau altor minoritati. Rasismul si descriminarea impotriva persoanelor de culoare sau preferinta sexuala sint combatute pe pagina noastra.
Ultimul dv comentariu nu va fi publicat. [Au mai fost şterse şi alte comentarii ale acestei persoane/Mod.]
@ Domnul George
Complexă limba română! Cu o simplă liniuţă, introdusă într-o frază, scrisă mai sus de Domnia Voastră, iată ce se mai poate subînţelege:
„Putin-ul pe care îl putem face este de bună seama la noi acasă, aşteptîndu-ne ca, la un moment dat să facă asta şi celelalte naţiuni”.
Şi sensul ascuns pe care l-am văzut în fraza de mai sus:
– Metoda de agresiune folosită de Putin, o „putem face şi noi acasă, recucerind Bucovina şi alte teritorii, luate cu japca, şi celelalte naţiuni, pot aplica de acum înainte,aceeaşi metodă de agresiune Putin-istă!”
E vina Domniei Voastre ca l-aţi facut pe „ţ” ca pe un „t”, si a ieşit şi un al treilea sens, şi anume: Putin=puţin !
Pentru a combate afirmatiile domnului Ion Ghiata cum ca romii nu lucreaza in agricultura, doresc sa dau un link despre un sat rom din Romania, unde se vede destul de bine ca romii lucreaza in acest domeniu. Am privit acest video de cateva ori. http://www.youtube.com/watch?v=Mo6tuBspBfU
Apoi nu trebuie sa uitam ca anume romii au fost mestesugari iscusiti, mai ales fierari. Si nu numai in Romania, dar si in Polonia, Rusia, Anglia. Purtatori de nume Smith, Kowalski (Ferar), etc.
Va dau un link cu mestesugarii romi din Romania http://www.youtube.com/watch?v=z05zCmuHO8Q
Apoi sa nu uitam de slavitii lautari, de muzica lor, de cei ce faceau sa planga scripca (vioara), de Barbu Lautaru, marele lautar de care a ramas incantat compozitorul Franz Liszt!!! A fost nascut tigan rob in Principatul Moldovei.
Priviti acest film, cine doreste. Este faimosul „Lautarii” de Emil Loteanu. Toma Alistar si lautarii lui!!! http://www.youtube.com/watch?v=9qtOX9sZYl4
Sau cel putin aceste fragmente:
http://www.youtube.com/watch?v=FEGEPlydMGk
http://www.youtube.com/watch?v=i2WLdopYzx8
Dar epopea lui Budai Deleanu „tiganiada” se mai mentioneaza la scoala? Sau se numeste Rromiada?
Merită toată lauda primarii din comunele ardelene de unde au plecat saşii şi casele cu terenuri cu tot au fost repartizate rromilor! Şi este o plăcere să priveşti la frumoşii copii rromi, mergând la şcoală. Asta este soluţia! Să-şi facă toţi primarii datoria, fără să strâmbe din nas, să mai închidă câte un ochi poliţistul din comună, să nu-l întrebe pe meseriaş de unde a procurat cuprul, şi … treaba ar merge. Şi să fie stimulaţi să promoveze şi folclorul românesc, că românii nu mai au timp de tradiţiile lor!
Sunt din R.Moldova, nu din Romania, domnule Charlie. Nu cunosc istoria lui Budai Deleanu. In schimb imi este cunoscuta istoria lui Budulai Romanov. http://www.youtube.com/watch?v=nmPt7bzFzzI&feature=related
@Sfartz Pincu
> … să mai închidă câte un ochi poliţistul …
Nu mi-e clar când glumiţi şi când e serios…
Domnule Leibovici, dar eu il inteleg perfect pe domnul Sfartz.
Citi cartea „Republica SKID” de Leonid Panteleev si nu veti avea dubii.
Noi, cei dun Romania si Basarabia, avem o datorie fata de romi. Exact cum americanii albi au o datorie fata de americanii originari din Africa. Imi cer iertare ca tot folosesc literatura rusa. Acum, insa, va trimit la Vasile Alecsandri, la „Istoria unui galben”. Avem partea noastra de vina, nu putem sa negam acest fapt…
@Alexandru Grosu
> eu il inteleg perfect pe domnul Sfartz
Aştept să mă lămurească dânsul…
Nu trebuie sa asteptati, domnule Leibovici.
Dvs ati fost prea tanar sa treceti prin iadul prin care a trecut domnul Sfartz. Desigur ca sunteti mult mai in varsta decat mine, dar domnul Sfartz a facut „Anabasisul” din Siberia si Tashkent catre Chisinau. E o calatorie demna de Xenophont si Plutarh. Eu citesc uneori remomoriile lui Pincu Sfartz si le compar cu lucrarile lui Plutarch. Sau cu filmul lui Andron Konchialovski „Tashkent- gorod hlebnii”.
Nu va suparati, domnule Leibovici, va asigur de respectul meu personal pentru Dvs si pe doamna Lucagiu…
@Alexandru Grosu
Tiganiada este o opera clasica nu prea citita – spre deloc – care insa chinuie generatii de elevi de liceu… Nu de alta dar este unica epopee din literatura romana!!!! Si in ea tiganii sunt prezentati cu simpatie … Oricum inainte sa va gasiti scuze ca sunteti din Basarabia, puteti profita de faciliatile netului …
Insa intrebarea dlui Charlie este cu mare schepsis. Bun, „tigan” este cica peiorativ … (in unele conditii chiar este, de ex te porti ca un …, dar poti zice si ca X este megalo depresiv ca un german! sau ca are un aspect de mancator de carnati pe varza…
Schepsisul este insa ce ne facem cu … Tiganiada ?! Vrem nu vrem, Tiganiada face parte din patrimoniul nostru cultural. Prin ea tiganul intra in cultura romana. Ma rog, daca scoatem pe Ioan Budai din manuale se vor bucura multi elevi.
Cei care vor pierde vor fi insa „romii” … care vor ramane numa sa se legitimeze cultural cu Mondialu, Fane Spoitoru si manelele lu Salam.
Si ceva vorbe despre sclavie copiate servil din presupuse studii americane f corecte politic (de ex corectii aia ignora ca negrii hawaieni aveau un stat al lor … recunoscut si de SUA si de Anglia, Franta, Rusia …)
Mod.: iarăşi a trebuit să fac citibil comentariul dv. … 🙁
@Alexandru Leibovici
Un neamţ pur sânge, face o distictie clară între „serios” şi „glumă”. Numai că neamţului trebuie să-i spui – când este o glumă, ca să ştie când trebuie să radă. Asta a fost o glumă!
Îmi plac clasificările şi etichetările, dar numai în activitatea de cercetare ştiinţifică şi tehnologică. Acolo este locul lor.
În viaţ umană, viaţă înseşi, este o glumă perpetuă, să nu se supere „puriştii” şi „conformiştii” de această afirmaţie. Depinde din ce poziţie, din ce unghi de vedere, de propriul caracter, şi propria experienţă – cum priveşti viaţa şi aspectele ei.Acelaşi eveniment este calificat în mod diferit.
Acum că am terminat cu „teoria”, să trecem la concret.
Adresaţi-i oricărui funcţionar care a lucrat la Comitetul de Stat al Planificării, chiar şi personal tovarăşului Ion Iliescu (care a fost „pedepsit” de Partid să lucreze acolo!), dacă în viaţă lor profesională, în care au dat milioane de „repartiţii” pentru diverse materiale, au dat măcar o singură dată o repartiţie-vreunui rrom pentru o cantitate oarecare de cupru ca să-şi câştige şi el mijlocul de existenţa, adică banul, prin muncă cinstită (munca este întotdeauna sfânta şi cinstită), -făcând cu ciocănelul său minuni artistice dintr-o bucăţică de cupru pe care oricine, când o vede cu oxidul ăla verde scârbos, l-ar arunca cât colo. Apropo, suntem mai pretenţioşi, şi trebuie să spunem procedeului de obţinere a cazanului de ţuică, „tehnologia de ambutisare!”.
De unde era şi este nevoit meseriaşul strălucit, căci este un talent autentic să faci ceva doar cu un ciocan (cine nu crede să încerce şi să ne comunice apoi câte degete i-au rămas întregi!), să-şi procure cuprul necesar? (Cine nu ştie, să afle că numai metalele şi aliajele maleabile se pretează la această tehnologie de ambutisare, în primul rând fiind aurul, argintul şi cuprul).
Cuprul pentru rromi era şi este de găsit numai prin procedeul – tehnologic şi el – numit „de furat”! Şi acest lucru, dacă nu chiar el, îl fac pentru el alţi rromi, şi cu acelaşi succes şi românaşii noştri.
De aceea, când dispare un motor electric sau o bucată de cablu de pe linia de cale ferată electrificată, poliţistul este nevoit să-l caute pe hoţ, mergând la cel care are cea mare nevoie de acest cupru. Mai nou, cuprul se poate vinde şi direct la REMAT (la fier vechi-cum se spune), dar de acolo tot la rrom ajunge, care plăteşte un preţ bun. (Nu deschid tema imbogatirii rapide a rromilor-prin REMAT!)
Acesta este sensul frazei: „Să mai închidă şi poliţistul un ochi!”, adică să prindă hoţul (cu un ochi!), şi să-l lase în pace pe meseriaş (să închidă celălalt ochi – dacă are doi ochi!). Domnul Grosu – a înţeles din „prima”!!
@Sfartz Pincu
> Domnul Grosu – a înţeles din “prima”!!
Eu am preferat să nu înţeleg, dar văd că persistaţi 😉
Deci dv. doriţi ca meseriaşul ţigan în cupru să aibă voie – de la poliţist – să fure materia primă în loc s-o cumpere. Şi asta pentru ca să se perpetueze arta respectivă şi în plus pentru ca să compenseze discriminarea, trecută şi prezentă, a etniei lui.
Eu văd câteva mici 😉 probleme:
(a) o obiecţie de principiu – unii capătă dreptul să fure (în scupuri nobile, desigur!); la cel păgubit nu se gândeşte nimeni. Dar la aşa un scop nobil nici nu contează!! Dar la dv. principiile nu contează … în schimb condamnaţi corupţia (care apare tocmai din cauza abandonării aplicării principiilor)
(b) pentru repararea discriminării trecute şi prezente a ţiganilor se va plăti … nu, nu „colectiv”, ci anumite persoane care n-au nimic cu această discriminare, dar care se întâmplă să deţină (inclusiv de drept) ceva ce „persecutatul” are nevoie – nişte cupru
(c) şi de ce meseriaşul să nu cumpere materia primă? Nu cumva ca să câştige mult mai mult la vânzarea produsului finit? Sau poate că, la preţul la care a ajuns cuprul, nimeni n-o să-i mai cumpere produsul? Atunci poate că acel produs n-ar mai trebui produs, sau în orice caz nu din cupru? Multe produse se fac acum din alte materiale, şi multe meserii au dispărut din cauză că nu mai sunt cerute la preţul la care au ajuns materiile prime respective
(d) şi de ce poliţistul trebuie să fie acela care să protejeze – pe barba lui – un hoţ şi să-şi rişte pâinea, şi libertatea; adică de ce sarcina de a salva nobila meserie şi să repare discriminarea să cada pe spinarea unui biet poliţist??!! În plus: nu vedeţi ce potenţial de corupţie (suplimentară) este conţinut în metoda cu „închiderea unui ochi”??!
(e) eu, dacă aş primi dreptul să fur materia primă, aş trece imediat de la meseria de specialist în cupru la specialist în prelucrarea aurului — câştig înzecit asigurat!! Mai ales că pot argumenta că fac parte dintr-o etnie persecutată, deci scutită de pedeapsa pentru furt…
Daaa… Drumul spre iad este pavat cu cele mai bune şi nobile intenţii…
ceva despre ‘rasismul’ la spanioli, tiganii respectivi par sa fie de-ai lor -clanul Los Chorizos-
http://www.typicallyspanish.com/news-spain/sevilla/A_neighbourhood_protest_in_Estepa_Sevilla_ended_with_several_homes_assaulted_and_some_set_on_fire.shtml
@Alex. Leibovici
Discutia se poartă pentru perioada când în România nu se găsea în magazine, materia prima pentru micii meseriaşi, exceptând unităţile de stat, care o primeau doar printr-o repartiţie, venită cel puţin de la nivelul unui minister, dacă nu chiar de la CSP.
Numiţi-mi Dvs. o singură sursă legală de Cupru, din acele vremuri, accesibilă meseriaşului rrom.
Nu faceţi încă deosebirea dintre structura statală şi mentalitaea bazată strict pe legi şi reguli din ţara unde trăiţi, şi cele din ţările balcanice.
La Dvs. „nu se discuta”!! La noi se „discuta”!
Dacă va amendează pe şosea un poliţist român, aveţi şanse să scăpaţi de o amendă, dacă ştiţi cum să-l „luaţi”. În Elveţia aşa ceva este imposibil.
Şi nu neapărat acest sistem în care un politist balcanic poate „trece cu vederea”, este automat-corupţie. Este o mentalitae creată de necesitatea de supravieţuire, într-o zona gri a legalităţii. Şi este încă o situaţie reală, acest spirit de toleranţă şi înţelegere, hai să-i zicem mai „umană”.
Discuția văd că s-a încins.
În realitate, problema romilor este teribil de asemănătoare și în România și în Ungaria și în Cehia și oriunde doriți dv. M-am nimerit în aprilie 2013 la České Budějovice, tot din întîmplare era ziua internațională a romilor. Ce credeți că făcea poliția locală de ziua acestei minorități? Fără milă, dar civilizat, îi punea să scoată din buzunare tot ce (potențial) furaseră de prin magazinele din jur. (Este o zonă în amintitul oraș la sud de Praga unde romii sînt numeroși).
Nu cred că în România poliția ar fi făcut așa ceva în văzul tuturor, eram chiar în centrul orașului. Nimeni nu a reacționat negativ, poliția și-a făcut treaba, nu știu dacă au găsit ceva, nu m-a interesat subiectul, nici altminteri nu sînt foarte preocupat de romi, nu-i judec pe oameni după culoarea pielii, am cunoscut romi mai corecți decît mulți români, după cum am cunoscut și romi vicleni, care își exploatează starea plusînd, în speranța că vor cîștiga mai mult așa decît din normalitate.
A cultiva psihoza că romii sînt altfel și că trebuie cumva tratați diferit face parte din scenariu. Din scenariul lor, vreau să spun.
@Sfartz Pincu
> Discutia se poartă pentru perioada când…
Nu, discuţia a fost despre viitor : „Asta este soluţia! … să mai închidă câte un ochi poliţistul din comună”
Dar dacă dv. nu (mai) preconizaţi soluţia cu poliţistul care „să închidă un ochi”, cu atât mai bine.
> nu neapărat acest sistem în care un politist balcanic poate “trece cu vederea”, este automat-corupţie
Eu am vorbit despre potenţialul de corupţie. De altfel, cine îi va crede pe toţi poliţiştii care vor trebui să „închidă un ochi”, că o fac pentru salvarea artizanatului românesc şi nu pentru şpagă??
> În Elveţia aşa ceva este imposibil.
Vă rog să renunţaţi la „argumentul” cu Elveţia : ce spun eu nu este cum se face în Elveţia şi pentru că se face în Elveţia (nici nu se face neapărat), ci ceea ce cred eu că este bine – etic, corect, etc.
@Alex. Leibovici
Dacă insistaţi pentru o soluţie de viitor, repet, exact asta este soluţia: „Să mai închidă poliţaiul câte un ochi!!!”.
Altfel ar însemna să fie arestată toată etnia şi băgată la puşcărie (conform cu mentalitaea bazată pe aplicarea strictă a legii, fără niciun compromis! – ca in Elvetia, de ex.; o spun pentru ultima oara, pe viitor o sa folosesc ca reper Germania!). Pentru că cei care nu lucrează, fură, iar cei care lucrează individual fură ceva mai puţin.
O consecinţă a lipsei de compromis penal, exceptând soluţia de mai sus cu arestarea unei etnii întregi, ar fi promulgarea unei legi care s-a aplicat în URSS, legea parazitizmului, care viza pe toţi cei care nu aveau un loc de muncă, astfel încât până şi oameni din profesii libere au fost închişi în lagăre de muncă!!
Şi de ce să nu se aplice un compromis la scară naţională, o perioada de graţie, cum se spune, de vre-o 20 de ani, în care să se reformeze integral şi din toate punctele de vedere o etnie care încă nu se „încadrează în normele de convieţuire civilizată”.
Ştiţi bine ce compromisuri se fac, la scară internaţională, în diverse probleme, compromisuri care nu se încadrează nici în normalitate şi nici în legalitate. Şi totuşi se fac!
Azi dimineaţa am fost să fac nicte analize. Pe banca de aşteptare s-a aşezat o femeie cât un dulap, de etnie romă, frumoasă „foc”, dar aromele de fum şi altele mi-au amintit chiar de tema pe care o dezbatem acum. Nu etnia era respingătoare, nici prin cap nu mi-a trecut ceva despre „rasă”, ci doar starea necivilizată în care se prezenta într-un spaţiu public.
@Sfartz Pincu
> “Să mai închidă poliţaiul câte un ochi!!!” … Altfel ar însemna să fie arestată toată etnia şi
> băgată la puşcărie
Adică toată etnia sunt hoţi??? Hmm..
> Dacă insistaţi pentru o soluţie de viitor, repet, exact asta este soluţia: “Să mai închidă poliţaiul câte un ochi!!!”.
Am enumerat cinci probleme majore pe care le are propunerea dv. cu „soluţia” închiderii ochilor, şi care sunt tot atâtea obiecţii. Rămâne să le luaţi pe rând şi să arătaţi că acelea nu sunt probleme majore…
P.S. Noua dv. variantă cu a permite oficial furtul timp de 20 de ani rezolvă numai un punct, punctul (d), din obiecţiile mele. Dar restul?? Apoi mai preconizaţi modificarea radicală a mentalităţilor romilor într-o perioadă de 20 de ani; aveţi un aparat patentat care să facă asta 😉 Mentalităţile nu se schimbă în 20 de ani.
P.P.S. Imediat ce se decretează moratoriul de 20 de ani pe pedepsirea furturilor, România va deveni cea mai căutată ţară pentru imigrare. Şi eu o voi face, imediat : mă mut în România, mă înregistrez la poliţie ca rom, şi gata treaba: pot să fur în voie.
Credeţi că n-o să mă înregistreze ca rom? Atunci o să obţin de la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului o hotărâre că a refuza dreptul de a fi rrom este o discriminare intolerabilă – mai ales când victima este un evreu – şi că comisiile de cercetare a originii etnice din România cad sub incidenţa deciziilor Tribunalului de la Nurnberg 🙂
Dar vă rog să începeţi cu obiecţiile mele, de PS-uri puteţi să vă ocupaţi mai târziu…
@Alex. Leibovici
Consider că este necesară o excepţie de la „normalul” valabil pentru… Germania, sau mâcar pentru cele 5 puncte menţionate de Dvs., în cazul căutării unei soluţii civilizate în problema rromilor (doar în cazul că se consideră că este o problema!).
La toate cele 5 puncte din observaţiile Domniei Voastre (şi oricine poate adăuga alte oricâte observaţii, sau mai bine zis-probleme, pentru că sunt realmente probleme), va răspund cu o singură soluţie:
Să fie adunaţi undeva toţi bulibaşii şi toată Comisia Europeană (de NATO nu este nevoie decât pentru rromii ruşi!), şi să se ajungă la un „compromis” unanim acceptat şi respectat apoi în cadrul termenelor de comun stabilite. 20 ani a fost un exemplu aprox.
Pentru a raspunde punct cu punct la observaţiile Dvs., eu ma declar incompetent in legislaţia … germanā(!) si cer ajutorul celor care „combat” profesionist.
@Sfartz Pincu
Regret, dar trebuie să vă spun direct că umblaţi cu fofârlica, aşa că eu am încheiat această discuţie.
Aveţi dreptate! Exact la fel cum umblā cu fofârlica cei care trebuie sa rezolve aceste probleme!
Comentariile nu ajutā cu nimic.
@Sfartz Pincu
> … cei care trebuie sa rezolve aceste probleme!…
Vai de capul lor! Eu nu cred că există soluţii bune… numai improvizaţii de ochii lumii, a UE în special… 🙁
M-am interesat de meserile romilor – http://mbq.ro/Oamenii-din-spatele-obiectelor-manufacturate. Cea cu fabricarea vaselor din cupru/aramă se numeşte căldărar :
Se mai fac podoabe : http://www.ziardecluj.ro/un-artizan-din-cluj-transforma-cuprul-podoabe-pentru-suflet
(„Isi procura cuprul din magazinele de electrice… Tabla – din tevile pentru apa de la la centralele termice…”
Cum se face o tigaie – https://www.youtube.com/watch?feature=player_detailpage&v=ciR-tPF4u6o – şi de acolo multe alte clipuri interesante.
Cred că ar mai trebui adăugat ceva: de ce au romii această situație? De ce sînt așa de „altfel”?
Răspunsul este dezarmant de simplu: ei au ajuns în Europa la circa 500 de ani de la încheierea procesului de reașezare etno-politică a Europei Medievale. Se consideră că perioada migrațiilor a fost cuprinsă între sec IV (grupurile germanice încep să se deplaseze pe spații tot mai mari) și sec. X (creștinarea ungurilor). După sec. X, nu mai asistăm la modificări etno-lingvistice majore, ci la alt tip de conflicte, la alte mișcări.
Romii ajung în Europa, fiind aduși de turci, în sec. XV, prea târziu pentru a-și mai găsi un loc între celelalte grupuri etnice, demult așezate și consolidate. Ca atare, soarta lor a fost una: robi și/sau nomazi. Fenomenul a fost și încă este complex și nu se rezolvă prin clișee, de orice fel.
Ca să rezolvi un fenomen social, trebuie să-l înțelegi, să-l analizezi, să-i afli cauzele și apoi să oferi soluții. Nu există soluții miraculoase, de altfel nici dna Szelmenczi nu le propune, propune critici globale și clișee cunoscute.
@Sorin Paliga
„Nu există soluții miraculoase, de altfel nici dna Szelmenczi nu le propune, propune critici globale și clișee cunoscute.”
Asta sumeaza bine articolul d-nei Szelmenczi
@Alex. Leibovici
Ce aţi prezentat mai sus este chiar emoţionant de liric, dacă nu ar fi decât un text pentru lecţiile de istorie-geografie ale elevilor. În special faptul cā cuprul şi-l procurā de la magazinele de electrice (!?), şi de la cazanele termice!
Pentru un kg. de cupru cumpărat de la electrice trebuie să cumperi 318,5 m.(!) de conductor bifilar cu secţiunea de 2×0,5, cu preţul de 0,82 ROn/m. şi să dai 264,2 RON, bani cu care poţi să cumperi un cazan de cupru gata fâcut cu o greutate de 8 kg.!! deci este cum se spune printre comercianţi: „o mansă!”
Şi poate ne spune aceiasi sursă cum se ia o ţeavă de cupru de la un cazan termic în funcţiune, sau cum ajunge meseriaşul la o ţeavă de cupru, pe care cel care face reparaţii este obligat să o predea la REMAT?
Domnul Sorin Paliga, are parţial dreptate, nu li s-a dat pământ la vremea respectivă istorică. Acum că unii, subliniez-unii- au ocupat casele şi terenurile „abandonate” de saşi (forţaţi de stat, când au emigrat în Germania!) aceşti rromi au şanse să se „încadreze”! dar câţi sunt aceştia?
În primul rând ar trebui ca rromii să „vrea” să renunţe la mentalitaea de nomad. Dar vor? În Oneşti un bloc întreg a fost repartizat rromilor (fanfara oraşului), şi… imediat au dispărut parchetele pentru a face focuri de „tabăra” în mijlocul sufrageriilor.
Mentalităţile au o viaţă mai lungă decât a câtorva genaratii. Este foarte, foarte greu să-i faci pe „ei” sā fie aşa cum suntem „noi”. Luaţi ca exemple şi alte mentalităţi decât cele de nomazi. De exemplu, antisemitismul, sau velico-rusismul şi fascismul, sau nationalismul de orice culoare.
@Sfartz Pincu
„În Oneşti un bloc întreg a fost repartizat rromilor (fanfara oraşului), şi… imediat au dispărut parchetele pentru a face focuri de “tabăra” în mijlocul sufrageriilor.”
Acelasi lucru s-a intamplat in Alba Iulia pe vremea lui Ceausescu. Au primit doua blocuri centrale (la intersectia dintre str. 1 Dec. 1918 si Bd. Victoriei, pt. cine cunoaste orasul). Pe de gratis bine-nteles, altii trebuie sa munceasca, sa isi amane casatoria sau altele, ca sa munceasca sa adune bani pentru o locuinta. Ei bine, praf le-au facut, cocina de porci in centrul orasului, plus ca iti era teama sa treci noaptea pe-acolo sa nu ai de face (si sa fi jefuit) de gastile de tigani. Tiganii traiesc organizati in ‘clanuri’, ca in Asia, nu sunt societate de indivizi ca etniile europene. In final, dupa revolutie, au fost evacuti, cu cantec si cu isteria specifica bineinteles.
In cazul acestui grup etnic, comportamentul lor social (anti-social vis a vis de restul societatii) si identitatea lor de grup („etno-rasiala”) sunt strans interconectate, asa cum foarte corect observa chiar Basescu : a-i schimba ar insemna asimilarea lor, disparitia lor ca identitate/etnicitate.
@Sfartz Pincu
Cum adică „am parțial dreptate”? Unde e partea cu dreptate și unde partea fără dreptate?
@Sfartz Pincu
> În primul rând ar trebui ca rromii să “vrea” să renunţe la mentalitaea de nomad. Dar vor?
Da, asta şi este, după mine, problema cu explicaţia d-lui Paliga – la dânsul mentalitatea romilor nu joacă niciun rol, sau o consideră, poate, o consecinţă a faptului că au sosit în Europa prea târziu. Ori nu rezultă de nicăieri că romii ar fi avut vreo dorinţă să se sedentarizeze, să devină de sine stătători şi să interacţioneze într-un mod normal cu populaţia.
Pe de altă parte, dacă dl. Paliga are dreptate cu explicaţia dânsului, atunci ar rezulta că nicicare alte popoare/etnii care au venit în locuri cu grupuri etnice deja aşezate şi consolidate n-au reuşit să se integreze substanţial mai bine decăt romii. Aşa o fi?
> Mentalităţile au o viaţă mai lungă decât a câtorva genaratii.
De unde rezultă că propunerea dv de legalizare a furtului pe circa 20 de ani – o generaţie – este super-optimistă : mai degrabă ar fi 120 de ani 🙁
Fără a mai vorbi de faptul că mentalitatea de furt nu se eradichează permiţând furtul…
La problema cu procurarea cuprului o să revin, poate… Între timp vă las să revizuiţi cifrele 🙂
@Sfartz Pincu
Problema cu procurarea cuprului:
1. despre citatul cu căile de procurare ale cuprului – de la magazinele de electrice şi de la cazanele termice – eu am citat numai, iar de comicul cu „cazanele de la centralele termice” mi-am dat şi singur seama.
2. Cupru masiv se poate cumpăra perfect legal şi nu este nevoie să cumperi bifilar, etc. Iată : aici puteţi cumpăra o bară de cupru de 4.5 kg la preţul de 324 RON, adică 72 Lei/kg, adică de aproape 4 ori mai ieftin ca al dv. 264,2 RON/kg.
3. Spuneţi că un obiect (cazan) făcut din 8 kg de cupru se poate cumpăra cu circa 264 RON. Nu-mi vine să cred. La preţul de mai sus (72RON/Kg), numai materialul costă 576 RON. Dacă duc cazanul respectiv la REMAT, pot să obţin până la 320 RON (REMAT dă între 15 şi 40 RONI pe kg, depinzând de calitate). Deci câştig bani cumpărând cu 265 RON un cazan la meşteşugar şi vânzând-ul imediat la REMAT cu 320 🙂 🙂
Nu ştiu la ce fel de cazan vă gândiţi (la preţul de circa 260 Ron), dar eu am văzut preţuri de ordinul miilor.
Deci întrebarea este : chiar trebuie meseriaşul să fure cuprul pentru ca să-i rămână un câştig rezonabil – cum afirmaţi dv., sau îl fură doar pentru ca să aibă un câştig suplimentar?
Furtul cuprului in Germania : http://www.welt.de/vermischtes/weltgeschehen/article13721789/Der-bizarre-Kupferklau-in-Deutschland.html
In Germania metalele colorate se fura ca in codru. Concernul Deutsche Bahn (calea ferata a Germaniei) sufera pierderi de milioane de euro din cauza furtului cablurilor. Acest lucru este cunoscut bine. Dar au fost inregistrate furturi de monumente, cruci funerare, au fost chiar dezvelite de foi metalice acoperisuri ale unor lacase bisericesti…
Problema furtului de cupru e aceeași și în Suedia.
În plus, a explodat cerșetoria cu paharul de carton la gura metroului și la toate ieșirile din alimentări.
Suedezii, care știu că acești cerșetori sînt din etnia romă din România (deci nu îi confundă sau echivalează cu românii verzi) simt împărțiți în două tabere. Prima, ceva mai mică, vrea să-i trimită acasă. A doua tabără vrea să le ofere drepturi, asistenți socială etc.
@ Alex. Leibovici
Punctele marcate de Domnia Voastră cu nr.1 şi 2 se abat de la premiza procurării cuprului din fir prezentată anterior tot de Dvs! Cuprul din fir electric atâta costă:264 RON/kg. !
Subiectul controversei este mentalitaea înrădăcinată la rromi, că dacă ceva se găseşte la magazin, şi în acelaşi timp, se găseşte şi de furat, meseriaşul rrom (care posedă, dealtfel un talent profesional de necontestat!), va prefera a două sursă. Cu asta v-am răspuns la întrebarea Dvs. din finalul comentariului de mai sus.
Preţurile cazanelor de ţuică variază în limite foarte largi, de la 90 de lei la 5000 de lei, în funcţie de sursa cuprului!! V.-http://www.publi24.ro/anunturi/?pag=1&q=cazane,,tuica+
@Sfartz Pincu
Să reluăm: aţi spus:
Cu timpul aţi recunoscut că furtul nu este singura sursă posibilă, că cuprul necesar se poate procura, în zilele noastre, foarte simplu – dar pe bani – din comerţul oficial; sârmă şi tablă pentru podoabe, precum şi bare, tablă şi ţevi pentru obiecte casnice, de la tigăi până la cazane mari de ţuică. Bineînţeles că cuprul provenit din furt este mai ieftin.
Şi atunci se pune problema : date fiind preţurile de vânzare, zise „de piaţă”, ale acestor obiecte, poate oare meseriaşul să-şi permită să cumpere cuprul pe piaţa oficială? Sau asta ar duce la preţuri de vânzare aşa de mari, încăt n-ar exista cumpărători? Deci : este furtul necesar pentru supravieţuirea meseriei acesteia? (N-ar fi o scuză, dar mă rog…). Pentru că dacă nu este necesar, moratoriul pe pedepsirea furtului pe care îl daţi ca soluţie nu rezolvă nimic, deoarece problema este alta.
Dacă afirmaţi că furtul este necesar pentru supravieţuirea acestei arte, atunci ar fi nevoie să dovediţi acest fapt printr-un calcul la 1-2 obiecte tipice (preţul de vânzare, preţul de cost, etc.), ca să se vadă că nu le rentează. Pentru preţuri oficiale pentru sârmă şi tablă de cupru v. mai jos.
Vă semnalez că cazanele care aţi văzut dv. că ar costa 90 RON, nu costă de fapt 90. Am dat telefon la „domnul Mihai” din anunţul dv. şi am întrebat de cazanul de 120 de litri – acesta. Şi ce credeţi? N-a vrut în ruptul capului să-l dea co 90 RON, mi-a cerut … 22.000.000 lei (=2.200 RONi)(„cu capac şi ţevi, fără montaj”), zicând că mi l-a lăsat ieftin. Deci preţul la cazane este de ordinul de mărime de câteva mii de RONi, iar nu câteva sute (pentru un cazan de 8kg de Cu) cum aţi afirmat.
PS. Dacă vă interesează, iată aici o ofertă de sârmă de cupru la mai puţin de o treime din preţul pe care l-aţi citat. Dar nu asta contează, este un amănunt; ce contează este dacă meseria de căldărar poate supravieţui cu cupru cumpărat oficial.
Pentru cazane trebuie tablă. Iată aici preţurile pentru diferite grosimi. Preţul la kg este de 45 RONi; cred că este totuşi o parte relativ mică din preţul produsului finit. Dar vă las să arătaţi că nu rentează…
Rasismul la romani [este] in cea mai mare parte o maimutareala a “occidentului” in stiul “consacrat” a lu’ furculision si fripturison…
Rasismul antitagnesc cam la fel… este un import de “valori” transtatlantice… Tin minte prin martie 1990 o mazgaleala pe un perete : Death for gypies! “flancata” de “politic corectul” Iliescu KGB. Da observati “apelul” era in engleza!! Ca pe romaneste ala nu stia cum sa scrie… sau ca dorea sa arate “alinerea” la ce ala considera “valori vestice si crestine” …
Idem se face multa galagie cu privire la initativele primariei Cluj si Baia Mare, doua localitati din Ardeal, si asa cum mi se tot zice Ardealul este mai influentat de Mittel Europa decat Regatu’ (de altfel si Adolf s-a nascut la Braunau am Inn nu la Bacau si scoala o facu nu Lehliu ci la Linz!)
Si as mai observa ca si distinctia intre “albi” (romani? Doar romani?! Da atunci Johanis ce o fi ? “Galben”?!) si “negri” este cam din Alabama (nu din Arges!). Idem “corectii” politic care critica (nu ca nu ar avea ce critica) Romania cea “rasista” cu “romii” par a se fi documentat mai mult la cinemateca (Missisipi in flacari, Ghici cine vine la cina, samd) decat prin Ferentari ….
A si cu maimutzareala. Boala veche. Am parcurs prea celebra Spitalul, Coranul, Talmudul, Cahalul și Francmasoneria … si, cum sa zic, partile antisemite stralucesc prin lipsa de originalitate. O “crestomatie” a locurilor comune din literatura de “specialitate” apuseana… Ca sunt nevoit sa observ ca nice “stanga” romaneasca nu da dovada de mai multa originalitate ci creativitate .. si toti “specialisti romani” (adica care scriu in lb romana, si asta indiferent de etnia sau religia lor) de la drepata la stanga se multumesc sa traduca ce au scris altii din alte tari .. inclus in ce priveste “analiza” situatiei din Romania!!! (unica exceptie ar fi Lucretiu Patrascanu cu Un veac de framantari sociale si Sub trei dictaturi. Poate si Neoiobagia lui Gherea sa fie originala insa aici nu am lecturi in ce priveste literatura straina in “domneniu”. Oricum 3 titluri si 2 autori ptr peste 100 de ani de framantari sociale “este” cam putin!!) Adica “forma fara fond”!!!
@ Alex. Leibovici
Să vedem dacă convine meseriaşului-căldărar să lucreze cu materiale cumpărate de la stat.
Luăm un exemplu din :
http://forum.softpedia.com/topic/765783-cazanul-de-tuica/page__st__126
unde cineva scrie :
« Săptămînă trecută am găsit nişte magraoni care mi-au făcut un cazan de 100l la 1300lei, 21 kg »
Un cazan de ţuică, care trebuie să fie netoxic, trebui să fie protejat pe interior fie prin cositorire, fie prin alămire ţigănească (combinarea cuprului cu zinc, pe o anume adncime, ideal ar fi o argintare!), deci materialele de baza sunt cuprul şi cositorul (sau zincul), lăsănd la o parte alte materiale auxiliare, cum ar fi combustibilul pentru încălziri repetate, etc.
Costuri materiale :
Cuprul:21kg.x45lei/kg = 945lei
Cositor 1 kgx130lei/kg; = 130lei
Total………………………1075 lei
Deci manopera a fost cel mult de: 1300 – 1075 = 225 lei
Trebuie să fie prost meseriasul (şi nu e prost!) să lucreze 2 săptămâni pentru 225lei !
Deci este nevoit să «procure» mai ieftin – cuprul !
Scuzati
Subectul ma cam intereseaza … Insa, de ani de zile, observ cu amuzamant cum insi care “combat” alfel rasismul fac afirmatii cel putin bizare.
Dna Catherine Lalumiere ot Oiropa ne recomanda sa nu stresam copii de “romi” cu gramatica si matematica … ci sa le cream o programa “adecvata” mai bazat pe cantece si dansuri (madama asta ar fi fost socata sa auza ca si klavalieri ziceau cam la fel despre negri .. ) Ma rog eu nu cred ca tiga… pardom “romii”, ar fi deficienti mintal intr-o proportie mai mare dceat media, INSA Mme aia e din ORRORpia nu? Alt ERRORpean de marca (de pe aceste meleaguri adica) dl Karnooch scria ca “tiganii refuza sa munceasca ca a nu se alineneze”. REFUZA! – excat ce le reproseaza majoritatea tiganofobilor.
Ajungem la cestii si mai bizare. Cu ocazia maritisului fiicei “regelui” Cioaba (daca si asta nu putea sa isi tina fica la scoala…. Io creez ca putea sa o tina sa faca si docenta in astrofizica!!!), cestie ce a socat cam prea mult pe alta madama apuseana – de data asta englezoiaca – cica cerseafu a fost arata sa se “probeze” virilitatea mirelui .. De parca madama aia nu auzise de ce lady Dy a fost preferata altora (ptr sarcina de femela de reproductie regala). Ma rog in famelia regala engelza nu se mai arat cerseafu’ (nu garanez ca in timpurile saxone nu…)
Dl Pincu are o parere si mai .. hazlie. Ca politia sa se uite in alta parte. Pai Bercea a “strans” cam 100 de dosare fiindca politia privea prin .. alta parte! Pana la urma I s-a suit la cap si si-a “shundrit” nepotu in public asa ca sa se stie cine este le Mondialu’!! A da .. si clanul Carpaci din Timisoara beneficaza de priviri mioape …
Adica dl Pincu vine in intampinarea acuzelor ca “romii” traiesc de pe urma codului penal…
Si cam toata lumea are o idee bizara : tiga pardon “romii” sa ramana la meserile lor traditionale. Apropos asta nu ar fi nitel cam discriminatoriu?
Dar se intreaba careva cam cate parale mai fac meserile astea traditionale?
De ex rotarii … azi cam orice caruta are roti de masina mica … ca cu anvelope e mai bine!! Si pentru salele carutasului da si ptr cal ..
Ce sa faca rudarii azi in epoca plasticului?
Mai are nevoie azi careva de tingiri spoite ? Ca teflonu a devenit cam comun azi e la moda “limano” (ce o mai fi si asta.. ) Se spoiesc cumva si tigaile de teflon?!
Asta ma face sa imi aduc aminte ca in copilarie pieptenele popular se cumpara de la tigani (pe vremea aia era un cuvant corect politic va rog!) Din os (de vaca) ala “comun” sau din corn (de vaca) ala de pus in par … Apoi au aparut peptenii de plastic, ieftini si mai buni (dintii mai lungi. Ca aia de os aveau dinti cam de 1 cm)
Asta cu meseriile traditionale nu (mai) tine. Condamna de-a dreptul la excludere.. la fel si prosteala cu “prezervarea traditiilor”. Hai sa fim cinstiti – nu toate traditiile merita sa fie prezervate!
Si “prezervarea traditiilor” condamna iar la marginalizare..
Si in final Europa cea Korecta satula ea insasi de “esecele” sale ii face “pachet” si ii trimite in Romania .. desi este vorba despre “cetateni europeni” care cica au dreptul la libera circulatie samd etc …
Dar hai sa fim onesti si sa observam ca din litania articolului sunt exclusi destui tiga pardon “romi”. Asa de o pilda dl deputat Madalin Voicu o fi si el ?! Ca sigur nu se intanesc in descrierea “fisei postului” diversi insi pe care i-am cunoscut : muncitori calificati, oameni asezati, corecti – unii poate trag si ei mata de coada da nu ptr “pigment” ci ptr ca asa sunt vremurile … – nu intra in “romii” descrisi aici!
De fapt nu intra cei “integrati”. Integrati nu atat in societatea romneasca ci in a din Europa sec XX.
Ca sa fim cinstiti, adevratii “romi” sunt aia problema .. care sunt in gnl excat cei care refuza sa se integreze in societatea moderna. Ori cu astia unica metoda care merge este constrangerea. Ca poate nu prea atitreait in RSR in anii 80 .. Sa va zic un mic “secret” – in RSR scoala era gratuita! Se primeau si manuale gratuit .. de munca era destul, caietele erau ieftine.. INSA in comunele cu multi “romi” mersu la scoala era ceva cam .. facultativ. “De ce sa isi bata capul cu scoala?” intreba parintele incercand sa ofere ceva (ciubuc, mita) profesorului prea inistentl. Ca “se stie” ca “scoala prosteste” sau ca “unde multa carte e si multa prostie” si oricum se pare ca scoala ataca vorginitatea fetelor (care ajunse la 11-12 ani trebuie retrase de la scoala ca nu se stie!!)
Hai sa fim onesti – cine dorea putea da un minim de educatie copiilor sai – 8 clase si o scoala profesionala!! Si cam asta era si nivelul majoritatii locuitorilor din RSR, idiferent de etnie si religie.
Dar de multe ori era un nivle dorit dar nu si atins. In anii 1973-74 jumatate dintre soldatii unei companii de infanterie nu aveau 8 clase terminate! Nu numai tig pardon “romi” ci si romani, unguri, turci si ce se mai nimerea (unicu neamtz pe care l-am intalnit avea 8 clase si o profesionala). Toti cu scoala neterminata erau de la tara … (asta nu inseamna ca nu am avut colegi tigani care aveau 8 clase si o profesionala terminata si care provenerau din mediul rural – de ex cap Iorga de profesie draglinist-excavatorist. In anii 90 ne-am reintalnit intamplator… copiii sai urmau cursuri universitare.)
Sa zic asa si autoarea care ne predica Korectitudinea politika devine cam rasista excluzand dintre “romi” exact pe tiganii integrati si adaptati societatii moderne!!!
Cum zic… subectul prilejuieste de multe ori “derapaje” din astea ciudate si persoane cuprinse de pasiunea combaterii rasismului ajung sa aiba idei demene de KKK.
@Sfartz Pincu
> Să vedem dacă convine meseriaşului-căldărar să lucreze cu materiale cumpărate de la stat
> [din comerţul oficial, de fapt, care-i mai degrabă privat/A.L.]
1. Dumneavoastră, printr-un calcul al cărui aritmetică nu pot s-o contest, ajungeţi la concluzia că nu convine, deoarece obiectul se vinde la un preţ care, practic, nu acoperă munca depusă, ci practic numai costul oficial al meterialeler.
Dacă aceasta este adevărat atunci, cum am scris mai înainte (un punct (c) pe care n-aţi dorit să-l comentaţi), „… poate că acel produs n-ar mai trebui produs, sau în orice caz nu din cupru. Multe produse se fac acum din alte materiale, şi multe meserii au dispărut din cauză că nu mai sunt cerute la preţul la care au ajuns materiile prime respective„. Apoi există posibilitatea de a fabrica tot din cupru, dar industrial, nu manual…
Dar dv. propuneaţi altceva : ca situaţia să fie remediată („salvarea meseriei”, „propăşirea romilor”, etc.) printr-un fel de subvenţii, dar foarte originale. Ele constau în aceea că deţinătorii legali de cupru să fie lăsaţi să fie jefuiţi. Adică să fie sacrificaţi în numele nobilei dumneavostră idei.
2. Dar poate că conluzia dv. de la (1) nici nu este neapărat justificată, deoarece aţi comis o eroare. Eroarea este în preţul de vânzare al cazanului, pe care l-aţi luat a fi 1.300 RONi.
Este adevărat : un anume NickRvl, citând pe un anumit „maraskinos, on 11 august 2013 – 20:16”, vorbeşte de un preţ de 1.300 RONi (v. acest comentariu). Numai că acel „maraskinos” pe 11 august 2013, ora 20:16 a vorbit de fapt de un alt preţ : 2.600 RONi (v. comentariul anterior – acesta. Iar comentariul următor, al unui anume „ipel”, comentează tot preţul de 2.600 („nu arată deloc rău”). Deci „1.300” este o (curioasă) eroare.
La preţul acesta real, manopera ar fi nu de 225, ci de 1.525 RONi, de aproape 7 ori mai mare. O fi o răsplată bună pentru 2 săptămâni de muncă, n-o fi? Nu ştiu… Evident că dacă materialul este furat (care nu înseamnă un preţ nul ci doar unul substanţial mai mic decât 1.075, să zicem 500), atunci manopera ar sălta la 2.100 RONi. Tariful orar ar sălta de la 16 la 22 RONi/oră. O fi asta o răsplată bună? Nu ştiu. Am găsit că un patron de meşteşugari vinde la clienţi ora de meşteşugar la 20-30 RONi.
Meşteşugarul mai poate să-şi reducă costurile şi cumpărând un cupru recuperat în loc de unul nou-nouţ. Poate mai câştigă astfel 3-400 de RONi…
Dacă 16 RONi/oră vi se pare puţin, atunci acel meşteşugar trebuie să tragă concluzia că meseria lui nu mai este de viitor, că nu mai trebuie să crească ucenici şi că trebuie să-şi îndrepte copii spre altceva, cum am spus la pct. 1.
Oricum, legalizarea parţială a furtului este o „soluţie” ridicolă şi nu vă sfătuiesc s-o popularizaţi în afara publicaţiei ACUM 😉
Au furat, fură şi acum, şi vor fura şi pe viitor, dacă nu se iau măsuri din categoria „compromisuri”.
Ideea Dvs. de a fabrica pe cale industrială cazane de ţuică-de ex. nu este realistă. Producţia individuală este domeniul micului meseriaş. Producţia de serie sau de masă comportă investiţii enorme pentru o înzestrare tehnologică modernă cu matriţe si utilaje extrem de scumpe, şi nici un investitor nu o să adere la ideia de a investi în acest sens. Numărul de cazane cerut pe piaţă este mic, din ce în ce mai mic, pentru că fabricarea de ţuică neautorizată este restaransa de legislaţia actualā.
O măsură de „compromis” ar fi, de exemplu, ca în locul banilor alocati de stat şi de ƯE pentru rromi, bani care ajung în majoritaea lor pe mâna bulibaşilor, statul să ofere materie prima gratuită, sau la un preţ redus, pentru a stimula dezvoltarea micilor producători rromi.
@Sfartz Pincu
> statul să ofere materie prima gratuită, sau la un preţ redus
Nici asta nu este o idee aşa grozavă, dar este totuşi un mare progres : văd că aţi abandonat „soluţia” de a permite / legaliza furtul cuprului de către romi.
Dacă vreţi să încercaţi măcar ceva pentru ca să avansaţi ideea dv, puteţi să vă adresaţi deputaţilor/senatorilor care vă reprezintă, pentru ca aceştia să facă măcar o interpelare-propunere pe tema asta. Nu cred că puteţi face mai mult.
@Ghita Bizonu
> Rasismul la romani [este] in cea mai mare parte o maimutareala a “occidentului”
Asta este o ipoteză arbitrară, pentru că justificările pe care le aduceţi în sprijinul ei nu dovedesc nimic.
Pe de altă parte, chiar dacă „rasismul la români” este de import, atunci se vede (admiteţi dv. implicit) că a prins foarte bine pe aceste meleaguri. Răspunderea deplină este a celor care îl practică … cu excepţia cazului în care ar fi fost impus şi menţinut cu forţă şi constrângere. Ceea ce nu cred că este cazul…
Poate cineva o sa ofere o defintie a ‘rasismului’, ca altfel e doar un termen fara continut pe care fiecare il interpreteaza cum vrea.
Rasa/rasism e folosit uneori literal cu referinta la rasele biologice (albi, negrii, mongoloizi), alteori ca substitut pentru grup etnic si/sau grup religios/cultural.
mascarada rasismului
http://www.evz.ro/elevii-romani-vaneaza-locurile-speciale-pentru-romi-din-licee.html
[Mod: vă rog însoţiţi lincurile de citate sau comentarii. De exemplu:
„Ca să prinzi un loc într-un liceu de top nu e nevoie să ai nepărat notă mare. O soluție poate fi ocuparea unui loc rezervat etniei romilor. … candidații pe posturile speciale pentru romi nu trebuie să susțină Evaluarea Națională și nici să aibă o medie de trecere…. [se cere la dosar] o recomandare scrisă din partea președintelui unei organizații civice, culturale sau politice a romilor, prin care se dovedește apartenența elevului la această etnie. … Elevii români se pot declara benevol, printr-un act la notar, ca aparținând etniei rome pentru a obține recomandarea din partea unei comunități de romi…
În școlile din Capitală, asociațiile de romi fac propagandă în rândul elevilor pentru a adera la organizație, în schimbul unei recomandări care să ateste apartenența la etnia romă.”]
Pot să spun cum înţeleg eu rasismul.
Noţiunea în sine, exceptând ideea de apartenenţa la una din cele 5 rase umane, nu are nici un alt conţinut. Dar înţelesul real este constituit de: „o metodă politică de dominare cu specularea apartenenţei la o anumită rasă”.
Este o interpretare proprie, nici o legătură cu vreo sursă.
Ha .. Rasism …
pe undeva Voltaire sau Rouseeau observa ca rasismul este just si corect. Dovada find si faptul ca egiptenii antici ii ucideau pe cei roscati (ca fiind creaturile lui Seth, zeul desertului!!). Ma rog in Franta sunt destui roscati …. (asta ca sa preciati sarcsmul observatiei prvind „justetea”)
Alta la fel de bune sa nu mai zic ca este si stiintifica. Africanii au in medie creiere de 1260 cm cubi. Albii 1350 cm cubi!! Superiori ? Asiaticii (galbeni, mongolici) insa au in medie 1430!!! Argumentati suprematia rasei albe (totusi unii negri din Antile sunt dispusi sa recunoasca superioritatea genetica a albilor. Sunt convinsi ca albii sunt asasini inascuti!!! Mersoa de asa o recunoastere …)
@Ghita Bizonu’
> Africanii au in medie creiere de 1260 cm cubi. Albii 1350 cm cubi… Asiaticii …. au in medie 1430
Separarea în albi, africni şi asiatici nu este netă. Anyway, cifra reală pentru „asiatici” este mai spre 1365 cm cubi şi nu 1430. Diferenţa faţă de „albi” este de 1%, faţă de „africani” – de sub 7%. Corelaţia volumului cu capacitatea cognitivă este destul de slabă – coeficientul (Pearson) fiind de circa 0.4.
Pe de altă parte, volumul total este o măsură prea grosolană, deoarece creierul este divizat în regiuni specializate, relevantă aici fiind doar cea cognitivă.
Volumul creirului variază cu situaţia socio-economică a părinţilor şi cu vârsta. Mai depinde de sex, constatarea fiind că IQ-ul femeilor nu este mai redus ca cel al bărbaţilor.
@Sfartz Pincu
> cum înţeleg eu rasismul. Noţiunea în sine, exceptând ideea de apartenenţa la una din cele 5 rase
> umane, nu are nici un alt conţinut.
Cuvântul „rasism” este într-adevăr o anumită idee (sau concepţie, teorie), dar această idee/teorie nu constă în aceea că „există cinci ‘rase’ umane”.
(Strict vorbind, noţiunea biologică/zoologică de rasă nu se poate aplica oamenilor: toţi sunt, biologic, de o aceeaşi rasă, mai precis specie/subspecie – Homo sapiens/Homo sapiens sapiens. Cuvântul „rasă” se mai foloseşte şi în antropologie, dar într-un cu totul alt(e) sens(uri) : clasificări după tipologie (aspect fizic), etnie, cultural, etc.
Cât despre definiţie…
Dle Leibovici
glumita cu dimensiunile creierulrui „dupa rase” am citit-o in interviul unui antropolog (se pare destul de cunoscut acum 30 de ani) … si are meritul de a oripila orice rasist alb „cumsecade” (cum? EL, rasistu alb, nu este o culminatie a creatiei ? Cumva o fi mongoloidu cracanat cu ochi oblici si par negru?! O fi fost beat Al de Sus cand comise asa o blasfemie?!!)
Cat despr partea ce IQ … sa lasam… povestea asta cf careia cei mai inteligenti oameni sunt niste lapte acru in calimari iar Ford si Krupp is cam idiotii speciei …
Cred că dna Szelmenczi poate fi mîndră că un textuleț altminteri banal (iertați-mă, doamnă) a condus la discuțiuni așa de aprinse.
Îmi aduc aminte de un pasaj din Jorge Luís Borges, pe care îl citez din memorie: țiganii sînt pitorești și îi inspiră pe poeții slabi.
@Sorin Paliga
> un textuleţ altminteri banal…
Nu, nu este banal.
Se vede că autoarea a depus un mare efort să producă un articol corect. Interesantă este ideea de a organiza demonstraţia urmărind mental evoluţia posibilă a unui copil rom, de la naştere până la maturitate, cu multe observaţii convingătoare. De remarcat este şi dorinţa – deloc banală, obişnuită sau curentă!! – de a justifica multe din afirmaţii prin referinţe la diverse surse. Deja semnalarea acestor surse – unele greu de găsit – este utilă.
Faptul că referinţele nu sunt toate ireproşabile este o altă chestiune, dar intenţia este lăudabilă. Am constatat că câteva referinţe pentru afirmaţii concrete sunt de fapt documente de zeci sau chiar sute de pagini, iar autoarea nu indică locul precis unde se poate găsi informaţia, ceea ce face ca referinţa să nu fie prea utilă…
Dar, repet, procedeul este destul de rar şi este deci demn de semnalat (şi de imitat 😉 ).
Pe de altă parte, articolul lasă impresia că autoarea consideră că toate problemele romilor provin din rasismul şi discriminarea celor din jur. Ori, cum au semnalat şi unii comentatori, mentalitatea (ansamblul de valori, atitudini, etc.) fiecărui om este şi ea un factor extrem de important care îi determină viitorul.
Romii nu sunt de departe singura etnie care a fost şi este ţinta unei puternice adversităţi, dar nu toate aceste etnii au ajuns în situaţia socio-economică a romilor (evident, vorbesc de o parte din romi; o altă parte a reuşit şi s-a integrat bine, mai ales că printre romi există tradiţii culturale şi mentalităţi foarte diferite). Mă gândesc la evrei în Europa, la minoritatea chieză în Asia de Sud-Est, armenieni în Turcia în special, libanezi în Africa, japonezi în Peru, indieni în Birmania… Toţi ăştia, deşi au fost urâţi, persecutaţi şi char masacraţi periodic, stau mult mai bine decât romii, statistic vorbind.
Numai că „bine” la mulţi romi înseamnă altceva decăt înseamnă la cei enumeraţi mai sus. (Unii din) Ei au alte valori şi idealuri, din care unele nu favorizează interacţiunea paşnică şi constructivă cu cei din jur (care şi ei sunt deseori departe de a fi parteneri ideali într-o convieţuire paşnică…), iar altele – indiferenţa (dispreţul?) pentru învăţătură condamnă generaţiile viitoare de romi. Societate patriarhală, mistică, cu reguli absconse, cu prejudecăţi şi tabu-uri…
Deci : lucrurile sunt mai complexe decât ar rezulta din articol, vina nu este unilaterală – rasismul românilor -; romii nu sunt numai victime. Şi acest lucru este important, deoarece dacă „diagnosticul” este greşit, este puţin probabil că „tratamentul” va da rezultate.
Articolul dnei este criticabil, deoarece consideră că românii ar avea o atitudine specific anti-rromă, ceea ce nu este deloc adevărat; o au identic toate națiile care au avut și au contact direct cu rromi.
Este, de asemenea, alături de problemă în clipa în care ignoră rolul determinant al liderilor romilor. Păi ei unde sînt? Ei nu au nicio vină?
Astea-s hibe fundamentale. Comparația cu alte situații, mai mult sau mai puțin specifice, este sau nu relevantă, nu știu. Fiecare grup etnic este un unicat istoric, după cum viața unui om este un unicat irepetabil.
@Sorin Paliga
Eu nu avusesem impresia că articolul lasă să se înţeleagă aşa ceva. Pentru mai multă siguranţă l-am reciti chiar acuma şi… tot n-am avut această impresie. Ce anume v-a sugerat dumneavoastră că, după autoare, atitudinea anti-romi este o particularitate românească? Faptul că se ocupă numai de situaţia din România? Asta era tema pe care şi-a propus-o şi din însăşi această alegere nu rezultă ce ziceţi dv.
De ce credeţi că liderii romilor (?) trebuie să aibă un rol determinant şi de ce credeţi că-l pot avea – ţinând cont că romii sunt, se zice, eminamente „nedisciplinaţi” şi „neascultătiorii?
Aveţi exemplu de alte etnii unde „liderii” au putut schimba mentalităţile? „Liderii” (de multe ori autoproclamaţi) au şi ei mentalitatea majorităţii…
Păi, din capul locului, în clipa cînd pui problema romilor în România și în raport cu românii, fără nicio altă comparație, fie și minimală, cu situația din alte țări este clar că e cu teză.
În clipa în care problema romilor nu mai este temă de analiză sociologică, ci politică, liderii lor devin actori politici esențiali. Păi atunci de ce mai au regi și împărați, adică superșefi? Ăștia ce fac? Pierd vremea? Nu, conduc și încă pe bani mulți.
Dar poate ne spune două-trei vorbe chiar autoarea, poate ar fi mai nimerit.
@Sorin Paliga
Ce logică curioasă!! Dacă nu afirmă ceva, rezultă că afirmă contrariul!!
Recitiţi prima frază din articol : autoarei i s-a cerut „să argumentez de ce cred că romii sunt discriminaţi în România şi că există o cultură a rasismului în ţara noastră.” „Argmentul” reflex „dar ce, la alţii e mai bine!?” dovedeşte lipsa de argumente raţionale.
Unde aţi văzut dv. conducători care să fi reuşit să schimbe mentalităţile, chiar dacă au vrut? Au încercat mulţi – în frunte cu Lenin/Stalin, Mao, Pol Pot, etc., etc. – şi în afară de zeci (sute?) de milioane de victime n-a ieşit nimic. Nici conducerea de la Bucureşti nu a schimbat mentalităţile, nici cu şi mai mulţi bani. Lucrurile cu mentalitatea nu funcţionează aşa…
> Dar poate ne spune două-trei vorbe chiar autoarea, poate ar fi mai nimerit.
Din păcate, deşi a promis că răspunde la comentariile care nu includ atacuri la persoană, limbaj vulgar etc., văd că până acum nu s-a întâmplat… Dar să mai vedem… De altfel văd că n-a comentat nici pe blogul de unde am preluat articolul, dar acolo am văzut şi comentarii extrem de violente 🙁
Nu cred că am fost vulgar, poate mai acid, cum mi-e felul.
Noi am mai avut un schimb de păreri, schimb complet tema, despre antisemitism. Am spus atunci, repetat (și o repet și acuma) că eu nu văd antisemitism în România, cel puțin nu la un nivel superior altor țări. Mi-ați dat implicit dreptate cînd ați citat nu știu ce analiză sociologică despre antisemitism, unde România nici nu figura, mi se pare evident de ce: deoarece subiectul este sociologic irelevant, România fiind – presupun – undeva pe o medie sau sub medie.
Revin la subiectul rromilor. În clipa în care aspiri să faci o analiză sociologică a atitudinii românilor față de rromi, atunci, din decență, dacă nu din acribie, faci o comparație minimă cu atitudinea din 2-3-4 țări unde situația e similară. Păi fără așa ceva, ce relevanță are analiza? Îi compari pe români tot cu ei? cu o situația ideală, unde nu există atitudini față de rromi? Așa ceva nu există.
Autoarea are nume de rezonanță maghiară, ne putea face o comparație cu situația din Ungaria, de exemplu. Nu, nu sînt răutăcios și nici nu insinuez nimic, așteptam o comparație între România și Ungaria, pe date, dacă tot le citează. Poate alege orice altă țară unde problema e relevantă, de exemplu Bulgaria ori Cehia, să nu ne mișcăm din zona noastră fostă comunistă, ca să nu spunem că nu e relevantă comparația, deși este.
Dar nu este timpul pierdut, autoarea poate face oricînd o completare la articol.
Şi câteva informaţii foarte interesante — https://www.youtube.com/watch?v=J0SyB0cUjFk
Un factor civilizator, neaşteptat (pentru mine) – religia (penticostală), poate ceva mai luminată decât ce am scris – Societate patriarhală, tribală, mistică, cu reguli absconse, cu prejudecăţi şi tabu-uri…
A, da, cultele neoprotestante au avut un rol foarte important în civilizarea rromilor, tema e relativ evitată din motive de panortodoxism.
Și eu am în zona de mișcare, să zic așa, rromi care au aderat la culte neoprotestante, trec des prin Tărtășești, satul natal al lui Năstase, acolo sînt destui rromi neoprotestanți (nu țin minte dacă penticostali, dar un cult cert neoprotestant). Oricum, casa de cult e la drumul principal, se vede din mașină.
În satul Dîmbovicioara de Dîmbovița rromii sînt ortodocși, au chiar biserică monument istoric, din sec. xviii, de cînd au fost sedentarizați. Azi sînt, în cea mai mare parte, sedentarizați și integrați societății românești, nu mai sînt o problemă. Satul se află la 1 km de satul copilăriei mele, deci cunosc situația destul de bine, fără să fiu un expert, nu m-a interesat problema, sincer să fiu.
@Sorin Paliga
Discuţia este asta : http://acum.tv/articol/68734/ Nu v-am dat dreptate – nici implicit, nici explicit.
Fără să se fi făcut sondajul, nu se putea şti dacă România se plasa „undeva pe o medie sau sub medie”, deci aceasta nu putea să fie cauza pentru care România nu figura în sondaj. Din motive budgetare s-a făcut numai în 10 ţări, şi numai europene. În analiza citată nu se dădea nicio explicaţie pe ce criteriu au fost ales cele 10 ţări, deci ipoteza dv. este pură speculaţie (în discuţie aţi avansat TREI ipoteze, acuma s-au redus la una…).
Noul studiu, publicat în mai 2014, a cuprins peste 100 de ţări din toată lumea, printre care şi România. Rezultatele s-au publicat:
– sumar : http://global100.adl.org/public/ADL-Global-100-Executive-Summary.pdf
– interactiv : http://global100.adl.org/
– chestionarul : http://global100.adl.org/public/ADL_GLOBAL_100_SURVEY_QUESTIONNAIRE.pdf
Din sumar, pg. 16 – comparativ Europa de Est, se vede că Polonia, Bulgaria, Serbia, Croaţia şi Ungaria sunt campioane ale antisemitismului (40-45%), Ucraina este la 38%, România 35%, Moldova şi Rusia 30%, iar în coadă este Cehia cu 13%.
Sunt surprins de Bulgaria (44%) şi Grecia (69%) – care egalează Turcia.
Pentru calitatea sondajului (chestionar, modul de interogare) nu port nicio răspundere 🙂
Cât priveşte restul – ne învârtim în cerc : eu vin cu argumente, dv. vă repetaţi afirmaţiile.
Da, cifrele confirmă ceea ce bănuiam, că România este pe media zonei sau sub, depinde cum facem calculele. 13 % pt Cehia mi se pare, de asemenea, absolut de așteptat, într-o țară unde 80 % se declară atei, ar fi incoerent ca un procent semnificativ să se declare antisemiți.
Procentele mari din Grecia și din Turcia sînt și ele de așteptat, cu observația că în Grecia orice anti‑ este la procente ridicate, grecii fiind cel mai intolerant grup etnic față de alte grupuri etnice.
Nu am gâsit nicio referinţā la Slovacia, unde antisemitsmul atinsese cele mai înalte cote din zona est-europeanā, care aderase, cel puţin pentru o vreme, la nazism.
Sondajul prezentat în seara aceasta la TV-Realitatea arată că am dat cu toţii „cu băta în baltă”!!! cu lipsa rasismului în „grădina Maicii Domnului”!
67,5% dintre participanţi au optat pentru un preşedinte de etnie română !!
Românii nu sunt rasişti, dar nu vor un preşedinte german, ungur, rrom, evreu etc., ferească Dumnezeu, nu cumva să vândă ţară! Încredere absoluta doar într-un român cu rădăcini pure, până la … a câtă spiţă prevedeau legile de la Nurnberg ?
Se pare ca autoarea are relatii la institutia care a facut sondajul, si i-au dat rezultatele anticipat!
Păi e logic, nu? Credeți că germanii ar vota, să zicem, un președinte american? (da, știu, la ei președintele e simbolic și nu e ales prin vot direct, dar să admitem). sau un președinte de etnie romă? sau un grec?
Ce vreți să spuneți cu asta? Este firesc ca președintele unei țări să provină din etnia majoritară, de aceea procentul obținut de Iohannis în sondaje e destul de mare, dar nu suficient pt a cîștiga alegerile, presupun.
@Sfartz Pincu
> Românii nu sunt rasişti, dar nu vor un preşedinte german, ungur, rrom, evreu etc. …
Despre ce sondaj vorbiţi? Care a fost întrebarea?
În acest sondaj INSCOP publicat ieri, în clasamentul opţiunilor de vot pentru postul de preşedinte avem:
Victor Ponta – 43,6%
Klaus Iohannis – 31,2%
Mihai-Răzvan Ungureanu – 9,6%
Călin Popescu-Tăriceanu – 4,5%
În situaţia în care duminica viitoare s-ar organiza alegeri prezidențiale pentru turul doi:
Victor Ponta – 52,8%
Klaus Iohannis – 47,2%
Deci un preşedinte german nu este apriori respins… Iar dacă pentru Iohannis votează mai puţini decât pentru Ponta, mai trebuie demonstrat că este din cauza etniei.
@ Alex. Leibovici
Am scris că „în seara asta”, deci pe data de 15 Iulie 2004, INSCOP-ul a prezentat un sondaj privind profilul preşedintelui.
Iată şi sursă: http://www.ziare.com/alegeri/sondaj/profil-de-presedinte-roman-independent-şi-tanar-sondaj-inscop-1311193
Ori asta este realitatea – românii SUNT naţionalişti, ori este o propagandă în favoarea lui Ponta şi s-au falsificat rezultatele pentru a induce ideia că nu ne „trebă un neamţ”. (Am mai auzit sloganul:”Nu ne trebuie un ĵ….”!!)
Sondajele cu Iohannis indică, într-adevăr, un procent foarte mare, după părerea mea, și nu sprijină deloc ideea că românii resping a priori un străin ca președinte. Cert, pt români, un german are o cu totul altă conotație decât altcineva, dacă l-ar fi chemat János Kolozsvári sau Ivan Putinovici ar fi fost cu totul altceva.
Acuma, sondajele nu trebuie să ne păcălească, depinde cum pui întrebările. Pe o confruntare Ponta ~ Antonescu, pare cîștigător Antonescu.
Iohannis are, după părerea mea, nu dezavantajul numelui german, ci faptul că e cam bloncos, să zic așa, pt români, e mare (fizic), prea serios, vorbește puțin… Românii sînt un popor mai volubil și preferă tipi vorbăreți, chiar dacă nu excesiv. Uitați-vă cum funcții majore în România sînt deținute de guralivi și de cabotini: Băsescu, Mazăre, Oprescu… Sînt tipuri evidente de gargaragii, este un model uman complet diferit de modelele din anii ’90 (Ciorbea, Constantinescu…), oameni serioși, maturi…
Să fi revenit românii la un model mai serios? Posibil, să vedem. Ponta intră, mai degrabă, în categoria vorbăreților fără mare fundament, dar poate mă înșel.
@ Sorin Paliga
Nu numai că este vorbăreţ, dar vorbeşte, cum se spune, „În pustie…” !
La întâlnirea de ieri Băsescu-Ponta + Ministrul de finanţe (o minoră in ale economiei şi că vârstă – pentru un asemenea post), ambii nu au ştiut ce să răspundă la întrebarea presedintelui: „Aţi realizat MTO-ul?”, şi se pare cā nici unul nu ştia ce este MTO!! (Asigurarea prin buget a unui obiectiv pe termen mediu).
UE obligă realizarea MTO pentru orice acţiune neprevăzută iniţial în cadrul unui exerciţiu bugetar curent. Cum este acum problema reducerii cotei de asigurări sociale cu 5%, cu o pondere minus la buget de 1,5 miliarde lei, şi care va fi compensată de Ponta prin CREŞTEREA impozitului pe case şi maşini, care v-a aduce la buget 4,268 miliarde lei !!(http://www.gândul.info/financiar/lista-taxelor-şi-impozitelor-introduse-sau-majorate-în-ultimul-an-12072889).
Direct din buzunarul cetăţenilor amărâţi, care mai au câte un apartament sau o maşină second-hand, adică din buzunarul majorităţii populaţiei, dar Ponta se laudâ, evident cu nuanţā electoralā, cât „Va da el poporului român” !!!
@Sfartz Pincu
Vedeți cum sînteți? Dacă postul ăla l-ar fi ocupat un nesimțit ori o nesimțită (nu dau nume), sărim pe el/ea că e cum e. Cînd vine o fată cultivată, civilizată, șo pe ea că e timidă, că e prea fină, că nu știe ce a aia MTO… Adică posturile astea sînt rezervate mitocanilor și șmecherilor? Asta propuneți?
Incidentul MTO – Băsescu pe post de călău 🙂 :
https://www.youtube.com/watch?feature=player_embedded&v=px3KFtavVwM
Explicaţiile ulterioare ale lui Ponta : http://www.hotnews.ro/stiri-politic-17678284-victor-ponta-despre-mto-din-intalnirea-basescu-limba-engleza-domnului-presedinte-duce-mereu-confuzie.htm
Astea-s găselnițe…
Băsescu putea spune, simplu, „obiectiv pe termen mediu” în loc să se chinuie să pronunțe în engleză, acea Dîmbovița English înfiorătoare.
Că Ponta și dna de alături erau cam stingheriți, că măsura este electorală, știm toate astea, numai că acuma cel care are drept de veto nu mai candidează, deci putem fi ceva mai liniștiți că nu se mai aruncă zeci de miliarde de euro pe campania electorală, cum a fost în 2009, cea mai scumpă campanie electorală din întreaga Uniune Europeană, vorbesc în termeni reali, nu declarați oficial.
În perioada octombrie 2008 și decembrie 2009, campania electorală din România (că atît a ținut), a costat peste 30 miliarde de euro, bani pe care îi plătim și azi.
Apropo: îmi aduc aminte de spusele unui amic implicat în mai multe campanii electorale la funcția de primar general al Capitalei.
La un moment dat, are o întîlnire cu primarul orașului München și discută de una, de alta. Ajung la costurile campaniei electorale și se compară costurile de la București și de la München. Cînd neamțul aude ce sume s-au cheltuit la București, amuțește, nu-i vine să creadă. Sorine, zice amicu cu pricina, mi-a cerut să-i repet suma, a crezut că nu aude bine, a repetat-o și au trecut la alt subiect. Omul înțelesese f. bine unde sînt banii noștri.
@ Sorin Paliga
Fraza Dvs. „Vedeţi cum sunteţi?” trebuia adresată simpaticei Domnişoare Ministru de Finanţe al României (şi lui Ponta!).
Doresc în aceiaşi măsură ca şi Dvs., ca şi orice român de bun simt şi cinstit (atâţia cât mai sunt!), să avem miniştri tineri şi capabili, în locul celor numiţi politic, care nu se ştie ce competenţe au, oricum altele decât cele necesare posturilor pe care sunt puşi să le diriguiască!! Dar numai tinereţea nu e suficientă. E nevoie de COMPETENŢĀ şi EXPERIENŢĀ .
A demonstrat aşa ceva Domnişoara Ministru??
Mai mult decāt evident că NU; Uitaţi-va la linkul indicat de Domnul Leibovici, şi cu experienţa Dvs. de Profesor, să ne spuneţi dacă un student de al Domniei Voastre, care nu ştie un răspuns corect, nu are aceaiasi expresie fizionomică de „rătăcit” care se vede în acel link!!
Unii studenți sînt timizi și se pierd la un examen, deși știu.
Cînd l-a văzut pe flăcăul nostru pus pe ironii (el e ironic oricum, bădăran și miștocar), nu era pregătită pt replică. Eu, de ex., l-aș fi pus să traducă ce înseamnă MTO, asta e o abreviere, cum sună în original? Pun pariu că n-ar fi știut sau ar fi dat un răspuns-întrebare sau o bădărănie.
Și dacă nu are experiență politică? învață. Nimeni nu se naște politician, doar șmecherii sînt deștepți de-a gata, fiind superficiali și fără fundament, învață totul foarte repede.
@Sorin Paliga
„Și dacă nu are experiență politică? învață. Nimeni nu se naște politician”
Ei i-ar trebui experinta profesionala, nu politica. Politicieni avem destui, exemplu stelar e Ponta : o frauda biografica dar una in stare sa minta si sa abereze orice ca sa isi acopere incompetenta cu vorbe.
Johanis ?
Si ma rog ce l-ar indreptati sa devina presedinte? Ca este primaru Sibiului? Bun. Cam atat. Asta ar insemna ca este bun de presedinte? Atunic de nu Marean care este Zbanghelie ? De ce nu Marean? Numa ca nu e blond?!
Hai pe buune.. Johanis este cestia aia numita incremenire in proiect. A fost sustinut ca eventual premier intr-o anume conjunctira politica .. ca persoana presupus neutra . Dupa nu mai era cazul ..
„Marele” sau avantaj este ca este neamt. Ca nemtii se stie ca sunt Korecti, civilizati, nu e mitici estre europenii prin excelenta (cum stam cu Nurembergu tovarasi? fiti ca nematu asta a cerut si a obtinut ca sa fie recunoscut ca urmas de drept al Grupului Enic German?!) Ca romanii au trait bine numa cand au fost condusi de nmeti : Carol I asi Ferdinand .. Cam aste asunt argumentel proJohanis.
Intre timp s-a aflat ca are o pasiune ptr case. Mai ceva ca Nastase. Sase case nu patru Ca unele .. erau cam cu acte false (http://www.evz.ro/evz-dezvaluie-cine-erau-oamenii-carora-familia-primarului-din-sibiu-le-a-mostenit-averea-prin-acte-false-si-fara-niciun-drept-.html) Bun neamt.. d’al nostru sursa balcano-fanarihoata-otomanica pura!!!
Si ar mai fi si cestia ca cum s-a ajuns in frunte partidului… o conbvinatie de Machbeth cu Tartuffe care imi aminteste de Doamna Chiajna intersectata cu Alexandru Lapusneanu (ma refer la nuvele) …
Deci daca nu il votam pe bravul urmas la Grupului Etnic German suntem rasisti? Daca viitorii sai aliati politci o sa prefere pe altcioneva (sa zicem Predoiu) toti romani sunt rasisti?
Si daca eu nu il voi vota ptr ca voi vota cu lata linie politica tot rasist?
Bun domnilor, sunt rasist!!
Da intrebare – cum este aia ca sa zici ca etnia cutare este asa si pe dincolo ?
@Ion Ionescu.
Eu nu știu ce altă experiență profesională are, decît pe cea anunțată oficial, pare OK. Vreți să spuneți că e academică, teoretică, că e timidă și că nu știe cum e cu economia reală. Corect, cred că în funcția ei ar trebui pus Bercea Mondialu’, ăla se pricepe la economia reală și para-reală.
Ah, am uitat, are niscai probleme. Nu-i bai, se găsesc alții ca el, berechet. Puteți înainta o propunere în acest sens.
P.S. Nu vreau să par că fac pe deșteptu’ și nici că am un „endorsement” pt dra Petrescu. Nu-mi place acest stil siropos, de fătucă timidă și nu cred că e tocmai potrivită pt post. Doream doar să apăr niște principii de genul „are / n-are experiență”. Păi dacă-i vorba pe așa, să-i lăsăm pe ăia de dinainte de ’90 să ne conducă tot ei. Oricum, tot ei ne conduc, real.
TOATĂ puterea reală din România de azi este în mîinile celor care au fost puternici și înainte de ’90, dacă nu ei direct, atunci părinții lor ori, în cel mai rău caz, bunicii lor. Restul sînt de fațadă, să dea bine, pioni… din păcate, și dra Petrescu tot din categoria asta face parte. Ea nu are și nici nu va avea vreodată putere politică reală, nici ea și nici alții din categoria „tineri, competenți, inteligenți”.
G. Bizonu
„Marele sau avantaj este ca este neamt.”
Marele sau avantaj e ca a cam tacut din gura si nu a jucat pe scena centrala-nationala. Adica nu stim ce opinii are in multe privinte si subiecte conflictuale (‘controversate’). Nu ii cunostem caracterul si pozitiile (mai putin cei din Sibiu care il cunosc mai bine, desigur).
Are acest avantaj, poti sa presupui aproape orice vrei tu pozitiv despre el si astfel sa il votezi. De vazut o sa vezi tu dupa aia.
@ Sorin Paliga
Ne învârtim în jurul deştului (vorba lui Ghiţa Bizonu!). Problema cu Domnişoara Petrescu este de fapt una impersonală, este una de principiu.
Cine trebuie să conducă un sector industrial-economico-financiar? Un politician sau un profesionist?
Cu politicienii în domenii practice ne-am lămurit după „revoluţia” din Decembrie 89. O distrugere a economiei româneşti mai „perfectă” nici că se putea!
Deci – profesionişti. Şi cum trebuie să fie aceşti profesionişti? Să aibe diplome, doctorate şi articole publicate? Nu este obligatoriu, sau mai bine zis nu este o condiţie „suficientă”.
În meseriile aplicate este deja o tradiţie confirmata şi verificatā: înainte să ajungi maestru, treci prin fazele de ucenic-calfă-ajutor de maistru-maistru-maestru.
Să trecem la activitatea din finanţe. Că sā fii un bun finansist, trebuie să cunoşti şi să ai experienţă în aritmetică-matemateca-contabilitate-activităţi bancare-brokerism-administraţie-comerţ internaţional şi, în final, să cunoşti mecanismele economiei REALE !
Oricât ai fi de geniu în facultate, oricâtă teorie didactică ai cuprins în anii universitari, viaţa reală este ca un zid pe care trebuie să te caţări, pas cu pas.
Să greşeşti şi să îndrepţi greşelile.
Toată stima pentru cunostiintele „americăneşti” ale actualului ministru de finanţe al României, dar consider că încă nu a dat cu nasul de viaţa reală.
Era normal să fie valorificată o diplomă de Harvard, dar era mai mult decât suficient, era chiar necesar să fie numită consilier, sau şef de departament, apoi şef de alt departament, şi apoi încă odată şef de încă un departament, şi în final-ministru!!
Dincolo de orice păreri pro/contra Iohannis, cum e firesc, mi se pare că procentul obținut de el în sondaje era remarcabil de ridicat, ceea ce conduce spre ideea de bază că românii s-au maturizat politic și că naționalismul îngust dispare treptat.
Evident, aici intră multe componente în joc, „a fi neamț” este, ca principiu, un soi de avantaj (doar și Carol I etc. etc.) sau, în orice caz, politic vorbind, nu este același lucru cu a fi ungur sau rrom. Că Iohannis ar fi sau n-ar fi un președinte „bun” („bun” e variat definibil în politică) este altă poveste. Presupun că ceea ce am numit „grupul decembrie ’89”, care încă este la putere, ar dori un președinte formal, molîu, șantajabil cum poate fi Iohannis (nu știu, am scris „poate fi”, nu că și este).
Aruncarea pe piață a x candidați este o tactică, pt ca în final să iasă triumfător unul din grupul decembrie ’89, cum presupun că se va întîmpla pînă la urmă. Nu cred că anul acesta va fi marea schimbare și nici nu cred că va fi în viitorul apropiat o mare schimbare în politica românească.
Jurnalismul cade in capcana de a fi la moda, refuza sa fie neutru in asfel de probleme, sa faca o analiza impartiala.
In general, refuzul europenilor, deci si al romanilor, nu este decat in parte rasist, ca regula generala populatia de oriunde refuza sa aibe legaturi cu grupuri sociale marginase. Dovada este ca occidentalii nu refuza sa fie consultati de catre doctori egipteni sau pakistanezi, iar romanii il indragesc pe Raed Arafat.
Daca am aduce la marginea orasului intr-un anume cartier tot felul de drogati nordici si blonzi, populatia nu ar fi incantata.
Din nefericire problema romilor nu a fost tratata cu seriozitate de catre autoritati timp de un secol si nici de liderii etniei.
Formula care dupa parerea mea ar da rezultate, trebuie sa fie batul si morcovele, mult mai multi bani invetiti in educatie si ajutoare dar si domnia legii, o masura fara cealalta da gres 100%.
De frica sa nu fie interpretati drept rasisti, ziaristii au neglijat in mod nedrept si victimele romilor: vecini, proprietari etc. Or acest lucru nu este profesinalism si nici egalitate in drepturi.
După ce am auzit aseară o mostră de rasism de la ruşi, unde, intrebat fiind, un om simplu din popor, despre ce crede depre conflictul din Ucraina, acesta spune: „Vladimir al nostru este salvatorul ruşilor, iar negrul acela, maimuţa aia, nu este om!”, putem accepta că în România rasismul este înlocuit de incultură, de lipsa de civilizaţie, situaţie pentru care să-i mulţumim lui Dumnezeu!
Romii in R.Moldova. Dealul romilor din oraselul Soroca.
https://www.youtube.com/watch?v=rw-EL4qwTME
@Alexandru Grosu
> … https://www.youtube.com/watch?v=rw-EL4qwTME
Mulţumesc.
Dv. ce părere aveţi?
Dar Dvs ce credeti despre aceasta? Banciu plinge dupa civilizatie… E ultimul aparator al civilizatiei …
https://www.youtube.com/watch?v=LB18KRmR-Q8
„Ultimul aparator al civilizatiei” Banciu este un ticalos!
@Alexandru Grosu
N-aţi răspuns la întrebarea mea. După aceea vă răspund şi eu la a dv.
Istoria cu „Bolshoi Teatr” sau Capitoliul, construite pe dealul romilor de la Soroca mi se pare in primul rind hazlie. Nu-mi trezeste sentimente negative.
@Alexandru Grosu
> Banciu plinge dupa civilizatie… E ultimul aparator al civilizatiei …
Dar nu e minunat că mai există în zilele noastre cineva care este atât de adânc preocupat de ordinea şi curăţenia din ţări străine şi îndepărtate?! 😉
Şi că mai există comentatori super-oneşti care, înainte de a face o afirmaţie, o examinează cu o deosebită migală ca să fie absolut exactă… 😉
Nu este minunat ca exista un Banciu care acuza popoare intregi, ca si cum ar cere aplicarea resposabilitatii colective pentru toti romii din cauza crimelor savarsite de indivizi concreti. Am citit comentariile spectatorilor acestui clip. Au pomenit si Auschwitz-ul si dorinta de a efectua purificari etnice si exclamatii: „moarte tiganilor”.
In privinta afirmatiei mele ca Banciu este un ticalos, afirmatia ramane neschimbata.
Credeam că am pus suficiente smailinguri care fac cu ochiul pentru ca să se înţeleagă ce vreau să spun…
In cazul lui Banciu centrul creierului responsabil pentru umor nu functioneaza. Asa ca „zambaretii” Dvs nu prea ajuta.
Mai este un „cineva” care este preocupat de „ordinea si curatenia” in tari straine. Se numeste Dmitri Rogozin!
Si in cazul lui gluma nu ajuta. Cand ii vezi fizionamia nu-ti mai arde de glume.
@Alexandru Grosu
Smailingurile care fac cu ochiul nu sugerează umor şi buna dispoziţie, ci semnalizează cititorului că cele sccrise trebuiesc luate cu niscaiva grain of salt, adică ca ironie sau sarcasm.
E ca şi când cineva pe care îl aveţi în faţă vă spune ceva şi apoi vă face cu ochiul.
Inseamna ca nu am inteles corect. Ca si Salieri din „Micile tragedii” de A.Pushkin.
Era un tip posomorit! Va mai amintiti?
„Мне не смешно, когда маляр негодный
Мне пачкает Мадонну Рафаэля,
Мне не смешно, когда фигляр презренный
Пародией бесчестит Алигьери”
Este foarte comod sa te debarasezi de o problema facand doar cu ochiul. Ai facut cu ochiul si problema s-a epuizat.