Loading

caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Societate civila



 

Prezent la apel: antisemitismul…

de (12-11-2013)
46 ecouri

 
Fenomenul intoleranţei faţă de prezenţa altor etnii în corpul unei etnii majoritare aşezate, la un moment dat, pe un anumit teritoriu geografic, prezintă caracteristici aproape similare cu legea a doua a lui Newton pentru mecanica corpurilor solide, adică: «o forţă exterioară, aplicată unui corp, va fi egală cu o forţă de reacţie, egală că mărime, dar de sens contrar».

Această lege a acţiunii şi reacţiunii se manifestă în societatea umană prin existenţa cuplajelor de tipul: «crimă şi pedeapsa», «război şi pace», «violenţă şi răzbunare», «patriotism şi naţionalism», etc., în general o mariaj dintre un «pro» şi «contra», cu o multitudine imensă de forme şi intensităţi.

Aceste gânduri strict personale le-am avut când am scris articolul Învierea naţionalismului maghiar, care a stârnit dezbateri ce au depăşit fenomenul propriu-zis al revenirii unor practici ultra-naţionaliste, cu tradiţii adânc înrădăcinate în istorie.

Mi-am propus să cuantific manifestările naţionaliste în diferite ţări europene, unde se regăsesc într-o măsură mai mare, pentru interesul cititorilor revistei «ACUM», şi nu numai. Deoarece în faza de documentare am găsit mai multe date privitoare la antisemitism, şi mult mai puţine pentru alte cupluri de conflicte interetnice, am să prezint «starea actuală» a acestor manifestări, sperând că se vor reflectă în comentarii şi alte cupluri de intoleranţă interetnică.

În raport cu antisemitismul «clasic», orientat exclusiv contra evreilor în general, după anul1948 s-a născut şi «noul antisemitism », orientat exclusiv împotriva statului Israel, născut la acea dată.

Trebuie menţionat că manifestările antisemite sunt net diferenţiate şi aproape independente, pentru aceste două forme, cea „clasică” şi cea „nouă”. Sunt state în care nu mai există, sau există în cantitate neglijabilă, antisemitism individual, dar se manifestă activ antisemitismul «nou», şi există state în care este activ antisemitismul clasic, dar nu există cel «nou » şi unde, dimpotrivă, se manifestă o susţinere a statului Israel.

Prezint mai jos, sub formă de tabel, rezultatele sondajelor bazate pe existenţa următoarelor clişee principale prin care îşi justifică poziţia antisemită la un număr mare de cetăţeni din diferite ţări europene, şi anume:

1. Evreii au o prea mare putere economică
2. Evreii sunt mai loiali statului Israel decât faţă de ţară de reşedinţă
3. Evreii vorbesc prea mult despre Holocaust Tabel antisemitism-2Tabelul este întocmit de subsemnatul pe în baza datelor furnizate de Anti-Defamation League (ADL, Liga contra Defăimării), o organizaţie neguvernamentală evreiască.

Am plasat rezultatele în ordinea descrescătoare a criteriului nr. 1, celelalte două fiind plasate doar după ţările corespunzătoare.

Sunt câteva ţări europene cu nivele diferite de manifestări anti-semite, dar pentru care nu am găsit sondaje pe toate cele trei criterii prezentate.

Rusia prezintă o situaţie interesantă prin faptul că manifestările antisemite individuale s-au redus aproape până la zero, fiind compensate, în schimb, cu manifestări ultranaţionaliste faţă de “strainoi” (чужаки), categorie în care se încadrează persoanele venite din Caucaz şi Asia Centrală, considerate duşmănoase, deoarece sunt în majoritatea lor musulmani, deveniţi duşmani colectivi prin acte individuale de terorism şi vinovaţi, direct sau indirect, de moartea unui număr mare de ruşi.

În Rusia există, în schimb, o atitudine individuală şi de stat favorabilă statului Israel, măcar pentru faptul că asistenţă medicală în Israel se regăseşte pe primele locuri în topul mondial, şi este direcţia în care se plasează ultimele speranţe ale ruşilor grav bolnavi.

În anii 2011-2012, în Rusia s-a produs doar un caz de insultă şi 38 acte de vandalism, ceea ce plasează Rusia în postura de «insula liniştită» pe terenul antisemitismului, în timp ce în Franţa, de exemplu, numai în anul 2012 s-au produs 177 de cazuri de abuz fizic şi acte de vandalism (date prezentate de Ministerul Afacerilor Interne din Franţa).

Ucraina devine o ţară «fruntaşă» în manifestările antisemite într-o măsură atât de mare, încât Departamentul de Stat al SUA s-a văzut obligat să dea un semnal de avertizare faţă de pătrunderea în Rada Supremă a Ucrainei (Parlamentul) a partidului radical de dreapta «Svoboda» (Libertatea), care promovează o retorică antisemită atât în parlamentul ţării cât şi la tribună publică (vezi aici şi aici).

Suedia, o ţară vest-europeană civilizată, are totuşi o tradiţie antisemită bogată, iniţiată încă din anul 1932 de campionul olimpic la gimnastică (din 1912), Carl-Ehrenfried Carlberg, creatorul organizaţiei antisemite ”Manhem” care avea ca scop alungarea ”evreilor dăunători Suediei”. În prezent, Suedia tolerează activitatea antisemită a postului de radio ”ISLAM”, un canal antisionist şi antisemit SUEDEZ, care promovează, din 1996, şi un site Web publicat în 22 de limbi. Atacurile antisemite din Suedia sunt deosebit de virulente, astfel că, de exemplu, evrei din Malmö au fost obligaţi să părăsească oraşul lor de reşedinţă (v. aici).

Cehia se remarcă în prezent prin absenţa cuasi-totală a antisemitismului, remarcându-se ca un prieten şi susţinător permanent al statului Israel. Xenofobia din Cehia are în prezent ca subiecţi pe ţigani şi pe emigranţii din ţările răsăritene şi din lumea a 3-a.

În istoria bogată a Cehiei, formată azi din Boemia, Moravia şi o bucăţică mică din Silezia, au fost multe pogromuri, începând cu cruciadele. Pe de altă parte, regii Cehiei, începând cu secolul X, Vladislav, Otokar II, Vaclav II, Carol IV – fiul lui Vaclav şi, în secolele XIX şi XX, împăraţii Austro-Ungariei, i-au protejat pe evrei, care şi-au adus o contribuţie însemnată în toate domeniile de interes public al Cehiei. O perioada grea pentru evreii din Cehia a fost sub domnia regelui Johann.

Anglia s-a remarcat în anul 2011 cu 92 de atacuri fizice şi 63 de acte de vandalism şi cu o activizare a antisemitismului, iar în anul 2012 s-au produs 69 de atacuri fizice şi 53 cazuri de vandalizare a bunurilor evreieşti (cifrele nu includ graffiti-urile antisemite). Datele au fost publicate de Asociaţia de protecţie a comunităţilor evreieşti (CST).

Belorusia prezintă un caz aparte, remarcabil prin pluri-toleranţă reciprocă a multitudinii de etnii şi culte religioase. Dacă antisemitismul ca atare nu are rădăcini puternice printre oamenii simpli, manifestările sale se datorează în principal factorilor politici. Încă din timpul existenţei unităţilor de partizani, care iniţial au fost formate din grupe de bandiţi puşi pe jaf şi ucidere de evrei, s-a manifestat şi o politică circumspectă faţă de evreii care doreau să lupte. Deşi încă din 1942, in URSS se crease un comitet special de evidenţă a crimelor de război, nicăieri nu s-a menţionat soarta evreilor belorusi (600-800 de mii de victime), care numai în Minsk reprezenta 42% din populaţia oraşului (v. aici).

Chiar preşedintele Belurusiei, scapă din când în când exprimări cu nuanţe certe de antisemitism (v. aici).

În prezent, în locul antisemitismului operează în Belorusia, cu prioritate, xenofobia faţă de caucazizni şi musulmani, aşa zisă «caucazofobie», punând în umbră antisemitismul istoric.

Avea dreptate Einstein când a spus : “Antisemitismul este umbra poporului evreu”. Şi după cum se ştie, nimeni nu poate scapă de umbră sa.

Se pare că, pe lângă clişeele enumerate în tabelul de mai sus şi a celor care au devenit deja ”clasice” în istoria evreilor, inclusiv motivaţiile provenite din dogmele religioase, în special din islamismul fundamentalist, manifestările xenofobe faţă de alte etnii sunt puternic influenţate de crizele economice din epoca moderna.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri

  • CHARLIE: (12-11-2013 la 14:41)

    D-nul Pincu! Vrei sa spui ca nu sunt adevarate toate „calitatile” atribuite evreilor de mii de ani? Sa nu uitam că si in antichitate Grecii aveau inclinatii antisemite. Antisemismul este o boala mostenita si usor de inteles pentru a explica probleme economice sau sociale. Deci este o hrana ieftina pentru popor! La Romani se dadea panem et circenses!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (13-11-2013 la 03:35)

    @ Charlie

    Aveţi dreptate! „Calităţile” sunt exploatate până şi acolo unde nu mai este urmă de evreu, dacă politicul o cere.

    Ce ar mai rămâne din poporul „ales” dacă nu izbăvirea prin suferinţă, dogmă creştină pentru existenţa lui Isus? Asta se vrea, asta există din plin.

    Pentru un prieten, nu-mi pun vreo întrebare legată de etnia de care aparţine, dar îmi pun întrebarea dacă el este preocupat de etnia mea ??

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • CHARLIE: (13-11-2013 la 11:44)

    Exista un banc. Un evreu se roaga la D-zeu: de ce ne ai „ales” tocmai pe noi? Nu puteai sa alegi un alt popor?!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (13-11-2013 la 16:51)

    @Pincu Sfartz

    > Rusia … manifestările antisemite individuale s-au redus aproape până la zero

    Îmbucurător, dar, ţinând cont de istoria recentă (ultimii 50-60 de ani, să zicem), sunt totuşi surprins…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (13-11-2013 la 18:12)

    @ Alex Leibovici

    Situaţia critică a evreilor din Rusia a culminat până în anul 1998, când a atins un maximum de intoleranţă, din cauza crizei economice din perioada Elţân şi a scăzut rapid, odată cu instalarea lui Putin, perioada în care peste 60% din evreii ruşi au emigrat, în majoritatea lor spre Israel. Astăzi în Rusia mai sunt în jur de 250.000 de evrei, adică un procent de numai 0,18% din populaţia Federaţiei Ruse!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 3 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (22-11-2013 la 09:57)

    Ar fi fost interesant să știm unde s-ar plasa atitudinile din România, la stînga ori la dreapta Franței, să zicem. Cu cred că la dreapta, dar poate fi o falsă impresie (cînd am afirmat că în România de azi nu există antisemitism la niveluri de luat în seamă am fost prompt acuzat că fac analiză proastă sau, mă rog, cam aceasta era ideea de bază).

    Aflat recent la un congres de slavistică în Cehia, am discutat cu o doamnă liberală (în sensul bun și etimologic al cuvîntului, adică liberă la cuget) din Budapesta. Vorbea ceha excelent. Critica naționalismul maghiar de azi, încît inițial am avut impresia că este cehoaică ori, mai degrabă, slovacă, așa de acidă era.

    Cît privește atitudinile în sine, dincolo de orice aleator care îl induce cifra, nu analiza sufletească, mie mi se pare evident un lucru: antisemitismul este marcant în țările care trec prin probleme economice, cu observația că în Polonia nu este neapărat vorba de o criză recentă, ci – mai degrabă, pe cît îi cunosc eu pe polonezi – de modul lor de a vedea lumea, ei provocînd crize chiar dacă nu există în realitate. Istoria lor modernă o arată din plin.

    Totuși, aș insista cu o întrebare adresată autorului: unde este România aici?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • CHARLIE: (11-12-2013 la 20:04)

    Ca nu cumva sa credeti ca antisemitismul emana numai de la poeti de rangul 3 din Canada, interesati-va ce fel de colinde se canta la TVR3, post de stat.

    Si-au revenit d-nii in sau fara camasi verzi si discuta de ce sunt capabili „jidovii”. „Sa-i vedem pe toti iesind pe cos”.

    Evreii protesteaza cu vehementa dar realitatea nu se poate nega. Isus a fost omorit de evrei, nu numai tradat dar chiar ei sunt cei care l-au crucificat! Exista o realitate istorica care nu poate fi negata, au fost de fata multi martori romani!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (12-12-2013 la 04:14)

    @Sorin Paliga

    O atitudine negativā nu poate fi cuantificatā in unitaţi de mâsurā fizice. Antisemitismul nu se poate mâsura in kg., metri, secunde, şi nici mâcar in procente. El existā, implantat de generaţiile anterioare şi revigorat de câte ori altceva nu merge bine, si in aceiasi masura ca şi toate atitudinile negative care incep cu „anti” si se termina cu un -„ism”.

    Daca ar exista un parametru cantitativ, ar fi trebuit nici sa mai pomenim de antisemitism, pentru cā populaţia evreiasca din România a scazut de peste 100 de ori!

    Genurile de manifestâri dintr-un „anti” variaza, intr-o mâsurā oarecare, şi in funcţie de starea economicā a naţiunii-„practicante”, incepând cu consideraţii pur „teoretico-intelectuale” – cand e bine, si mergând pânā la bâte si gloanţe, când e râu, iar politicieniii au mare nevoie de un ţap ispaşitor.

    Am sā Vā raspund la una din intrebarile Dvs, stimate Domnule Profesor, cu o frazā dintr-un cântec rusesc celebru:

    „Каким ты был, таким ты и остался…”, adica, mai nimic nu s-a schimbat, afarā doar cā au dispârut lagârele de concentrare.

    @Charlie

    Remarca ta cu TVR3 râspunde la o intrebare a stimatului Sorin Paliga! Mulţumesc!
    Regretabil este ca nu scrii cu diacritice. Cuvântul „romani” se putea citi cu mai mult subinţeles dacā il scriai „români” !

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (12-12-2013 la 04:28)

    @Sorin Paliga

    Nu mai departe decât ieri, 11 Dec. 2013 (epoca noastrā!), Preşedintele Romaniei declarā in public:

    „Bolcaş, este un antisemit!!”, referindu-se la un celebru avocat din Romania, contemporan cu noi.

    Nu mai existā antisemitism?

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 5 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (12-12-2013 la 16:28)

    @Sfartz Pincu

    Faptul că au dispărut lagărele de concentrare vi se pare o banalitate??!! sau ceva minor???!!!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 1

  • Sfartz Pincu: (12-12-2013 la 18:11)

    @Sorin Paliga

    Nici prin gând nu mi-ar trece sā banalizez „lagărele de concentrare” din orice speţă!

    Doar ele au fost o consecinţā a antisemitismului, şi nu am fâcut decât o diferenţā, pentru a sublinia unde poate duce ura interetnicā, revigoratā !

    Apreciat. Îți place sau nu: Imi place 4 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (12-12-2013 la 20:10)

    @Sfartz Pincu

    Eu zic să aveți mare, mare grijă la jocul vorbelor, din ceea ce ați scris rezultă că situația actuală e la fel ca în perioada nazistă și că lagărele astea nu au fost mare lucru!???!!!

    Controversat. Tu ce crezi? Imi place 1 Nu-mi place 6

  • Ken Orenstein: (17-12-2013 la 08:45)

    O mica observatie: legea a doua a lui Newton descrie relatia dintre forta aplicata unui obiect, masa lui si acceleratia care rezulta. Adica F = m*a

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (18-12-2013 la 04:24)

    Aveţi dreptate Domnule Orenstein! Dar nici-o lege nu este absolutā in viziunea ştiintificā de azi, chiar ceeace aţi spus Dvs. impune niste condiţii, care in realitate nu existā, integral. Dacā un obiect nu este absolut rigid, şi nici un obiect nu prezintā aceasta calitate 100%, înainte de a se accelera, obiectul se va incâlzi datoritā caracteristicilor sale de elasto-plasticitate.

    Mea culpa, dar in fond m-am referit la principiul acţiunii si reacţiunii din sfera activitaţilor umane .

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (18-12-2013 la 04:49)

    @ Sorin Paliga

    Nimeni nu poate nega învăţămintele însuşite de lumea post-Holocaustica! Dar ceeace este o realitate de necontestat, este că antisemitismul ridică din nou capul, repetând paşii deja parcurşi, dovedind că lecţia nu a fost însuşită într-o măsură suficientă pentru a preveni repetarea istoriei.

    Eu nu mă joc cu realităţile şi ideile, mai greşesc cu cuvintele, dar nu ştiu cum aţi ajuns la concluzia că agreez lagărele de concentrare?! (din ceea ce aţi scris rezultă că aş fi spus că … lagărele astea nu au fost mare lucru!???!!!).

    Domnia Voastră a afirmat că… „nu credeţi că în România mai există antisemitism”

    De aceea mi-am permis să Va solicit să reveniţi cu un punct de vedere reactualizat, în cadrul comentariilor din cele două articole apărute la ACUM şi anumé: „Colinde antisemite la TVR3” şi „Cum i-a salvat Stalin pe evrei din ghearele naziştilor…”, şi deocamdatā… e linişte !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-12-2013 la 14:10)

    @Sfartz Pincu

    Despre TVR 3 am comentat, mergeți acolo. Eu cred că secvența de la TVR 3 din Cluj este, înainte de toate, o dovadă de incompetență profesională și de decădere morală înainte să fie vorba de antisemitism.

    > „ dar nu ştiu cum aţi ajuns la concluzia că agreez lagărele de concentrare?! (din ceea ce aţi scris rezultă că aş fi spus că … lagărele astea nu au fost mare lucru!???!!!).”

    Îmi puteți cita, cu ghilimele, ce am scris eu? Ca să vedem clar, față în față, ce am scris eu și ce citați dv. Și ar fi bine să citați și ce ați scris anterior, ca să fie și mai clar.

    > „Domnia Voastră a afirmat că… “nu credeţi că în România mai există antisemitism””

    Da, și îmi mențin părerea. Cred că am scris, mai exact, că nu există antisemitism la nivelul îngrijorător de fenomen social și cu tente spre agresivitate. Este, de altfel, o situație specifică Europei în general, chiar dacă admitem că românii au o tentă mai mare de naționalism și de șovinism decît alții, dar nu putem sări niște etape ale dezvoltării sociale.

    > „ şi deocamdatā… e linişte ”

    Nu, nu e liniște, am comentat. Dacă însă mă somați să fiu de acord cu dv., mi-e teamă că somația bate în gol. Mie îmi plac discuțiile, inclusiv cele polemice, argumentate sau nu, cu un anume nivel. Nu îmi plac citatele incorecte și nici somațiile la persoană. Cu atît mai mult cu cît, așa cum spuneam, eu discut cu fantome, cu pseudonime, dv. discutați cu un om real, cu adresă și nume reale. Nu credeți că, măcar pt asta, s-ar cuveni să aveți un ton mai echilibrat în discuțiile cu mine? Mai potolit un pic, mai calm, mai cald. Așa, ca principiu de relație interumană, dacă nu de altceva.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Sorin Paliga: (18-12-2013 la 14:40)

    @Sfartz Pincu

    Cît privește afirmația dv. „Dar ceeace este o realitate de necontestat, este că antisemitismul ridică din nou capul…”, da, așa este: antiiudaismul și antiisraelismul autentic, real, de necontestat este cel cultivat la nivel stat, de lideri politici, de la ura împotriva evreilor pînă la formele de violență extremă de tip militar sau de tip terorist. Aceasta este, într-adevăr, marea problemă a lumii de azi. În Europa, antisemitismul este istorie, dureroasă și crudă, dar istorie. Mi-e teamă că vă îndreptați energia spre o țintă cu totul insignifiantă.

    Și apoi: „… dovedind că lecţia nu a fost însuşită într-o măsură suficientă pentru a preveni repetarea istoriei.” Da, și asta este o afirmație corectă, dar nu este singurul exemplu că pt ignoranți învățămintele istoriei nu contează, ei repetă relele istoriei cu vehemență. Dar lista ar fi lungă aici, foarte lungă…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (18-12-2013 la 16:08)

    @ Sorin Paliga

    Departe de mine intenţia de a Va soma să răspundeţi la ceva, dacă nu o faceţi din propria voinţā şi bunâvoinţā, de care nu mă îndoiesc câtuşi de puţin. Faptul că îi apreciaţi pe cehi, civilizaţia lor, neîndoielnic superioară, este un element comun care mă face să va respect în mod deosebit, pe principiul „două entităţi egale cu o a treia, sunt egale între ele!”.

    Niciodată nici eu nu mi-am ascuns numele real, nu mi-e ruşine cu el.

    Diferenţa în opinia privind antisemitismul provine din faptul că eu nu mă tem de antisemitismul cu aplicaţii fizice, ci de cel propagandistic, verbal, care poate atrage mase de ignoranţi spre acţiune! Ce părere aveţi de efectele pe care le are antisemitismul unui profesor universitar, cum este cel al lui Coja, asupra studenţilor şi adepţilor săi? În final, discipolii îşi urmează profesorul, şi este de aşteptat ca vederile antisemite ale lui Coja să facă pui, cu toate că baza reală pentru acest flagel, într-adevăr, nu mai există în România.

    Eu sunt convins că şi fără nici un evreu, în România antisemitismul nu va dispărea, chiar în ciuda oamenilor de bună credinţă, cum sunteţi Domnia Voastră, care resping ideia diferntierii oamenilor pe rase, şi etnii.

    Puţină otravă,poate strica butoaie de miere sau lapte.

    Concluzia este că nu se poate nega existenţa în România, a unui antisemitism, încă persistent.

    Daca vi s-a parut ca am insistat prea mult prin cererea de Vā spune pârerea cu privire la promovarea de antisemitism pe postul naţional TVR3, Va cer respectuos scuzele de rigoare.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-12-2013 la 18:41)

    Cred că dl Ion Coja poate răspunde direct acuzațiilor dv., în orice caz nu eu.

    Poate voi scrie un articol despre antisemitismul contemporan (accentuez: contemporan). Ar fi util un studiu sociologic serios pe tema antisemitismului în Europa de azi, care să analizeze faptic și pe procente situația din țările UE. Eu nu cunosc un asemenea studiu, dacă există, vă rog să mi-l semnalați, îl voi studia și comenta.

    Din cele scrise aici, în ACUM.tv, au fost două cazuri ce pot fi considerate manifestări antisemite. Primul, palid, acel interviu demențial cu groparul din cimitirul unde e îngropat Paulescu; al doilea, cazul poetastrului Filip, acesta din urmă fiind, de fapt, un caz real și dovedibil, numai că dînsul e cetățean canadian, nu român. Sau e și român?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Ion Ionescu: (18-12-2013 la 19:29)

    Die Welt: Cat de antisemita este Romania ?

    http://www.ziare.com/politica/politica-interna/die-welt-cat-de-antisemita-este-romania-1273612

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (18-12-2013 la 19:31)

    @Sorin Paliga

    > un studiu sociologic serios pe tema antisemitismului în Europa de azi … dacă există, vă rog să mi-l semnalați

    Încercaţi Google.com cu „anti-semitism poll” sau „anti-semitism survey”.

    Bănuiesc că studiile/sondajele diferă mult între ele în ce priveşte definiţia antisemitismului, apoi simptomele considerate, eşantionul, restul metodologiei…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (18-12-2013 la 19:40)

    Traducerea extraselor din articolul din cotidianul Die Welt are unele erori. Cine are posibilitatea, să consulte mai bine originalul.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-12-2013 la 19:41)

    Aproape tot ce găsești prin căutare pe google nu poate fi folosit pt o analiză serioasă, sînt simple articole de presă, ceva scandal. Probabil, între acestea vor fi ceva lucruri serioase, dar mai degrabă apelez la biblioteca personală pt asta. Dacă găsiți studii comparative de încredere privind antisemitismul în Europa ultimilor 25 de ani, să zicem, dați-mi și mie link-urile.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (18-12-2013 la 19:47)

    Cît privește devierea discuției spre cazul Bolcaș, asta este lucrătură scenaritică.

    Despre Bolcaș se spun multe, mai ales că este un jurist de excepție. Nu știu dacă este adevărat, deoarece nu sînt jurist și nu-l pot judeca din această perspectivă. Ar fi și antisemit, nu știu, eu nu l-am auzit niciodată. O fi pro-Antonescu (de Ion Antonescu vorbesc, să nu fie vreo confuzie), ceea ce nu mă surprinde, cred că peste 60 % dintre români au simpatie pt el, și simpatia asta fiind „construită” de prin anii ’70 și reluată puternic după 1990 ca un soi de politică a struțului.

    Există niște clișee în analiza istorică din România, foarte bine surprinse de Lucian Boia. Există însă asemenea clișee și la alte nații, vecine sau nu. Sînt mai puțin dispus să intru în hora atacurilor la persoană de aici, de pe ACUM, și din alte locuri. Pur și simplu, nu am datele necesare unei analize. Critica la adresa lui Andrei Marga este, pur și simplu, nedreptă, de exemplu. Sînt critici fără substanță, fără argumente, așa, să fie… Nu intru în asemenea jocuri.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 2

  • Alexandru Leibovici: (18-12-2013 la 20:42)

    > Aproape tot ce găsești prin căutare pe google nu poate fi folosit pt o analiză serioasă, sînt simple articole de presă, ceva scandal.

    1. Multe din hit-urile Google sunt la articole care fac referinţă la studii şi sondaje din acel moment. Aşa vă ajută Google să găsiţi acele studii şi sondaje – un pic mai indirect.

    2. Apoi sunt câteva hit-uri, puţine, care duc direct la studii

    3. Apoi sunt hit-urile care vă duc la Wikipedia, unde aveţi overview-uri şi, iarăşi, referinţe la studii selecţionate.

    Eu aş începe cu hit-urile spre Wikipedia (unde aş citi şi discuţiile pe marginea articolelor).

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Christina Vlad: (18-12-2013 la 21:06)

    Domnule Leibovici, aveti aici originalul articolului din „Die Welt”.
    Este cotidianul pe care îl citesc zilnic.

    http://www.welt.de/politik/ausland/article122989147/Rumaenien-leidet-unter-den-Judenhassern-im-Land.html

    Si poate va intereseaza si articolul aparut astazi despre cei doi politisti români veniti pentru 8 zile în Köln pentru a ajuta politia germană sa-i prinda pe hotii…români.

    http://www.welt.de/regionales/koeln/article123068218/Rumaenische-Polizisten-auf-dem-Weihnachtsmarkt.html

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (19-12-2013 la 04:08)

    Aşa zisa traducere a unui text din “Die Welt”, nu este o traducere, ci un gen de comentariu-surogat.

    Se permite unui traducător bun să folosească alte cuvinte decât cele care corespund «mot á mot» unui anumit text, cu condiţia şi necesitatea de a reda sensul unui text. Prezentarea poziţiei antisemite a D-lui Bolcaş lasă o liberă alegere între termenii : «prejudecăţi», «păreri», «mărturii», «poziţii», «puncte de vedere», etc., în timp ce în textul original este folosit cuvântul «Entgleisungen» = gafe! Cine nu ar prefera să i se considere o poziţie compromiţătoare ca o «gafă»?

    Oricum, analiza făcută în “Die Welt” antisemitismului contemporan din România poate fi un punct de plecare pentru studiul asupra acestui subiect pe care vrea să-l facă Stimatul Domn Profesor Sorin Paliga. Nu va găsi date ştiinţifice pentru acest subiect (al antisemitismului contemporan din România), pentru că asemenea subiecte pot fi «ştiinţifice» doar în măsură în care sondajele prezintă o certitudine absolută! În prezentul articol am întocmit tabelul de mai sus pentru situaţia actuală a antisemitismului pe ţări europene, bazat pe câteva criterii care definesc de fapt esenţa acestui flagel.

    Stimata Doamnā Christina Vlad ne-a ridicat «la fileu» un neaşteptat compliment la adresa poliţiei române, care s-a dovedit că are ce să-i înveţe pe poliţiştii germani, şi nu numai!

    E ceva să ai poliţişti «super-specializaţi» în hoţii de buzunare – cetăţeni români, care trebuie apreciaţi pentru îndemânarea şi inteligenţa lor, din moment ce poliţia germanā nu reuşeşte să-i dovedească !!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (19-12-2013 la 09:22)

    Cert, nu sînt pregătit să scriu un studiu, problema antisemitismului nu este domeniul meu de preocupări, m-a interesat ca fenomen istoric și cultural, mai ales atunci cînd am analizat problema etnicului și a etnicității în anumite perioade istorice.

    Aș putea scrie un mic eseu despre ceea ce știu eu, despre ce percep eu și despre ce cred eu. Nu știu dacă am să o fac.

    Repet ceea ce am mai scris: aș fi înclinat să cred că antisemitismul din România de azi ar fi mai pronunțat ori mai accentuat decît în alte țări europene dacă aș avea un studiu sociologic serios pe această temă. Eu nu am un asemenea studiu, nu știu dacă a fost făcut. Văd doar afirmații culese de ici și de colo, fără o coerență internă, fapt care mă face să cred că antisemitismul din România de azi nu este mai pronunțat sau, în orice caz, mult mai pronunțat (indiferent cum interpretăm termenul „pronunțat”) decît în alte țări. Nimeni nu a reușit să-mi arate că ar fi, să zicem, mai pronunțat decît în Germania. Sînt convins că Die Welt și alte publicații de acolo sînt mult mai bucuroase să scrie despre antisemitismul din România, nu despre cel din Germania, din informațiile mele mult mai agresiv în cercurile neonaziste de acolo. Este doar un exemplu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 09:27)

    Pentru referinţă:

    Datele din tabel reprezintă rezultatele unui sondaj făcut în ianuarie 2012 de către un institut de sondaj pentru organizaţia ADL amintită în articol; sursa iniţială pentru rezultate este raportul http://archive.adl.org/anti_semitism/adl_anti-semitism_presentation_february_2012.pdf

    Conform raportului, în fiecare ţară au fost interogate 500 de persoane; Raportul specifică ce întrebări au fost puse celor interogaţi.

    > asemenea subiecte pot fi «ştiinţifice» doar în măsură în care sondajele prezintă o certitudine absolută!

    Marja de eroare a acestui sondaj este de circa +/-4.6%, la un nivel de încredere de 95%

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 10:27)

    @Sfartz Pincu

    > un neaşteptat compliment la adresa poliţiei române, care s-a dovedit că are ce să-i înveţe
    > pe poliţiştii germani,

    Mi-e teamă că mândria dv. partiotică nu se justifică în acest caz

    Într-adevăr, aşa cum aţi scris şi dv., poliţiştii români au fost chemaţi să ajute pe cei germani într-n caz foarte special: prinderea unor infractori cetăţeni români. Este mai mult decât normal ca poliţiştii români să cunoască tertipurile (şi limba!) hoţilor din România.

    Asta nu dovedeşte însă că poliţiştii români sunt mai grozavi în general decăt cei germani.

    Ţinînd cont de întregul context, nu cred că e caz de mare mândrie patriotică…

    Si nici nu cred că (vă citez) „hoţii de buzunare – cetăţeni români … trebuie apreciaţi pentru îndemânarea şi inteligenţa lor”… Decât dacă nu ne rămâne decât asta cu care să „ne” mândrim 🙁

    P.S.
    Am remarcat utilizarea consecventă a sintagmei „cetăţeni români” şi nu pur şi simplu „români” 🙂

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (19-12-2013 la 11:56)

    1. Polițiștii. Este un caz deja uzual de cooperare între polițiile naționale. De ex. vara, polițiștii români patrulează pe litoralul bulgăresc împreună cu cei bulgari, dacă apar probleme să poate comunica ușor cu cetățenii. Fac și cursuri de limbă, bulgarii de română, românii de bulgară.

    Cazul este, așadar, banal și nu merită niciun comentariu special.

    2. Anti-Defamation League Report. Am mai discutat, cred, chestiunea, dar o putem relua. Acolo nu apare România. Dar, să zicem că ar fi, să zicem că o plasăm la cel mai înalt nivel de antisemitism, să zicem la nivelul Ungariei sau undeva mai jos, al Italiei. Dacă ar fi așa (nu sînt deloc sigur), atunci românii sînt un popor ca ceilalți. Absența României din raport poate fi interpretată ori speculată astfel: a. România nu prezintă interes pt raport; b. datele preliminare indică fie că e undeva pe medie, deci de asemenea nu prezintă interes. c. România e undeva foarte jos, deci alături de cele mai puțin antisemite țări (cert, dacă ar fi fost foarte sus, să zicem deasupra Ungariei, oho…).

    Mie mi se pare clar că discutăm fără argumente și fără niciun studiu serios la bază. În clipa în care studiul acesta sau alte studii vor indica și situația din România, putem relua discuția. Pînă atunci, cazuri (penibile, fără doar și poate) cum e cel cu TVR 3 Cluj nu spun mare lucru, mie unuia nu-mi spun nimic. TVR 3 este o catastrofă națională, deși nu ar trebui, nu se uită nimeni, efectiv, la TVR 3, deci audiența a fost spre zero absolut. Dar TVR merită o discuție aparte.

    Așadar: nu am ce scrie în plus despre tema antisemitismului în România de azi, cu atît mai puțin un studiu, cum sugerează cineva pe aici. Sigur, am înțeles că unii evrei din România se simt încă persecutați. Dacă așa simt, atunci așa este, percepția nu se poate analiza. Ar fi însă interesant de știut dacă și evreii din Ungaria ori din Italia ori de unde vreți au aceeași senzație și în ce procent. Dacă apar discrepanțe mari, atunci da, e de discutat. Dar cred că nici aici nu avem date, ci doar impresii. Și, ca să nu ne învîrtim în cercul impresiilor, eu închid discuția aici. Plus adhuc non liquet, adică „pe tema asta nu se poate adăuga nimic”. Am zis.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Christina Vlad: (19-12-2013 la 12:42)

    Domnule Sfartz Pincu, va înapoiez cu placere mingea la fileu : pe când politia româna va apela la cea germana pentru a-i prinde pe hotii de buzunare germani?

    [Mod: „v-a” vs. „va” – este în parte vina mea (L.A.), mi-a scăpat, de obicei corectez ortografia comentariilor. De altfel: nu publicăm comentarii care se referă numai la ortografie, cf. RFC 1855, 3.1.1, alineat 6]

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • CHARLIE: (19-12-2013 la 14:41)

    D-nul Pincu, D-nul Paliga!

    Imi reamintesc ca acum cativa ani unul din liderii (leader) a comunitatii evreilor din Romania a declarat : Romania nu este o tara antisemita dar exista antisemiti in ea. Adica pamantul Romaniei nu este antisemit? credeti ca parerea de mai sus este valabila si in 2013?

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 14:57)

    @Charlie

    > Romania nu este o tara antisemita … Adica pamantul Romaniei nu este antisemit?

    Poate a vrut să spună că statul nu este antisemit, adică nu există un antisemitism de stat, legislaţie şi practici oficiale antisemite – de ex. ca cele din 1938-45 şi chiar anterioare

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Ion Ionescu: (19-12-2013 la 15:04)

    @Sorin Paliga

    > „percepția nu se poate analiza…”

    Misterioasa afirmatie. Se poate analiza daca preceptia e adevarata sau inchipuita („mania persecutiei”), precum si daca e perceptia a doar catorva sau, dimpotriva, e opinia/perceptia majoritatii evreilor din Romania.

    E adevarat insa ca nu avem studii serioase in problema asta. Sau or fi dar nu stim noi de ele, fiindca astfel de studii sociologice pe tema „inter-etnica” se fac regulat (si apar in presa) insa ele se refera mereu doar la maghiari si romi.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (19-12-2013 la 15:14)

    @Ion Ionescu

    Eu nu pot analiza percepții, nu mă pricep la așa ceva, eu analizez faptele/dovezile pe care mă pricep să le analizez sau măcar am impresia ori sper că le pot analiza.

    În ciuda insistentelor afirmații că antisemitismul ar fi în România o problemă, în sensul că ar fi o problemă mai mare decât în alte state europene, percepția mea este cu totul alta, iar faptele îmi confirmă percepția. Propria percepție, da, o pot analiza, că e a mea. Sigur, aș fi și eu foarte interesat de un studiu serios, ca cel amintit, care să includă și România. Deocamdată, nu am motiv să-mi schimb părerea ori analiza făcută.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Sorin Paliga: (19-12-2013 la 15:16)

    Cît despre „Misterioasa afirmatie”, nu cred că e chiar așa de misterioasă, nu mai misterioasă decît Ion Ionescu.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 2

  • Christina Vlad: (19-12-2013 la 17:56)

    Chiar asa am scris !!! Sa-mi fie rusine!

    Multumesc mult, domnule Leibovici! Sunteti foarte dragut…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 19:30)

    @Sorin Paliga

    În ciuda insistentelor afirmații că antisemitismul ar fi în România o problemă, în sensul că ar fi o problemă mai mare decât în alte state europene…

    Dar antisemitismul, dacă există, este o problemă nu numai atunci când este mai mare decât în alte ţări. Altfel spus: „da, dar la ei este lafel de rău, sau şi mai rău” nu este o consolare sau un punct pozitiv.

    Importantă ar fi în primul rând comparaţia numai dacă credeţi că există un nivel normal de antisemitism (pe care îl stabilim uitându-ne la Occident), iar îngrijorător ar fi doar ceea ce depăşeşte acest nivel.

    Acest comentariu al dv. nu este nici de departe singurul în care subiectul principal de analiză îl consideraţi a fi comparaţia pe plan european.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (19-12-2013 la 19:39)

    @Al. Leibovici

    Sînt întrutotul de acord cu ceea ce scrieți, dar mintea mea nu merge mai departe, atît știu, atît scriu.

    Precizez, a icsa oară, că nu sînt specialist în domeniu, nu mă simt competent, am făcut niște note/comentarii numai în măsura în care au tangență cu ceea ce știu relativ bine, istoria grupurilor etnice sud-est europene, geneza și evoluția lor („geneză” în sens convențional, popoarele nu au, de fapt, geneză) etc…

    Se înțelege de la sine că un incompetent ca mine face mereu erori, corectabile însă.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1

  • Alexandru Leibovici: (19-12-2013 la 21:44)

    @Sorin Paliga

    Este o neînţelegere.

    Eu mă refeream la ce credeţi că este important: amploarea însăşi a antisemitismului în România sau comparaţia cu alte ţări.

    Am înţeles acum că prima o consideraţi mai importantă, dar de scris voiaţi să scrieţi despre a doua. Este clar, am înţeles eu greşit. Case closed.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Sorin Paliga: (20-12-2013 la 10:24)

    M-a bătut gîndul și, poate, mă mai bate, să scriu ceva despre antisemitism din perspectiva istoriei culturii și civilizației.

    În ultimele luni s-au dezbătut două teme: una locală, antisemitismul în România de azi; alta generală, antisemitismul în lumea de azi. La prima, mi-am exprimat părerea în mod constant că situația României nu iese din cadrul uzual european, că nu există ceva care să îngrijoreze la modul real, în ciuda unor constante opoziții și puncte minus la degetele de sub comentarii. Mă rog, treaba lor. După ce am discutat și polemizat, pot conchide fie că am dreptate, fie că, măcar, nu sînt argumente împotriva faptului că aș avea dreptate. Studiul citat privind antisemitismul în Europa nu menționează România, dovadă clară a faptului că situația nu iese din cadrul uzualului (nu spun al normalului, deoarece nu știu ce ar fi normal aici).

    Cît privește situația în lume, am afirmat și afirm că antisemitism, în sensul adevărat al cuvîntului, adică antiiudaism și antiisraelism, există azi numai în lumea arabă, inclusiv în cadrul unor reprezentanți ai minorităților arabe din occident. Faptele din ultimii ani o confirmă. Eu nu cred, de exemplu, că un studiu similar celui citat, care ar fi făcut, să zicem, în anul 2113, ar revela faptul că, în Europa, va fi fost „antisemitism zero”, să zic așa. Eu nu cunosc precedent în istorie în care un grup etnic X să aibă unanim părere pozitivă despre un grup etnic Y.

    Antisemitismul, cu toate nuanțele sale specifice, se încadrează în categoria „anti-” și, ca atare, denotă un nivel anume de xenofobie, fenomen uzual de-a lungul istoriei și pregnant, mai ales, în momentele de criză: cu cît este mai acută criza, cu atît xenofobia (așadar și antisemitismul) vor fi prezente. E simplu. Nu întîmplător, în studiul citat, un nivel înalt de antisemitism întîlnim, în zonă, în Ungaria, iar în „lumea veche” în Italia, două țări afectate de criză, deși la nivel diferit, desigur.

    Eu cam asta cred. Nu știu dacă e nevoie de un articol pe tema asta.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (20-12-2013 la 18:06)

    @Sorin Paliga

    > Eu cam asta cred. Nu știu dacă e nevoie de un articol pe tema asta.

    Un articol are avantajul că oferă mai mult spaţiu, puteţi să dezvoltaţi mai pe larg, şi cititorul poate citeşte mai atent.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 2 Nu-mi place 0

  • Wanda Lucaciu: (20-12-2013 la 21:10)

    Dl Prof. Paliga,

    Noi nu va limitam la nici un subiect. Scrieti si cititorii vor citi, comenta, invata sau chiar enerva.:-)

    Dar scrieti…

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 1 Nu-mi place 0

  • Alexandru Leibovici: (1-7-2015 la 10:31)

    A apărut un nou sonaj cu privire la nivelul antisemitismului în lume, şi acesta tot comandat de către ADL unui institut de sondaje din Washington. Acest sondaj este de fapt unul parţial (acoperă doar 19 ţări), făcut pentru a completa cel din anul precedent, 2014.

    Atât cel din 2014 cât şi cel din 2015 includeau şi România, spre deosebire de sondajul amintit în articol şi care era din 2011.

    Mi s-au părut surprinzătoare rezultatele pentru România : 47% din cei sondaţi au „atitudini” antisemite, în substanţială creştere faţă de anul trecut, cu „numai” 35%.

    Pentru comparaţie:

    România – 47% (35% în 2014)
    Ungaria – 40% (41%)
    Ucraina – 32% (38%)

    Franţa – 17% (37%)
    Germania – 16% (27%)
    Italia – 29% (20%)

    Metodologia sondajului (definiţia antisemitismului, conţinutul chestionarului) nu mi se par deasupra oricăror critici, dar oricum… În plus mă preocupă variaţiile mari faţă de anul trecut. Autorii spun că au fost şi ei surprinşi şi de aceea au mai sondat suplimentar câte 500 de persoane (Franţa şi Grtmania), care au confirmat rezultatul. Cu aatât mai bine !

    Referinţe:

    Comunicat de presă 2015: v. aici;

    Sumarul datelor 2915 (pg. 7, 9, 10): v. aici;

    Rezultate detaliate actualizate : v. aici.

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 0

  • Sfartz Pincu: (2-7-2015 la 03:23)

    Nimic nou.

    În România (ca şi în toate-celelalte ţări în care evreii au avut o oparecare prezenţa -s ocială, economică, culturală), indicatorul de opinie – „nemulţumire faţă de situaţia din prezent” – este în strânsă legătură cu „antisemitusmul”, intr-o asemenea măsură încât se poate inlocui acest indicator cu „nivelul antisemitismului” !!

    Situaţia economică din ce în ce mai proastă, creată de incapacitatea conducătorilor politici din România de a acţiona „normal”, are pentru omul de „rând” o explicaţie – cea mai la îndemână(!) – „evreii sunt de vină”. Aşa a fost, aşa este, şi aşa va fi încă multe secole de acum înainte.

    Lipsa de viziune şi acţiune strategică din România o leagă definitiv de zona „felinarului roşu” din coadă ţărilor UE. Cum poţi să speri într-un reviriment economic, dacă – din motive populiste – iei toţi banii de la investiţii (bani care deschid, în mod noermal, perspective de viitor) şi-i transferi în fondurile de salarii, ajutoare sociale, premii, etc. ??

    Şi ar fi o naivitate copilărească sa creada cineva că aceşti bani merg în sensul îmbunătăţirii nivelului de trai a majorităţii populaţiei din România! Când apar banii, în mod sigur o mare parte pleacă în subteran, prin canalele bine întreţinute de paturile politice, în zona „corupţiei” endemice din aceasta ţară.

    Sindromul, căci este deja un sindrom – „situaţia economică proastă – evreii sunt de vină”, funcţionează şi mai aprig în paturile „intelectuale” antisemite, care întreţin şi amplifică antisemitismul, uneori până la absurd, incluzând în categoria „este evreu” persoane cu oarecare influenţă socială, indivizi din propria etnie !

    Şi nu contează faptul că în momentul de faţă cota de evrei din populaţia României estre sub 0.05% (9 mii de evrei din 24 de milioane). Chiar dacă nu ar mai există niciun evreu, tot „evreii sunt de vină” va fi o motivaţie permanent la indemana!

    Opinie solidară cu comentariul Imi place 0 Nu-mi place 1



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.197.90.95