Pentru un alt punct de vedere: vezi aici
Pe data de 23 decembrie 2014 Parlamentul Ucrainei a adoptat decizia istorică de anulare a statutului său de nealiniere, statut care a fost impus ţării de Victor Ianukovici în 2010.
Iată rezultatele votului din Parlament:
Pentru – 303
Contra – 8
Abţineri – 2
N-au votat – 56
Total voturi – 369
Pentru adoptarea deciziei este nevoie de 226 voturi (v. aici).
Decizia adoptată de Parlamentul Ucrainei a fost comentată, printre alţii, de prim-ministrul Rusiei Dmitrii Medvedev şi de ministrul de externe Serghei Lavrov:
D. Medvedev :
„Preşedintele Ucrainei a supus parlamentului un proiect de lege privind abandonarea statutului de ţară nealiniată. Aceasta constituie, în esenţă, o cerere de intrare în NATO, fapt care face ca Ucraina să devină un potenţial duşman militar a Rusiei. Ambele aceste decizii vor avea consecinţe extrem de negative. Ţara noastră va fi nevoită să reacţioneze la ele” (v. aici).
S. Lavrov:
„Proiectul de lege pe care, după câte înţeleg, s-a votat în Parlamentul Ucrainei, este absolut contraproductiv, creând iluzia că, renunţând la statul de nealiniere şi dorind (după cum spun deschis politicienii ucraineni) să intre în NATO, poate fi rezolvată grava criză internă a Ucrainei.
În loc de aceasta este necesar să se pună capăt odată pentru totdeauna incitărilor la confruntare şi să se înceapă un dialog deschis şi atotcuprinzător, inclusiv cu acea partea a poporului care a respins lovitura de stat armată anticonstituţională şi a refuzat să accepte dictatul Kievului… Încercările de a prezenta lucrurile în sensul că miliţiile nu sunt parte în conflict, că în cadrul convorbirilor de la Minsk sau alte convorbiri aceştia trebuie ignoraţi, este absolut contreaproductivă şi nu va aduce nimic bun” (v. aici).
În afară de aceasta, Valentina Matvienko, preşedinta Consiliului Federaţiei (una din camerele Parlamentului Rusiei) a declarat că acesta pregăteşte un proiect de lege care să declare nelegitime deciziile din 1954 privitoare la Crimeea. Decizia din 1954 a transferării Crimeii din componenţa Republicii Unionale Ruse în cea a Republicii Unionale Ucrainene poate fi declarată nulă, deoarece a fost adoptată prin încălcarea grosolană a procedurilor legale. Aceasta a declarat jurnaliştilor Valentina Matvienko, comentând proiectul de lege care este în pregătire în Consiliul Federaţiei. „În cazul adoptării acestei legi vom arăta că decizia de transfer a Crimeii a fost ilegală”, a spus V. Matvienko. După ea, decizia de transfer nu ar fi trebuit să aibă consecinţe legale. Prin urmare, Crimeea şi Sevastopolul trebuiau să se găsească de jure în componenţa Federaţiei Ruse şi să se considere parte a acesteia (v. aici).
Situl gordon.ua a supus câtorva experţi următoarele două întrebări:
1. Cum se vor schimba relaţiile dintre Ucraina şi Rusia în urma anulării statutului de nealiniere?
2. Ce poate însemna viitoarea decizie a Consiliului Federaţiei din Rusia?
Parlamentul Ucrainei a adoptat proiectul de lege prezidenţial care prevede renunţarea la statalul de nealiniere. După părerea ministrului de externe ucrainean, Pavel Klimkin, adoptarea acestei legi îi va permite Ucrainei să-şi apere independenţa. Colegul său rus, Serghei Lavrov, a reacţionat la lege în aceeaşi zi, spunând că este contraproductiv şi că nu favorizează rezolvarea crizei interne din Ucraina. „GORDON” a întrebat mai mulţi experţi cum se vor schimba relaţiile între Ucraina şi Federaţia Rusă după anularea statutului de nealiniere. Iată răspunsul lui
A. Illarionov:
1. Toate ameninţările la adresa Ucrainei din partea lui S. Lavrov şi D. Medvedev cu privire la consecinţele anulării statutului ei de nealiniere şi la ipotetica sa intrare în NATO sunt pur şi simplu incomensurabile cu prejudiciul adus deja acestei ţări de către Putin. Declaraţiile ameninţătoare ale politicienilor ruşi arată doar că regimul lui Putin nu mai are alte metode de influenţare a Ucrainei în afară de cele deja utilizate – militare, teroriste, sugrumare economică.
Ce mai poate fi mai rău pentru Ucraina decât războiul care i se face de peste o jumătate de an? Ce poate fi mai rău pentru Ucraina decât moartea a aproape cinci mii de cetăţeni de-ai săi? Ce poate fi mai rău pentru ea decât ocuparea şi anexarea Crimeii? Ce poate fi mai rău decât războiul dus contra ei în estul Donbassului? Ce poate fi mai rău pentru ucraineni decât trădarea de către reprezentanţii poporului pe care timp de secole l-au numit şi considerat drept frăţesc?
2. Care au fost deciziile din anul 1954 şi cine le poate anula?
Deciziile din 1954 nu pot fi anulate nici măcr formal-juridic. Deciziile anului 1954 privind transferul Crimeii de la Republica Rusă la Republica Ucraineană au fost adoptate de: parlamentele Republicii Ruse şi Republicii Ucrainene sub formă de Decizii, precum şi de Parlamentul URSS sub formă de Lege a URSS. Ce organe de stat actuale sunt urmaşe de drept ale acestora?
Să presupunem că actualul Parlament al Rusiei şi Consiliul Federaţiei vor declara că sunt urmaşe de drept ale Parlamentului Republicii Unionale Ruse şi vor adopta o hotărâre pe această bază. Atunci şi actualul Parlament al Ucrainei va avea tot dreptul să se considere urmaş de drept al Parlamentului Ucrainei Sovietice şi să se opună revizuirii hotărârilor din 1954 şi secesiunii Crimeii. Şi ce se va putea face în acest caz?
În sfârşit, ce organ va putea fi considerat urmaş de drept al Parlamentului URSS?Un asemenea organ pur şi simplu nu există!
Nici Consiliul Federaţiei, nici Parlamentul Republicii Ruse nu pot prin definiţie să fie consideraţi succesori nici al Parlamentului Ucrainei Sovietice, nici al Parlamentului URSS.
Dacă mai ţinem cont şi de Hotărârile guvernelor respective (ale Rusiei Sovietice, ale Ucrainei Sovietice, ale URSS), numărul de decizii privitoare la transferul Crimeii devine cel puţin dublu. Cine le poate anula sau revizui? Care organisme? Nu există un urmaş de drept al Guvernului URSS, iar urmaşul de drept al Guvernului Ucrainei Sovietice nu va adopta o asemenea decizie.
Prin urmare, declaraţiile ameninţătoare ale funcţionarilor ruşi nu apar a fi cât de cât fundamentate şi gândite. Autorii unor asemenea propuneri se expun râsului lumii. Faptul că sunt nevoiţi să recurgă la asemenea propuneri, pare să dovedească că regimului lui Putin nu dispune de instrumente noi în politica sa Ucraineană, ci numai de ameninţări banale şi teroare (v. aici).
* * *
Preluat cu permisiune de pe situl lui A. Illarionov