Bucureşti, 23 Iunie 2009 – Joi, 18 iunie 2009, juriul Uniunii Scriitorilor din România, format din Gabriel Dimisianu, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu, Dan C. Mihailescu şi Cornel Ungureanu a desemnat cele mai bune lucrări de literatură apărute în anul 2008. Premiul pentru secţiunea de Critică şi Istorie literară i-a revenit Ilinei Gregori, pentru lucrarea Ştim noi cine a fost Eminescu? Fapte, enigme, ipoteze. Este un premiu cu atât mai important, cu cât cartea Ilinei Gregori s-a impus în faţa unor opere de prestigiu, nominalizate în cadrul aceleiaşi secţiuni: Paul Cornea, Delimitări şi ipoteze, Dan Cristea, Poezia vie, Alexandru Muşina, Poezia: teze, ipoteze, explorari, Eugen Negrici, Iluziile literaturii române.
« Ce ştim despre Eminescu? Ce nu ştim şi ar trebui să aflăm?» Aceste întrebări au stat la originea cercetărilor mele. Inventariind tot ce a scris Eminescu, nu ştim nici cum şi-a conceput el însuşi opera şi nici cine a fost el, autorul Operelor care i se atribuie acum. Analiza şi interpretarea scrierilor eminesciene trebuie să se îmbine cu reflecţia biografică; altfel spus, lectura «operei» să implice lectura «vieţii».
Dincolo de clişeele şi de prejudecăţile care s-au aşternut de-a lungul timpului asupra operei şi vieţii scriitorului, autoarea propune o abordare revigorantă şi bine documentată asupra „perioadei berlineze“ a scriitorului, cuprinsă între anii 1872-1874 şi a felului în care aceasta şi-a pus amprenta asupra evoluţiei sale ulterioare, demontând unele mituri bine înrădăcinate în istoria literaturii. Ilina Gregori vorbeşte despre viaţa cotidiană a lui Eminescu, pusă în relaţie cu opera sa, despre anumite slăbiciuni încă nemărturisite din biografia poetului, despre ultimii ani (de altfel, cei mai controversaţi) ai vieţii lui Eminescu, despre relaţia conturată la nivelul inconştientului între poet şi Carol I de Hohenzollern.
„Foarte bine documentat, mai ales în privinţa unei inaccesibile porţiuni de bibliografie germană, studiul Ilinei Gregori îşi delimitează iniţial un teritoriu la prima vedere – călinesciană, fireşte – steril, pe care-l va explora însă complet.“
România literară
„Pornind dinspre viaţă spre operă, Ilina Gregori propune o lectură lipsită de prejudecăţi nu doar a textelor, ci şi – la fel de importantă ca pondere – a contextelor urbane, culturale şi politice în care Eminescu s-a aflat în acei ani.
Studiul Ilinei Grigori se detaşează prin rigoare ştiinţifică, printr-o irepresibilă atitudine demistificatoare, dubitativă, a unui cercetător ce pune sub semnul întrebării toate locurile comune, respingînd sistematic lectura comodă şi asumîndu-şi dificila misiune de a descoperi lucruri noi acolo unde puţini mai cred că există ceva necunoscut.“
Observator cultural
„Captivante deopotrivă prin acurateţea informaţiilor şi prin speculaţie interpretativă, studiile Ilinei Gregori în care istoria şi biografia alternează cu teoria şi (psiho)critica literară se citesc cu delicii intelectuale şi cu sufletul la gură. Meritul absolut al Ilinei Gregori este că reuşeşte să-l elibereze pe Eminescu experimental, dar interogativ, din vitrina cu etichete a propriului mit. Rareori a fost Eminescu atît de enigmatic, de incitant şi de viu!“
Dilema veche
Absolventă a Universităţii din Bucureşti (1966), Ilina Gregori debutează în critica literară încă din timpul studenţiei. În 1970, se stabileşte în Germania, unde îşi continuă studiile (filozofie, romanistică, literatură comparată). Printre operele publicate, amintim: „Singura literatură esenţială“. Povestirea fantastică. Balzac – Villiers de l’Isle-Adam – Pieyre de Mandiargues, Rumänistische Literaturwissenschaft. Fallstudien zum 19 und 20, precum şi Studii literare. Eminescu la Berlin. Mircea Eliade: Trei analize.
sursa: comunicat de presă