După cum menţionasem anterior, Comunitatea Statelor Independente (CSI) şi conducerea moldoveană preluată în toate intituţiile ei statutare, patronate de Moscova, vor constitui principalele resorturi de influenţare aplicate pentru a corecta contextul politic moldovenesc.
La fel ca şi în ajunul alegerilor din 5 aprilie anul curent, factorul rusesc se vrea a fi unul central în partajarea punctelor politice la scrutinul din 29 iulie. Întrevederi cu Ambasadorul rus la Chişinău, desfăşurarea în premieră a reuniunii Consiliului economic al CSI la Chişinău, iar cu această ocazie prezenţa Prim-Viceprim-ministrului rus Igor Şuvalov, pregătirea pentru vizita lui V. Voronin la Moscova (22 iunie curent) şi negocierile unei serii de probleme ce privesc relaţiile moldo-ruse.
Asistenţa mediatică, la fel ca şi cea economică, pe care Chişinăul ar putea să o obţină deja următoarea săptămână la Moscova, sunt necesităţi vitale pentru comuniştii moldoveni dornici să mobilizeze la maximum electoratul rusesc şi cel pro-rusesc. În acest sens, Prim-ministrul moldovean a lăsat să se înţeleagă că se discută “posibilitatea acordării unui ajutor tehnic pentru realizarea unor proiecte investiţionale, în special în domeniul infrastructurii din RM”. Volumul “ajutorului” (care în realitate va cuprinde proiecte investiţionale pe măsură profitabile pentru autorităţile ruse, dar nicidecum nu ajutor financiar nerambursabil după cum este prezentat intenţionat de guvernarea comunistă) nu se vehiculează, dar preţul lui real ar putea fi foarte mare pentru RM, care ar putea ceda în schimb controlul asupra anumitor domenii strategice (energetică, obiecte industriale, fabrici etc.) de perspectivă, reieşind din Preferinţele Autonome Comerciale şi viitorul Acord de Comerţ Liber stabilit între RM şi UE. Iar pe lângă aceasta, autorităţile ruse urmăresc oportunitatea utilizării problemei transnistrene şi a loialităţii Chişinăului în vederea animării sistemului pan-european de securitate, alături de celelalte conflicte “îngheţate” şi “dezgheţate” de pe spaţiul post-sovietic.
Ca urmare a organizării Consiliului Economic al CSI la Chişinău, guvernarea comunistă şi-a dat arama pe faţă demonstrându-şi intenţiile reale faţă de Rusia:
PCRM-ul încearcă să convingă omologii ruşi de necesitatea acordării unui ajutor financiar, folosind probabil argumentele referitoare la opoziţia liberală pro-românească periculoasă pentru prezenţa geopolitică a Rusiei în regiune (intensificarea relaţiilor cu România şi alte demersuri unioniste).
Comuniştii doresc să se reorienteze din nou spre piaţa rusească prin liberalizarea comerţului bilateral cu produse agroalimentare şi vinicole, acceptând din nou “protectoratul” economic rusesc şi prin urmare pârghii politice noi de influenţare. Totodată, partea moldoveană s-a pronunţat pentru o integrare economică mai profundă cu Rusia, ceea ce denotă anumite tendinţe de reîntoarcere la retorica electorală din 2001 a PCRM-ului pan-rusesc.
Chişinăul cerşeşte sprijin politic şi mediatic din partea Moscovei în contextul alegerilor anticipate, recunoaşte subtil prioritatea Rusiei şi greşeala puterii comuniste care a ales în 2006 vectorul occidental ]]n politica sa extern[, justificând embargoul rusesc condiţionat în realitate de raţionamente politice [1].
Absenţa unor promisiuni clare din partea oficialilor ruşi participanţi la înalta reuniune de la Chişinău poate avea două explicaţii. Prima se referă la posibila înscenare a relaţiilor moldo-ruse axate în prezent pe consolidarea poziţiilor comuniştilor la scrutiul din 29 iulie. Prin urmare, susţinerea politico-mediatică oferită de Rusia trebuie să fie divizată de o manieră inteligentă pentru perioada premergătoare alegerilor anticipate, fortificând astfel capitalul electoral al PCRM.
A doua explicaţie se poate regăsi în încercarea Moscovei de a obţine cât mai multe concesii din partea comuniştilor (inclusiv prin pregătirea unor actori politici interni noi care să contrabalanseze PCRM, cum ar fi UCM sau cu anumite rezerve PDM etc.). Din aceste considerente, indulgenţa şi asistenţa rusească este limitată sau condiţionată. Această strategie este percepută drept imperioasă de către Kremlin, pentru a evita răspândirea comportamentului Belarusului “maturizat” printre alte state post-sovietice.
Referinţe:
1. “Noi trebuie să colaborăm cu toate statele, dar nu trebuie să pierdem pieţele noastre tradiţionale, a declarat Z. Greceanîi. Deoarece noi deja am avut o experienţă amară în 2006 care nea dat anumite lecţii. Ne-a învăţat că trebuie să producem doar producţie calitativă, să protejăm imaginea ţării noastre … “ “Мы должны сотрудничать со всеми странами, но, – подчеркнула Гречаная, – мы не должны терять свои традиционные рынки. Мы уже имели горький опыт в 2006 году (эмбарго России на молдавскую винную продукцию), он нас чему-то научил. Научил, что мы должны производить только качественный товар, что мы должны поддерживать имидж своей страны, марку качества своей страны. И это поняли все наши предприятия, все наши предприниматели, которые производят товар на молдавском рынке”, sursa http://www.point.md/News/Read.aspx?NEWSID=94494