Contextul concluziilor adoptate de şefii de externe ai statelor Uniunii Europene reflectă o atitudine revizuită vizavi de evenimentele post-electorale din Republica Moldova (Relations with the Republic of Moldova – Council conclusions), precum şi garanţii privind aprofundarea relaţiilor moldo-comunitare [1]. Deşi, mesajul formulat de UE conţine o avertizare subtilă legată de regimul de vize instituit pentru cetăţenii români, adoptarea directivei pentru iniţierea negocierilor asupra unui nou Acord bilateral asigură un „colac salvator” guvernării comuniste. În cele din urmă, făcând abstracţie de ceriţele impuse de UE, PCRM-ul ar putea însera „oferta europeană condiţionată” în discursul său electoral. Or, comuniştii vor alimenta aşteptările electoratului utilizând „vectorul european” [2], iar datorită monopolului mediatic vor încerca să deposedeze opoziţia de „mesajul european” preluat în mod considerabil de aceasta îndată după violenţele post-electorale.
În documentul final de la Reuniunea miniştrilor UE de externe desfăşurată la Luxembourg (15 iunie) lipsesc definitiv referinţele despre distrugerea clădirilor instituţiilor de stat, accentul fiind pus pe violenţele aplicate faţă de protestatari (În documentul adoptat de oficialii europeni se subliniază faptul că „folosirea forţei în scopuri politice este inacceptabilă”.). Această turnură esenţială de poziţie se datorează cu certitudine dezvăluirilor de informaţii controversate legate de presupusa antrenare a autorităţilor moldovene în înscenarea asedierii reşedinţelor Parlamentului şi Preşedinţiei. Totodată, această retorică a apărut ca urmare a ambundenţei rapoartelor critice referitoare la măsurile disproporţionate şi nejustificate coordonate de reprezentanţii organelor de poliţie, sub auspiciile puterii centrale, oferite atât de raportorii UE şi cei ai Consiliului Europei, cât şi de numeroasele organizaţii locale şi internaţionale.
Participarea României la elaborarea acestor concluzii a devenit cel mai puternic factor în articularea unui mesaj mai hotărât din partea Bruxellului (acest fapt a fost remarcat de Ministrul Afacerilor Externe al României, Cristian Diaconescu)[3]. Prin urmare a fost posibilă corelarea eliminării vizelor pentru români cu negocierea viitorului acord comprehensiv dintre UE şi RM. De asemenea, partea română a explicat amânarea Consiliului UE-Republica Moldova ca măsură de „penalizare” tacită aplicată faţă de Chişinău în spiritul concluziilor de la Luxembourg. Prin acest intermediu, România a încercat să reitereze faptul că „drumul RM spre Bruxelles trece inclusiv prin Bucureşti.”[4].
Cu toate acestea, solicitarea iniţierii unei investigaţii transparente, independente şi eficiente compuse cu participare reprezentanţilor opoziţiei şi experţii internaţionali, la fel ca şi cea privind nediscriminarea cetăţenilor români riscă să nu fie satisfăcute de PCRM. Sub aceeaşi incidenţă cad şi cerinţele privitor la asigurarea accesului liber la mass-media publică a tuturor partidelor politice, alocarea în mod transparent a licenţelor pentru mass-media, reţinerea de la presiuni administrative asupra surselor mass-media, societăţii civile şi mass-media. Menţinerea status-quo-ului existent este însă un imperativ vital pentru comunişti în perioada alegerilor anticipate (stabilite pentru 29 iulie curent), deoarece numai în asemenea limite este imposibilă mobilizarea eficientă a opoziţiei şi a electoratului anti-comunist.
În contradicţie cu conotaţia negativă a concluziilor de la Luxembourg, votul favorabil al UE pentru finalizarea perioadei de reflectare asupra unui nou acord bilateral cu RM şi demararea condiţionată a negocierilor în acest sens conferă o legitimitate parţială pentru PCRM. Astfel, tactica „morcovului şi biciului” developată de europeni în raport cu guvernarea comunistă riscă să fie utilizată de ultima pentru a camufla anumite probleme socio-economice înfruntate de RM, asigurându-şi o anumită toleranţă din partea electoratului cu aspiraţii pro-europene.
Indiferent de concluziile Miniştrilor de Externe ai statelor UE, comportamentul PCRM-ul va rămâne neschimbat, cel puţin până după alegerile anticipate, când se va încerca legalizarea unei legitimităţi fragile a comuniştilor (rezultatele alegerilor vor fi validate cu participarea unei treimi din alegători). De această dată, comuniştii se vor ghida după prevederile legislaţiei naţionale, acceptând simultan consultarea cu reprezentanţii organizaţiilor internaţionale (OSCE/ODIHR, Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei etc.), dar renunţând la fraudarea în masă a alegerilor similar alegerilor din 5 aprilie 2009.
Realizarea acestui scenariu este importantă pentru PCRM, mai ales în cazul câştigării alegerilor, deoarece în caz contrar ar putea nimeri în disgraţia UE şi a donatorilor internaţionali, iar aceasta va conduce la nimicirea imaginii de forţă politică pro-europeană şi respectiv la erodarea constantă a schemelor economice profitabile pentru comunişti (legate puternic de piaţa europeană şi operaţiunile de export-import etc.). Or, din aceste raţionamente, PCRM-ul a decis micşorarea plafonului de participare la vot (1/3 din alegători) şi stabilirea zilei alegerilor pentru miercuri (29 iulie 2009), urmărind să evite necesitate fraudării din contul persoanelor decedate şi celor inexistente, dar şi prezentarea redusă a alegătorilor la urnele de vot din motive pueternic subiective („sabotarea” alegerilor etc.).
Referinţe:
1. Relations with the Republic of Moldova – Council conclusions, http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/gena/108527.pdf
2. ÅÑ çàêëþ÷èò ñ Ìîëäàâèåé íîâîå áàçîâîå ñîãëàøåíèå, http://www.point.md/News/Read.aspx?NEWSID=94185
3. Un nou acord R.Moldova-UE, condiţionat de eliminarea vizelor, http://www.mediafax.ro/politic/un-nou-acord-r-moldova-ue-conditionat-de-eliminarea-vizelor.html?1687;4553672
4. „Am fost şi vom fi susţinătorii apropierii Republicii Moldova de UE. Acordul nostru pentru aprobarea mandatului de negociere demonstrează că politica Bucureştiului nu s-a schimbat. Este evident că drumul spre Bruxelles al statului vecin trece şi prin Bucureşti şi că există o serie de condiţii clar subliniate prin concluziile de astăzi, pe care Republica Moldova trebuie să le îndeplinească, aşa cum este ridicarea vizelor pentru cetăţenii români. Se confirmă, în acest sens, faptul că avertismentele şi poziţia României au fost justificate. Demersurile diplomatice româneşti au fost confirmate prin adoptarea de către statele membre a textului Concluziilor”, http://www.mae.ro/index.php?unde=doc&id=39530&idlnk=&cat=4