ACUM.TV

Revista ACUM a transmis o serice de întrebări pentru capii de listă a patru partide care candidează în alegerile europarlamentare din 7 iunie: Adrian Severin (PSD-PC), Theodor Stolojan (PDL), Norica Nicolai (PNL), Laszlo Tokeș (UDMR). Din păcate, doar Norica Nicolai a răspuns acestor întrebări.

1) De ce ar trebui să facă efortul alegătorii să meargă la urne pe 7 iunie, dat fiind interesul tradițional scăzut în majoritatea țărilor membre pentru acest scrutin?

Alegătorii trebuie să înţeleagă că Europa este şansa noastră, în acest moment, iar succesul nostru ca ţară depinde, în mare parte, de capacităţile profesionale ale celor trimişi să ne reprezinte în Parlamentul European. Viitorii eurodeputaţi vor trasa politicile UE în următorii patru ani, ei sunt cei care adoptă legile care ne vor afecta viaţa de zi cu zi, ei vor hotărî spre ce direcţie vor merge banii Uniunii – fie că este vorba de drumuri şi infrastructură, cercetare sau dezvoltare. Românii trebuie să meargă la vot pentru că este dreptul lor să hotărască cine îi va reprezenta în Europa.

2) Criticii spun că Parlamentul European este un cimitir al elefanților, unde se duc doar poiticieni de categoria a doua sau expirați pe plan național. Cum contracarați această acuzație?

Toată lumea vorbeşte despre globalizare fără să ia în calcul şi o anume tendinţă de globalizare a politicii. În cazul UE, prin tratatele constitutive, ordinea juridică europeană prevalează ordinii juridice naţionale. Dacă într-un stat membru sunt obligat să respect obiectivele europene şi să îmi adaptez legislaţia naţională la spiritul acestor directive, credeţi că acest lucru poate fi făcut de către politicieni expiraţi sau de oameni cu o viziune mai largă decât cei din politica naţională? Ce înţelegem prin cuvântul “expirat”? Vârsta unei personae implicate în politică sau conţinutul intelectual al acesteia? Cred că un politician precum Pat Cox, Hans-Gert Poettering sau Graham Watson sunt oameni cu viziune mult mai largă decât un deputat de Ferentari.

Ceea ce explică în momentul de faţă lipsa de performanţă a multor regimuri politice este faptul că au promovat constant un discurs de fractură între generaţii, fapt ce a condus la dezordine, lipsă de eficienţă, acceptare publică discutabilă. Toate acestea pot conduce la apariţia unor lideri autoritari, acceptaţi de o generaţie fără experienţă ca modele şi la o lipsă cronică de performanţă în administrarea statelor.
I-aş invita pe critci să calculeze media de vârstă a viitorilor europarlamentari liberali români. Apoi să se uite în CV-urile acestora şi să afle ce activitate politică au până în acest moment. Din punctul de vedere al PNL, România va avea o garnitură de produse româneşti de prestigiu în Parlamentul European.

3) Cu ce pot îmbunătăți europarlamentarii dumneavoastră traiul persoanelor din România (cetățeni români sau rezidenți ai statelor UE)?

Parlamentul European trasează politicile în domenii foarte importante pentru viaţa de zi cu zi a Românilor. Datorită normelor europene, ţările membre sunt obligate să asigure cetăţenilor lor un mediu mai curat, alimente mai sănătoase, servicii şi slujbe mai bune. Un bun europarlamentar va şti ca la Bruxelles să poarte, înainte de toate, interesul ţării sale şi să facă în aşa fel ca plecând de la problemele românilor să traseze politici europene în favoarea lor. Mai mult decât atât, cetăţenia europeană poate aduce beneficii majore în libera circulaţie a persoanelor, în migraţia forţei de muncă, în accesul la un sistem educaţional şi de sănătate performant şi competitiv.

4) Ce veți face ca să puneți capăt risipei și acuzațiilor de corupție la adresa instituțiilor europene, inclusiv a Parlamentului European?

Tot ce pot să fac eu, fiind la început de drum, este să am o conduită corectă, un comportament transparent şi o activitate în folosul celor care m-au ales. Cred că, în acest moment, multe directive sunt adoptate din raţiuni de celeritate într-o procedură cvasitransparentă, sub presiunea grupurilor de lobby, iar în Comisia de control bugetar , în care intenţionez să activez, voi fi atentă la modul în care se alocă resursele şi mai ales la eficienţa cu care ele sunt cheltuite.

5) Ce loc vedeți pentru România în Uniunea Europeană, ca o națiune într-o asociere de națiuni sau ca un stat într-o federație tot mai integrată?

În opinia mea, spaţiul European va continua să fie un spaţiu al naţiunilor. Istoria, cultura, civilizaţia, statutul economic şi, nu în ultimul rând, mândria de a fi german, francez, englez sau roman, vor cântări mult într-o opţiune federală. De altfel, şi încercarea de a adopta o Constituţie, cât şi revenirea ulterioară prin tratatul de la Lisabona au dovedit că Europa nu este pregătită să accepte un model politic şi cultural de tip federal.

Acest articol a fost publicat duminică, 31 mai 2009 la rubrica Alegeri.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.