ACUM.TV

Gabor Vona a condus Jobbik la un triumf electoral

Se spune că renumitul scriitor G. B. Shaw interviat după terminarea primului război mondial, ar fi dat următorul răspuns la întrebarea: „când va izbucni cea de a doua conflagraţie mondială?”: „în momentul când dispare generaţia care îşi mai aduce aminte de ororile primului.”

Mi-aduc aminte, că în 1995, la comemorarea evadării disperate a soldaţilor nazişti rămaşi din cetatea Budei încercuite deja de câteva săptămâni de trupele sovietice, numărul ziariştilor prezenţi şi al cetăţenilor curioşi, depăşea cu mult efectivul micului grup al unor tineri îmbrăcaţi ca SS-iştii germani.

După pierderea alegerilor parlamentare în 2002, fostul prim-ministru Viktor Orbán, preşedintele FIDESZ, care văzând că nu-i rămâne teren suficient lângă partidul Liberaldemocrat, a devenit dintr-un politician radical, net anticlerical, un conservator populist, în speranţa redobândirii puterii politice, a iniţiat scoaterea din clădirea parlamentului, pe străzile Budapestei a disputei politice dintre partide. Vă reamintiţi de asediul Televiziunii de stat din septembrie, urmat de luptele din centrul capitalei ungare la 23 octombrie 2006?

Nu au trecut decât cinci ani de la chemarea lui Orbán, şi la 25 august 2007, câteva sute de membrii ai „Gărzii Ungare” îmbrăcaţi tot după moda fostului SS, au depus jurământul lor în faţa rezidenţei şefului statului László Sólyom. Dar de această dată publicul curios ajungea la câteva mii de persoane.

Nu întâmplător citeam la început cuvintele lui G. B. Shaw. Se pare că la începutul noului secol oamenii au uitat ce s-a întâmplat între anii 1933-1945. În multe ţări din Europa şi din afara bătrânului continent, s-au renăscut acele ideologii groaznice, care aplicate în practică, au condus la moartea zecilor de milioane de fiinţe umane. Antisemitismul, xenofobia, ura confratelui de altă limbă şi cultură, devin tot mai populare în multe părţi ale lumii. Ceea ce este totuşi un fenomen ciudat, şi în acele regiuni care au suferit mult din cauza celor două regimuri totalitare, pe vremea lui Hitler, urmat de Stalin şi discipoliii lui, Din păcate, şi Ungaria face parte din rândul acelor ţări, unde extremiştii câştigă teren.

Juristul Péter Tölgyesi – în anii 989-90 unul din conducătorii opoziţiei regimului comunist – a afirmat într-o emisiune de radio că adevăratul câştigător ai alegerilor europarlamentare din 7 iunie 2009, a fost partidul JOBBIK, care a luat trei locuri din cele 22, impiedicând ca Fidesz să aibă o majoritate de peste douătreimi. Succesul extremei s-ar putea să conducă la reaşezarea paletei politice din Ungaria – a spus Tölgyesi. Juristul este de părere că s-a prăbuşit definitiv strategia urmată de Orbán, potrivit căreia tabăra conservatorilor este strâns unită sub un singur steag, ridicat în sus de FIDESZ, şi în ciuda faptului că a obţinut o victorie clară, Orbán nu va iniţia demonstraţii antiguvernamentale de proporţii, ca în anii prcedenţi, pentrucă prin acestea ar face un serviciu evident pentru radicali. Concluzia lui Tölgyesi imediat a fost confirmată de vicepreşedinta FIDESZ; care a declarat presei că problemele ţării trebuie rezolvate în sala parlamentului şi nu pe stradă.

Partidul JOBBIK, sau conform denumirii complete „JOBBIK MAGYARORSZÁGÉRT MOZGALOM” – „MIŞCAREA PENTRU O UNGARIE MAI DREAPTĂ”, s-a născut în 2002 ca aripa lui FIDESZ pentru tineret, dar de care despărţindu-se, actualmente este cea de a treia forţă politică din Ungaria. Potrivit statutului său, JOBBIK este un partid creştin-conservator, cu metode radicale, care doreşte să reprezinte întreaga naţiune. JOBBIK consideră că Partidul Liberaldemocrat este o formaţie extremistă, iar principalii adversarii lor politici continuă să fie Partidul Socialist şi FIDESZ, cu rădăcini liberale, cu toate că pe plan local colaborează cu organizaţia condusă de Viktor Orbán. Programul acestui partid prevede naţionalizarea ramurilor de importanţă strategică, revizuirea privatizărilor, oprirea imigrării „grupurilor inapte pentru asimilare”, oficializarea căsătoriilor religioase, întroducerea predării obligatorie în învăţământul general a religiei, recunoaşterea ca simbol naţional al steagului cu dungi arpadiene (folosit la sfârşitul războiului mondial de naziştii din Ungaria), crearea unor unităţi speciale în cadrul poliţiei pentru oprirea „criminalităţii ţigăneşti” şi înfiinţarea unei Gărzi naţionale. Aş cita câteva din recentele declaraţii ale liderilor acestui partid.

Gábor Vona, preşedintele JOBBIK: „Maghiarii ar trebui să ajungă în propriul lor parlament”. Vicepreşedintele Zoltán Balczó: „Nu numai că putem, dar trebuie să confruntăm globalismul” Krisztina Morvai, deputată în parlamentul european: „Avem un vis: Ungaria este a ungurilor şi nu devine a doua Palestina”.

JOBBIK este încă considerat de majoritatea opiniei publice ca un partid creştindemocrat naţionalist, eurosceptic şi radical. Cele trei mandate câştigate la 7 iunie, pot fi bagatelizate, putem să strigăm că vin fasciştii, dar ambele variante ar consitui o reacţie greşită. Ultimele două decenii sunt aoreciate de societatea din ţară ca nejuste, există probleme sociale serioase agravate de efectele crizei economice mondiale, mai ales în rândul romilor, iar elita politică din Ungaria trebuie să găsească răspunsuri bune la aceste probleme, pentru că altfel consecinţele marşului deocamdată victorios al extremei drepte vor fi imprevizibile.

Acest articol a fost publicat miercuri, 10 iunie 2009 la rubrica Extern.
Puteti urmari ecourile la acesta folosind fluxul RSS 2.0.