Traian Băsescu s-a întâlnit cu primarul Chișinăului, Dorin Chirtoacă, la Piatra NeamțCOMUNICAT DE PRESĂ
(15 mai 2009)
Participarea preşedintelui României la deschiderea oficială a primei ediţii a „Forumului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova”
Preşedintele României, Traian Băsescu, a participat, vineri, 15 mai a.c., la Piatra Neamţ, la deschiderea oficială a primei ediţii a „Forumului Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova”.
Vă prezentăm discursul susţinut de şeful statului cu acest prilej:
„Bună ziua,
În primul rând, spun bun venit celor peste 80 de reprezentanţi ai administraţiei locale din Republica Moldova şi, în egală măsură, bun venit primarilor şi consilierilor din judeţul Neamţ şi din ţară. Doamnelor si domnilor, stimaţi invitaţi, am deosebita plăcere de a participa la primul Forum al Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova şi profit de acest prilej pentru a adresa cele mai bune urări tuturor paricipanţilor, precum şi mulţumiri organizatorilor. Mă bucur că autorităţile române au avut iniţiativa de a organiza prima ediţie a acestui forum. Organizarea acestui forum şi numărul mare al participanţilor confirmă interesul autorităţilor centrale şi locale, al organizaţiilor neguvernamentale şi al mediului privat pentru promovarea iniţiativelor locale în domeniul cooperării transfrontaliere dintre România şi Republica Moldova. Întreaga acţiune politică a României are ca fundament promovarea valorilor şi standardelor democratice care stau la baza arhitecturii instituţionale europene. Experienţa pe care am acumulat-o în ultimii 20 de ani ne demonstrează că este o misiune care nu se poate concretiza decât prin angajarea tuturor actorilor politici din mediul guvernamental, parlamentar, al autorităţilor locale şi al societăţii civile. Din punctul de vedere al României, acest forum este un moment pe care îl susţinem de la nivelul tuturor insituţiilor. Considerăm că o colaborare bună între administraţiile locale din România şi din Republica Moldova este de natură a consolida relaţiile istorice dintre oamenii de pe cele două maluri ale Prutului.
România a devenit o democraţie autentică atunci când drepturile şi libertăţile fundamentale, libertatea de exprimare, libertatea de asociere, libertatea de iniţiativă au devenit depline, iar fiecare autoritate locală, primărie, consiliu local, consiliu judeţean şi-a găsit forma şi resursele adecvate pentru a răspunde necesităţilor membrilor comunităţii. Premisa fundamentală pentru funcţionarea parteneriatelor dintre autorităţile locale din România şi Republica Moldova este voinţa politică exprimată de dumnevoastră prin contacte permanente şi durabile, formalizate prin intermediul unor proceduri şi prin intermediul unor instituţii. Determinările administrative care favorizează sau blochează cooperarea transfrontalieră pot fi depăşite prin existenţa dialogului direct între autorităţile locale, prin contacte interpersonale pe care le au cetăţenii şi comunităţile. De asemenea, cooperarea transfrontalieră trebuie să ţină cont şi de factorul economic, mai precis de existenţa unui mediu economic care să favorizează apariţia şi dezvoltarea parteneriatelor, precum şi de crearea unui sentiment de apartenenţă la un spaţiu cultural comun, ce trece dincolo de frontiere. Din perspectiva relaţiilor dintre autorităţilor locale din România şi Republica Moldova, trebuie să afirm că toate aceste criterii sunt îndeplinite. Din păcate, aceeaşi afirmaţie nu poate fi valabilă şi pentru cooparerea la nivel central.
Nu pot şi nici nu vreau să evit subiectul relaţiei dintre ţările noastre, dar am speranţa că vom depăşi acest moment dificil. La sfârşitul lunii martie, 12 aleşi locali din România, între care preşedintele Consiliului Judeţean Vaslui şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, nu au putut intra în Republica Moldova pentru a participa la reuniunea de la Făleşti, care discuta Strategia de dezvoltare a euroregiunii Siret – Prut – Nistru. Astfel de situaţii sunt păgubitoare pentru colaborarea administraţiilor locale şi subminează capacitatea noastră de implicarea în proiectele finanţate de Uniunea Europeană. Sper ca viitorul guvern al Republicii Moldova să arate mai mult pragamatism şi dorinţa de a facilita relaţiile de cooperare în beneficiul ambelor părţi şi, mai ales, în beneficiul cetăţenilor. Trei euroregiuni: Dunărea de Jos, Prutul de Sus şi Siret – Prut – Nistru, din cele 11 care există la nivel naţional, au promovat un număr important de proiecte în infrastructura de mediu şi de turism. Permiteţi-mi să felicit autorităţile locale şi organizaţiile neguvernamentale implicate în dezvoltarea acestor proiecte. Intensificarea cooperării în cadrul euroregiunilor a condus la crearea unor legături directe între reprezentanţii unităţilor administrative dintre statele noastre, la consolidarea dialogului şi a legăturilor deja existente, precum şi la promovarea relaţiilor de bună vecinătate. Acest ultim aspect are acum o conotaţie nouă pentru cei din România şi Republica Moldova. Contactele de la om la om sunt cheia procesului de cooperare, indiferent de regiune.
Din păcate, măsura inexplicabilă şi inacceptabilă a introducerii regimului de vize pentru cetăţenii români de către Republica Moldova întârzie evoluţiile pozitive din planul cooperării bilaterale – economie, turism şi alte zone economice, dar şi în planul relaţiilor interumane. Într-un context mai larg, sunt de neînţeles reticenţele şi condiţiile puse de Guvernul de la Chişinău în problema acordului de mic trafic de frontieră cu România. Şi nu am să las această frază neexplicată, mai ales că aici sunt oameni extrem de interesaţi de acordul dintre România şi Republica Moldova cu privire la micul trafic de frontieră. Din păcate, Republica Moldova condiţionează semnarea acestui acord de semnarea Tratatului de frontieră. Şi vreau să vă spun dumneavoastră – sunteţi peste 80 de reprezentanţi ai comunităţilor locale din Republica Moldova: cine îşi poate imagina că un şef al statului român va semna un tratat prin care să consfinţească Pactul Ribbentrop-Molotov? Numai o minte care nu înţelege ce înseamnă responsabilitatea şefului statului român. Aici aş vrea să fim foarte clari: România are în istoria sa recunoaşterea frontierelor fostei Uniuni Sovietice. Republica Moldova este moştenitoare a parte din această frontieră. În condiţiile acestea, considerăm inutilă semnarea unui tratat de frontieră care să facă din şeful statului român un partener al lui Ribbentrop şi al lui Molotov. Această abordare contravine inclusiv obligaţiilor asumate de statul vecin în relaţiile cu Uniunea Europeană, în cadrul dialogului privind facilitarea regimului de călătorie în spaţiul Uniunii Europene pentru cetăţenii Republicii Moldova. Aici, aş vrea să fac o nouă paranteză. Prin măsura luată de autorităţile de la Chişinău, practic, se încalcă chiar acordul existent între Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Vreau să ştiţi că inclusiv în perioada de la alegerile din Republica Moldova şi până acum, România a pledat în toate instanţele Uniunii Europene pentru ca un nou acord, care să vizeze şi facilitatea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, să fie negociat. Din păcate, prin încălcările drepturilor omului din Republica Moldova, dar şi prin poziţia faţă de România, se pare că acest nou acord nu are o perspectivă imediată. Poate puterea de la Chişinău se gândeşte, dacă nu la România, măcar la interesele cetăţenilor Republicii Moldova şi să reintre în comportamentul normal pentru o ţară care aspiră să aibă relaţii cu Uniunea Europeană. Colaborarea dintre administraţiile locale este o prefigurare a modului cum poate şi trebuie să se desfăşoare cooperarea bilaterală între două state care au atât de multe lucruri în comun. Şi iarăşi mă văd nevoit să fac o paranteză: chiar dacă prin conţinut contravine ideologiei de ultimă oră a Chişinăului, avem o istorie comună, avem o limbă comună, avem tradiţii comune şi trăim pe pământul ăsta, de la origini şi până astăzi, împreună. Chiar dacă ne desparte o frontieră, chiar dacă suntem două state independente, românii nu vor înceta să creadă că moldovenii sunt fraţii lor.
Doamnelor şi domnilor, după cum ştiţi, România a parcurs un traseu lung şi dificil în ceea ce priveşte reorganizarea administraţiei publice locale, pentru a ne adapta la standardele europene. Astăzi suntem în plin proces de descentralizare. Descentralizarea nu este numai o viziune europeană pentru a realiza reforma statului şi a instituţiilor sale, ci reprezintă chintesenţa valorilor şi principiilor ce stau la baza Uniunii Europene, aceea de a pune cetăţeanul în centrul tuturor acţiunilor statului, de a aduce administraţia mai aproape de cetăţean şi de nevoile acestuia. Cred că dumneavoastră, reprezentanţii administraţiei locale din Republica Moldova, aveţi o şansă în plus de a învăţa din greşelile de parcurs ale autorităţilor româneşti în ceea ce priveşte procesul de descentralizare. România nu dă lecţii, niciodată nu a intenţionat să se erijeze în poziţia părintelui în relaţiile dintre noi. Dimpotrivă, a dorit să fie fratele care susţine acţiunile celuilalt. Mă adresez şi îi încurajez pe toţi reprezentanţii administraţiei româneşti să iniţieze şi să consolideze parteneriatele cu administraţia locală din Republica Moldova. Puteţi acorda asistenţă în domeniul legislaţiei şi armonizarea acesteia la standardele Uniunii Europene. Puteţi organiza stagii şi schimburi de experienţă între experţi şi funcţionari publici din administraţia locală, pe teme precum reforma în administraţia publică locală, atragerea finanţărilor europene, dezvoltarea de proiecte pentru comunitatea locală. Puteţi sprijini şi impulsiona colaborarea cu societatea civilă din ambele state. Mi-aş dori ca exemplul parteneriatului dintre administraţia din Republica Moldova şi cea din România să devină un exemplu.
Îmi exprim speranţa că prin acest Forum al Autorităţilor Locale din România şi Republica Moldova, să nu rămână o acţiune singulară, să se transforme într-o tradiţie, cel puţin anuală, să instituie un cadru permanent de dialog şi cooperare. Scopul final este realizarea unor administraţii reformate şi europene, menite să îi servească mai bine pe cetăţeni. Vă doresc mult succes în activitatea desfăşurată şi îmi doresc să ne reîntâlnim la anul. Doamnelor şi domnilor, am plăcerea să deschid acest forum şi vreau să ştiţi că nu este numai bucuria unui şef de stat care vede laolaltă reprezentanţii administraţiei locale din România şi din Moldova. Am sentimentul că aceasta este modalitatea prin care românii de pe cele două maluri ale Prutului se pot cunoaşte mai bine, pot să îşi transmită mai bine ideile, pot să constate împreună care le este drumul pentru viitor. Din acest punct de vedere, nu ezit să vă spun câteva lucruri: în primul rând, acela că indiferent, repet, indiferent care este relaţia la nivel guvernamental, România nu va înceta să promoveze ideea că Republica Moldova trebuie să facă parte din Uniunea Europeană. Unul din obiectivele noastre majore, în ultimii ani, a fost să poziţionăm politic Republica Moldova, din perspectiva aderării la Uniunea Europeană în grupul statelor din Balcanii de Vest. Indiferent cum vor decurge relaţiile la nivelul statului, nu ne vom schimba politica, vom rămâne susţinători fără rezerve ai unui proces prin care Republica Moldova să devină parte a Uniunii Europene, pentru că Republica Moldova este o ţară europeană. Poporul acestei ţări este parte a culturii, a evoluţiilor, a necazurilor, a bucuriilor de care au avut parte europenii de-a lungul secolelor şi locul cetăţenilor Republicii Moldova este în Uniunea Europeană.
În acelaşi timp, vreau să înţelegeţi că decizia noastră de a accelera procesele de acordare a cetăţeniei române cetăţenilor şi familiilor acestora care şi-au pierdut abuziv cetăţenia română este un proces serios, un proces pe care nu îl negociem cu nimeni şi un proces care îşi va creşte viteza de la săptămână la săptămână. Doresc participanţilor la acest forum mult succes, dincolo de ceea ce veţi decide, pentru că, până la urmă, aveţi pe mână, dumneavoastră, împreună, 138 de milioane de euro, cu care să dezvoltaţi, până în 2013, proiecte care să vizeze interesele cetăţenilor dumneavoastră. Ministerul nostru care este responsabil de aceste proiecte vă asigur că are în frunte un ministru extrem de eficient, pe domnul Blaga, şi dorinţa mea ar fi ca în cel mai scurt timp să se depună proiecte pentru accesarea banilor. Aveţi nevoie de drumuri, aveţi nevoie de lucrări de mediu, aveţi nevoie de lucrări de infrastructură subterană, aveţi nevoie de îmbunătăţirea tranzitului la frontiere, aveţi nevoie de consolidarea societăţii civile, a ONG-urilor, care sunt parte a modului de viaţă într-un stat democratic. Toate acestea pot fi uşor finanţate prin programele Uniunii Europene. Apelul meu la dumneavoastră este să nu neglijaţi că aceşti bani au un termen de utilizare şi el este 2013. Cu cât faceţi proiectele mai rapid, cu atât banii vor fi utilizaţi mai rapid în favoarea cetăţenilor pe care îi reprezentaţi. Vă mulţumesc mult şi vă asigur de tot respectul meu pentru oamenii din administraţia locală şi de dragostea mea pentru oricare dintre dumneavoastră. Vă mulţumesc.”