Pius XIIBenedict XVI în luna octombrie a propus spre beatificare pe Papa Pius XII, beatificare ce a stârnit controverse în sânul anumitor comunități evreiești – fapt ce ar putea afecta relațiile ecumenice catolico-evreiești.
Benedict intenționează să viziteze Israel-ul, dar deși încearcă să-l urmeze pe predecesorul său Ioan Paul II, acesta nu este decât o umbră a celui ce a fost. Cum Rabbi Savid Rosen declară că apropierea lui Ioan Paul II față de evrei vine din prietenia strânsă a acestuia cu fii lui Abraham, prietenie de care a dat dovadă încă din tinerețile sale; Joseph Ratzinger în tinerețe era doar un tânăr hitlerist.
Diferența dinte cei doi este una ca de la cer la pământ. Ioan Paul a fost mai întâi un preot paroh, apoi Episcop în Polonia, el a trăit printre oameni dezvoltându-și abilități interpersonale, pe când Benedict asemeni lui Paul VI a fost un cleric crescut în Vatican, în birou studiind și neinteracționând cu laicii, necunoscându-le nevoile, durerile, bucuriile…și acum acționează ca atare, ca un om lipsit de sentimente care nu a învățat să relaționeze și cu cel de lângă el.
Disputa Liturghiei Tridentine
Între evrei și catolici există un mic conflict cu privire la liturghia tradițională romană care în litania Vinerii Mari conține o rugăciune „Oremus pro perfidis iudeorum…”(se cere convertirea evreilor la creștinism) pe care evreii o consideră ofensatoare deși a fost rescrisă la îndemnul lui Benedict.
Această rugăciune a fost inclusă în canonul Feri-ei Sexta in Parasceve încă din timpuri străvechi (Antichitatea târzie și începutul Evului Mediu Timpuriu) și este bazată pe îndemnul lui Șaul din Tars (ap. Paul) pentru convertirea evreilor; dar este și o reacție a creștinilor la binecuvântarea minimilor rugăciunea evreiască Shemoneh Esreh.
Pius XII și Al Doilea Război Mondial
Procesul de beatificare este unul antemergător celui de sanctificare. Beatificarea înseamnă că un om pentru meritele sale deosebite este ridicat la rangul de „Fericit” și dupa ce se presupune că există suficiente dovezi ajunge să fie sanctificat și numit astfel „Sfânt” – rang ce îl ridică la cinstea altarelor catolice (notă: în piciorul din masa altarului în toate bisericile tradiționale există relicve ale unor sfinți – obicei preluat din Biserica primară când liturghiile aveau loc deasupra mormintelor martirilor).
Pius XII posibil că putea face mai multe pentru evrei, cum spun unele voci, însă este bine și ceea ce a făcut pentru evreii din Roma, chiar dacă a făcut-o în mod secret și poate pare mult prea puțin. Posibil dacă în acea perioadă de tristă amintire ar fi pontificat un alt Papă cum ar fi Leon XIII sau Pius X, lucrurile ar fi stat puțin diferit, aceștia doi au dat dovadă mereu de curaj în mod public atacând orice lucru imoral în mod public…pe când Pius XII a fost mai rezervat…mai fricos și deși putea să se pronunțe deschis împotriva deportărilor evreilor, nu a făcut-o. O eventuală canonizare ar fi văzută de evreii italieni ca fiind „o rană greu de închis”, pe când comunitatea evreilor din Franța au o poziție mai moderată și declară despre Pius XII că „s-a comportat ca un diplomat prudent”. Anumite documente arată totuși că Pius nu a neglijat total fenomenul nazist și asta de când era Cardinal a contribuit la enciclica lui Pius XI, „Mit Brennender Sorge”, unde se interzicea exaltarea idolatră a raselor vizând aici ideologia nazistă, apoi ca Papă le instruiește pe călugărițele augustiniene din Roma să-i ajute pe evrei: „Sf Pârinte dorește să-și salveze copiii și pe Evrei”, iar mânăstirea augustiniană a adăpostit copii ai lui Israel în acele perioade tulburi.
Antisemitismul lui Williamson – Episcop ultra-tradiționalist al SSPX
Acesta aruncă o altă pată neagră pe obrazul Bisericii Catolice prin declarațiile sale malicioase la adresa Shoah-ului (Holocaustului) pe care l-a negat în mod public. (comițând aici un „păcat împotriva Duhului Sfânt” – împotrivirea față de adevăr – păcat care conform doctrinei creștine nu se iartă niciodată). Ca să reamintesc cicitorilor episcopul negaționist a declarat: „Nu cred că au fost camere de gazare. Cred că există dovezi istorice împotriva celor șase milioane de evrei care ar fi fost deliberat gazați în camere de gazare ca o politică voită a lui Adolf Hitler”. Acest interviu când a ajuns la urechile publicului l-au determinat pe Papă să-și ceară scuze în mod public, iar Williamson a fost expulzat din Argentina unde conducea seminarul tradiționalist, pedeapsa e una destul de mică, în asemenea cazuri se proceda în mod tradițional cu interdictul (pedeapsă prin care Papa cere unui cleric să nu mai predice sau să săvârșească Sacramente) sau în cel mai rău caz cu excomunicare.
Tensinile dintre Vatican şi Israel sunt de natură politică, numai politică, deci ca în politică au rezolvare.
Răbadre şi RUGĂCIUNI
Dle Rebegel,
Imi pare rau ca nu mi-ati rapuns pe firul anterior, in care v-am pus o intebare si asta m-a facut sa stau pe ganduri daca sa continui sau nu dialogul direct cu dvs desi datorita interesului subiectelor alese de dvs sunt foarte tentat sa continui.
De aceea mai incerc, intervenind si la subiectul abordat pe acest fir, care intr-un fel ca se leaga cu comentariul meu anterior despre o intentie a presedintelui Israelului, dl Shimon Peres de a sprijini o solicitare a bisericii catolice.
Nu cred ca problema beatificarii(acesta este tema esentiala a postarii dvs) va starni probleme deosebite, fiind o problema strict interna a catolicismului si respectivul papa nu a fost in nici-un caz antisemit ci a facut ce a crezut el ca este bine si el a crezut ca moderatia este o politica indicata cum spun chiar citatele dvs.
Beatificarea nu cred ca ar genera probleme cu statul Israel, ci cu anumite comunități, cum ar fi cea evreiască din Italia care are o poziție mult mai dură.
Dle Rebegel,
Asa o fi cum spuneti, dar totusi, ma gandesc ca, comunitatea la care va referiti se roaga in sinagoga.