Matatias Carp- «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)»
Editions Denoël
Collection : Mediations
Genre : Histoire De L’Europe
Traduit par Laignel-Lavastine, Alexandra de Roumain
706 pages, 23.0 X 15 cm, 916 grammes
ISBN 978.2.207.26059.2
27 euro
În luna februarie 2009 a apărut la Paris volumul lui Matatias Carp «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» tradus din limba română şi însoţit de o serie de adnotări şi prezentări precum şi de un material iconografic semnificativ, sub semnătura Alexandra Laignel-Lavastine, istoric, eseist, jurnalist şi profesor universitar.
Alexandra Laignel-Lavastine este recunoscută ca unul dintre cele mai buni specialişti în istorie intelectuală şi politică a Europei centrale şi de Est.
A debutat la 20 de ani în revista «La Nouvelle Alternative» dedicate apărării drepturilor omului şi principiilor libertăţii şi democraţiei, în aceeaşi perioadă când realizează primele sale mari reportaje consacrate Cehoslaciei şi mai ales României unde se implică în «Opération Villages Roumains», o iniţiativă independentă belgiană de susţinere de către comunele din vestul Europei a satelor româneşti ameninţate de distrugerea «sistematizării rurale» a lui Ceauşescu.
Alexandra Laignel-Lavastine a obţinut doctoratul în filozofie la Universitatea Paris IV Sorbona cu teza «Nationalisme et Philosophie: le paradoxe Constantin Noïca» 1996 publicată şi în România sub titlul «Filozofie şi naţionalism: paradoxul Noica», Bucureşti, Editura Humanitas, 1998.
De curând a publicat în România şi volumul «Cioran, Eliade, Ionesco: Uitarea fascismului» Editura Est, 2004, în traducerea Irinei Mavrodin (titlul original : Cioran, Eliade, Ionesco: L’Oubli du fascisme, Paris, Presses universitaires de France (PUF), collection „Perspectives critiques”, 2002).
Pentru studiile şi articolele sale consacrate ex-Europei de Est, Alexandra Laignel-Lavastine a obţinut în 2005, Prix européen de l’essai „Charles Veillon” al fundaţiei elveţiene cu acelaşi nume.
Matatias Carp (1904-1953) născut la începutul secolului trecut dintr-o familie burgheză de evrei, a fost un avocat de renume în baroul bucureştean şi în acelaşi timp un pianist recunoscut în protipendada capitalei.
Fiul lui Horia Carp (1849-1945), unul din intelectualii importanţi ai României din perioada interbelică, Matatias Carp va emigra în Israel imediat după cel de-al doilea război mondial, unde se va stinge prea curând din viaţă.
La numai 36 de ani, avocatul Matatias Carp reuşeşte prin obţinerea clandestină a unor informaţii şi documente ale regimului Antonescu despre atrocităţile comise în perioada 1940-1944, asupra comunităţii evreieşti din România şi a ucrainenilor aflaţi sub juridicţia autorităţilor române, să fie un adevărat istoric şi cronicar, să le arhiveze alături de soţia sa şi să le publice în trei volume imediat după război.
Editarea lor va fi posibilă în anii 1946 la Atelierele grafice SOCEC&Co., SAR, (primul volum) şi la Societatea Naţională de Editură şi Arte Grafice „Dacia Traiana”, Bucureşti, 1947,1948 celelalte; sub titlul: «Cartea Neagră: fapte şi documente. Suferinţele evreilor din România, 1940-1944», având o prefaţă semnată de rabinul-şef al comunităţii evreieşti din România de atunci, dr. Alexandru Şafran.
Această trilogie-document va fi pusă din păcate, imediat la index de regimul comunist instaurat după război în România.
Ca valoare istorică însă, «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» este comparabilă cu «Livre Noir sur extermination des juifs en URSS et en Pologne (1941-1945) » (două volume) de Vassili Grossman şi Ilya Ehrenbourg, (a cărei publicare a fost interzisă pe timpul lui Stalin), aşa cum se precizează şi în prezentarea cărţii, însă valoarea acestui incredibil document istoric este cu mult mai mare având în vedere condiţiile periculoase în care a fost scrisă.
Despre exterminarea celor peste 350.000 de evrei din România în timpul celui de-al doilea război mondial din România, cunoscutul istoric american Raul Hilberg, va afirma «nicio ţară, cu excepţia Germaniei, nu va participa atât de activ la masacrul evreilor» (extras din articolul publicat în «Le Monde» din 09 aprilie 2009: «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)», de Matatias Carp : la Shoah sans Allemands).
«Cartea Neagră : fapte şi documente. Suferinţele evreilor din România, 1940-1944» a fost reeditată în România în 1996, Editura Diogene, Bucureşti (Volumul I: Legionarii şi rebeliunea; Volumul II. Pogromul de la Iaşi; Volumul III. Transnistria.). Deşi iniţial a existat şi un al patrulea volum în proiect referitor la Transilvania de Nord şi la atrocităţile comise şi acolo, acesta nu a mai fost însă publicat.
Există şi o traducere recentă a cărţii «Cartea Neagră : fapte şi documente. Suferinţele evreilor din România, 1940-1944», în limba engleză «Holocaust in Rumania: facts and documents on the annihilation of Rumania’s Jews, 1940-44» – translated by Seán Murphy (Budapest: Primor Publishing, 1994), însă cartea propusă de Editions Denoël deţine şi alte documente istorice şi iconografice importante anexate de Alexandra Laignel-Lavastine cu sprijinul United States Holocaust Memorial Museum, La Fondation pour la Mémoire de la Shoah, arhivelor muzeului Yad Vashem din Ierusalim, Centrului Simon-Wiesenthal din Los Angeles şi a doamnei Liliana Carp-Ophir.
«Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» cuprinde cele trei volume originale: «ANTONESCU, LA GARDE DE FER ET LE POGROM DE BUCAREST», «LE POGROM DE IASI», «LA TRANSNISTRIE». la care se adaugă comentariile explicative ale Alexandrei Laignel-Lavastine, un articol de prof. dr. Adrien Gérard Saimot, fiul sorei lui Matatitas Carp care trăieşte la Paris şi o postfaţă de istoricul Radu Ioanid, directorul departamentului internaţional al arhivelor Muzeului Holocaustului din Washington, autorul volumului «La Roumanie et la Shoah» éd. de la Maison des sciences de l’homme, 2002.
«ANTONESCU, LA GARDE DE FER ET LE POGROM DE BUCAREST» cuprinde subcapitolele: I. Le régime national-légionnaire et les Juifs (6 septembre 1940-21 janvier 1941); II. La législation antisémite (6 septembre 1940-21 janvier 1941); III. Chronique des persécutions (6 septembre 1940-21 janvier 1941); III. La rébellion légionnaire et le pogrom de Bucarest (21-23 janvier 1941); Annexe: Liste nominative des Juifs assassinées pendant le pogrom de Bucarest.
«LE POGROM DE IASI» cuprinde subcapitolele: Avertissement de l’auteur; Présentation de la seconde partie Alexandra Laignel-Lavastine; I. L’une des premières tueries de masse du début de l’agression contre l’URSS; II. Un massacre planifié: initiative, organisation, objectifs; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; III. Le pogrom et les «trains de la mort» ; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; Annexe I : «Ce dimanche-là…», par Israël Schleier; Annexe II (Addendum): «Le pogrom de Iasi: témoigner soixante ans après », par Isac Chiva.
«LA TRANSNISTRIE» este compus din subcapitolele: Avertissement de l’auteur; Introduction; I. Les massacres de Bessarabie, de Bucovine et de la région de Dorohoi;
Précédé par une présentation des chapitres 1, 2 et 3, par Alexandra Laignel-Lavastine; II. Ghettos, camps de transit et premières vagues de déportations: Bessarabie et Bucovine; III. Les dernières déportations de l’automne 1941 et le destin des Juifs de Czernowitz; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; Annexe: «L’Histoire me jugera»: la déclaration de Traian Popovici, le maire de Czernowitz; IV. Le carnage d’Odessa et les crimes de masse des régions de Berezovka et de Golta; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; V. Les déportations en Transnistrie de l’été et de l’automne 1942; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; VI. Vivre et mourir en Transnistrie; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; VII. Le retour des rescapés; Précédé d’une présentation par Alexandra Laignel-Lavastine; «Mon oncle, Matatias Carp», par le Pr Adrien Gérard Saimot; Postface: «La postérité de Cartea Neagra», par Radu Ioanid.
Marşurile morţii din Bucovina, Basarabia şi Transnistria, pogromurile din Iaşi şi Bucureşti, continuă să-şi conducă peste timp, victimele inocente la gropile colective într-un demonic convoi, terefiante imagini de coşmar ce încă sălăşuiesc în conştiinţele oamenilor.
Apariţia în limba franceză a volumului «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» reprezintă un impact informaţional de rezonanţă istorică extrem de lucid şi obiectiv pentru radiografia acestor perioade însângerate din istoria regimurilor totalitare şi mai ales ale României.
«Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» constituie un cumul de documente inedite ce oferă o interpretare aprofundată din punct de vedere istoric ale unor evenimente tragice care nu trebuie să se mai repete niciodată şi nu doar o simplă traducere a cărţii originale. Primită cu deosebit interes, trilogia lui Matatias Carp nu este numai o carte în curs de epuizare, ci este parte integrantă din anamneza colectivă, din care trebuie să extragem Adevărul.
Chiar dacă «în faza actuală, nu există încă o disponibilitate reală de a privi istoria evreilor din România ca parte a istoriei României.» (Raportul final al Comisiei Internaţionale privind Studierea Holocaustului în România, 2004) trebuie să învăţăm să acceptăm că «moartea inocenţilor nu poate fi nici iertată, nici îndreptată, nici uitată» chiar în propria noastră istorie.
Acest «Holocaust uitat» peste care regimurile totalitare au aşternut intenţionat tăcerea, demonstrează că oricând, oriunde poate exista pericolul unui nou masacru, prin complicitatea oficialităţii la atentat, împotriva unei minorităţi etnice, însăşi prin definiţia pogromului.
Prin publicarea volumului-document «Cartea Neagra. Le livre noir de la destruction des juifs de Roumanie (1940-1944)» Alexandra Laignel-Lavastine are meritul de a readuce în prim-plan un martor ocular redutabil al Holocaustului din România, Matatias Carp şi propria sa opera omnia despre care afirmă: «J’ai écrit ce livre de sang et de larmes avec mon sang et mes larmes» în numele Justiţiei şi Adevărului.