Recent au apărut din nou pe pagina ACUM tentative de propagandă împotriva și în favoarea lui Traian Băsescu – o pierdere de vreme favorită a multor microbiști politici din România. Ocazia: anunțul intrării în cursa prezidențială a Principelui Radu, un contracandidat aparent fără șanse al actualului șef al statului în scrutinul prezidențial din partea a doua a anului.
Am mai scris un editorial despre inutilitatea acestei dispute http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=385, demnă în cel mai bun caz de chibiți politici (mentalitate însă des adoptată în România și, din păcate, și de unii români din Diasporă).
Într-o țară în care sunt atâtea lucruri importante de făcut, în ultimii cinci ani s-au perindat la putere combinații de trei partide luate câte două (PDL, PSD, PNL) care și-au irosit majoritatea timpului raportându-se la la președintele Traian Băsescu, formând un triunghi toxic, dovedind că afilierea ideologică e doar una pe hârtie și că exercițiul puterii fără un scop anume a fost de fapt miza acestei lupte politice.
Am adoptat o atitudine de neutralitate – dovedită în campania electorală din 2008 – și am refuzat implicarea în această dezbatere sterilă și provincială la urma urmei. În revista ACUM semnează politicieni ca economista Andreea Vass (consilieră a premierului Emil Boc și tratată în mod dezgustător de PDL cu ocazia întocmirii listelor pentru alegerile europarlamentare din 7 iunie), senatorul PNL Raymond Luca (întors din Statele Unite cu prețul unor sacrificii financiare ca să servească România în parlamentul de mitici de la Casa Poporului) și tânărul Tihi Czika, strălucit jurist specializat în dreptul minorităților și neapreciat la justa sa valoare de UDMR. Cu toate eforturile noastre nu am găsit un reprezentant al PSD ca să contribuie cu articole (cu o singură excepție, deputatul Tudor Panțîru).
Rareori am văzut o dezbatere politică atât de mediocră ca cea din România, unde marile teme ale unei omeniri aflate la răspântie: viitorul capitalismului, globalizarea, încălzirea globală, migrația, epidemii/pandemii, participarea la războaiele din Irak/Afganistan, locul României în Uniunea Europeană să fie ori escamotate, ori discutate la un nivel jenant.
În schimb, se discută pe larg despre persoana președintelui Traian Băsescu (arareori despre politicile sale) și despre raportarea clasei politice la el. Ei bine, în revista ACUM și mai ales în an de alegeri prezidențiale, nu ne vom lăsa atrași în acest joc infantil. E suficient să citești articolele lui Liviu Antonesei, de o ținută și o imparțialitate fără egal în presa de limbă română, ca să vezi care va fi tonul nostru.
Cine dorește să participe la dezbatere în acești termeni este binevenit, cine are intenția de a face propagandă pro sau anti-Băsescu va fi întâmpinat așa cum se cuvine unui microbist politic.
Dacă doriți să vă exprimați opțiunea în favoarea unui candidat la președinție, o puteți face în sondajul nostru http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=536
ASA este, echidistanta acestei reviste este din ce in ce mai evidenta si este sinonima cu integrala echidistantei redactorilor si a colaboratorilor.
Ea se dezvolta cu fiecare articol nou aparut, spre satisfactia fanilor unor tabere si intristarea celorlalti.
Ar trebui sa fiu incantat ca unele din interventiile si ale mele, pe firul destinat propagandei facuta de revista ACUM, pentru Radu Duda, au prilejuit un articol special la aceasta rubrica, deci am dat ocazia unei replici plina de folos pentru revista , pentru tipul de corectitudine politica promovat, asadar pot sa ma bucur.
Dar ma gandesc, oare eu am provocat asta sau m-am lasat ca un naiv provocat de profesionisti in domeniu.
Oricum si prin mine creste ratingul si asta este dumnezeul presei actuale si al slujitorilor ei mai mult sau mai putin impartiali.
Asa dar sa ma bucur.
„Ar trebui sa fiu incantat„, „interventiile si ale mele„, „am dat ocazia „, „pot sa ma bucur”, „ma gandesc”, „am provocat”, „m-am lasat”, „Oricum si prin mine creste ratingul”, „ma bucur.”.
Dacă cineva mai avea un dubiu că domnul Atanasiu este obsedat cu propria persoană, cred că enumerarea de mai sus le spulberă total.
Și evident, menționarea aș spune maniacală a „corectitudinii politice” (ca să apari interesant, chiar când nu cunoști bine sensul unei expresii, o tot repeți, cu sau mai ales fără noimă).
Situaţia politică a ţării comparată cu lichele politice care o gestioneză
============================================
Dacă ne referim strict numai la aprecierea stării ţării [s] sau numai strict la aprecierea generalilor de SS care au misiuni în politică [p] greşim. Ele sunt intim corelate. Iată de ce:
Să punem în paralel diverse aprecieri ale priorităţilor ţării cu diverse soluţii preconizate de politicieni:
[s1] Ţara este capturată de hoţi şi trebuie eliberată din această captură. [p1] Soluţia Băsescu-PDL: Eliberarea din captură a instituţiilor statului de drept şi în primul rând a parchetului, poliţiei şi justiţiei pentru tragerea la răspundere a generalilor de SS care sunt uriaşii delapiatori ai averilor ţării.
[s2] Capitalismul este prin natura sa anti-etic (Tăriceanu), deci ţara este pe drumul cel bun. [p2] Numai hoţii pot da de lucru fraierilor şi mumai ei le aduc trai bun (Felix, PSD + PC).
[s3] Era mai bun legionar-comunismul care dădea muncă silnică tuturor şi acoperiş la bloc orăşenilor. [p3] Împuşcarea în spectacol public pe stadion a trădătorilor. (VCTudor).
[s4] Era bun comunismul, dar fără legionari (autointitulaţi naţionalişti) şi prietenia cu fraţii ruşi. [p4] Ploconirea la ruşi pentru o canistră de benzină (Guşă).
Acum sunteţi lămuriţi. Mergeţi la vot.
Domnule Arghirescu, ecoul dumneavoastră este o exemplificare perfectă a articolului: spiritul microbist, dorința de a nu rata propaganda în favoarea candidatului sau partidului preferat (în speță Traian Băsescu și PDL) așa cum să întâmplă pe alte sute de forumuri și bloguri.
Tocmai acest gen de dezbatere (de fapt absența ei) o descurajează revista ACUM. Ați văzut poate opiniile unor persoane care împărtășesc opțiunile politice ale președintelui Băsescu – Andreea Vass și Horia Roman Patapievici, dar exprimate pe chestiuni de substanță, așa cum nu prea veți găsi în alte publicații de limbă română.
În rest, microbism politic e ușor de făcut. Bănuiesc că același lucru îl făceați și în 1996 – 1998, cu Emil Constantinescu și PNȚCD în rolul pozitiv (al salvatorului, nu-i așa?) iar printre figurile negative Traian Băsescu și PD care la vremea aceea se opinteau serios împotriva tentativelor de reformă ale guvernului Ciorbea.
Domnule Arghirescu, nu v-ați lecuit de dezamăgirile ultimilor 20 de ani? Nu v-ați lămurit că într-o democrație nu avem de a face cu salvatori pe cai albi? Nu credeți că alegătorii ar trebui – așa cum o fac tot mai des în democrațiile avansate – să se comporte ca niște consumatori și cu ca niște suporteri de fotbal?
Nu este obiceiul revistei ACUM să dea consemne de vot și nu acesta e obiectul acestui articol de la Colțul Editorului.
Înaintea alegerilor parlamentare din 30 noiembrie scriam:
„Revista ACUM a adoptat o poziție imparțială pe parcursul acestei campanii electorale și nu intenționăm acum să dăm o indicație de vot. Totuși, considerăm că orice vot în favoarea principalelor patru partide și alianțe – PD-L, PSD-PC (deși este dezamăgitoare decizia PSD de a se alia pentru a treia oară consecutiv cu Partidul Conservator, o formațiune în cel mai bun caz dubioasă), PNL și UDMR este perfect îndreptățit și “util”, iar dispariția din parlament a unor partide ca PRM sau neintrarea PNGCD ar fi evoluții pozitive.”
http://www.romanialibera.com/editorial/editorial.php?step=articol&id=397
O atitudine similară vom adopta și la aceste alegeri prezidențiale, chiar dacă aceasta îi irită pe microbiștii politici.
Si cu cine ar trebui sa voteze ei, dle Clej?