tu ai fost trifoiul meu,
zâmbetul şi lumina…
tu ai căzut pe sufletul meu
vândut…
şi-ai citit:
femeia în tărâmul uitării!
ai reuşit să mă trezeşti,
dar când m-am privit
în oglindă…
aveam două suflete în piept!
nu ştiu la care rol să renunţ,
amândouă au acelaşi gust,
de închisoare…
soţie pe o hârtie,
amantă pe o cărare…
şi ochii mei strigă tăcerea
lupului singuratic…
vreau un bilet de călătorie
într-un vis deschis…
cu dorul aripilor de lebădă!
5 martie 2009, 00:45