La 21 martie Ferenc Gyurcsány, premierul Ungariei şi preşedintele Partidului Socialist, a anunţat la congresul partidului că intenţionează să demisioneze prin întroducerea în parlament a unei moţiuni de cenzură constructivă, procedeu permis de constituţia ţării, prin care iniţiatorii acţiunii desemnează un alt candidat în fruntea guvernului. Cu această declaraţie şocantă, Gyurcsány pe lângă faptul că a recunoscut pierderea încrederii electoratului, l-a eliminat pe preşedintele ţării din procedeul desemnării noului prim ministru. (Se ştie, că László Sólyom, este considerat de opinia publică ca un om cu idei conservatoare. )
Observatorii de la început au fost convinşi, că în fruntea cabinetului va apare Gordon Bajnai, ministrul economiei şi dezvoltării naţionale în actualul guvern. Bajnai, tată la doi copii, s-a născut în 1968. După absolvirea Universităţii Economice din Budapesta, a lucrat la Londra, la Banca de Reconstrucţie Europeană şi la vârsta de 29 ani a devenit director general adjunct la SA Credintanstalt Investment. În 2006 a fost numit comisarul guvernului pentru dezvoltare economică, iar în 2007, ministru în guvernul condus de Ferenc Gyurcsány.
Contrar aşteptărilor, Ferenc Gyurcsány, a declarat peste trei zile, că socialiştii propun pentru negocierile cu liberal-democraţi, pe Gyôrgy Surányi, fostul preşedinte al Băncii Naţionale, pe istoricul Ferenc Glatz, fost preşedinte al Academiei de Ştiinţe şi pe economistul András Vértes, preşedintele Institutului de Cercetări Economice. Liberalii la rândul lor, au făcut de asemenea trei propuneri: pe lângă Surányi, ei au propus pe Lajos Bokros, fost ministru de finanţe şi autorul măsurilor de austeritate financiară din 1996 şi pe László Békesi, de asemenea fpst ministru de finanţe între 1994-1995, în guvernul condus de Gyula Horn. Surányi, fiind conştient de faptul că, fără sprijinul FIDESZ, şansele întroducerii unor reforme structurale absolut necesare, sunt deosebit de mici, a doua zi a declarat că nu poate să accepte oferta. Celelalte persoane nu au fost susţinuţi fie de socialişti, fie de liberali.
Procedeul desemnării noului prim ministru începea să se transforme într-o comedie politică. În timp ce opoziţia în frunte cu Viktor Orbán având convingerea că popularitatea scăzută a socialiştilor ar asigura o victorie comodă a forţelor naţionalist-conservatoare în cazul organizării unor alegeri anticipate, susţinea necesitatea dizolvării parlamentului, rivalii lui Gyurcsány din interiorul partidului socialist, au devenit mai activi Spre deosebire de FIDESZ, şi de creştindemocraţi, liderii Forumului Democrat Maghiar, au declarat că nu persoana candidatului ci programul său de guvernare va avea importanţă. În decurs de o săptămână, în presă au apărut 29 de persoane ca pretendenţi posibili pentru conducerea unui guvern viitor.
La 28 martie, s-a întrunit din nou prezidiul socialiştilor. Cu această ocazie, Gyurcsány a declarat că pentru evitarea formării mai multor centre de conducere (în jurul preşedintelui, respectiv al primului ministru) el renunţă la conducerea partidului. Prezidiul a recomandat pentru conducerea viitorului guvern pe Gordon Bajnai, urmând ca la 5 aprilie, la congresul extraordinar al partidului să fie ales atât candidatul pentru postul de prim ministr, cţt şi noul preşedinte al partidului. Bajnai a fost acceptat şi de liderii liberalilor, dar ei au condiţâionat acordul lor final de decizia Consiliului naţional liberal, ce urmează să fie luată tot la 5 aprilie, în cunoştinţa poziţiei congresului socialist.
Situaţia financiară a ţării este deosebit de instabilă. Atât datorită neîntruducerii unor reforme structurale de teama apariţiei unor tensiuni sociale, cât şi din cauza crizei economice mondiale. Vestea schimbării guvernului a condus la deprecierea valutei naţionale şi la retrogradarea ţării din partea unor instituţii financiare internaţionale, ceea ce nu este de mirare, dacă luăm în considerare faptul că datoriile nete ale Ungariei au ajuns la finele anului trecut, 54 miliarde euro, reprezentând 51,2 % din valoarea produsului naţional brut.
Bajnai la 2 aprilie a făcut o declaraţie politică despre esenţa programului său de guvernare, impunând totodată ca o condiţie pentru acceptarea candidaturii, semnarea textului de deputaţii sicialişti şi liberali, astfel ca noul guvern să aibă o susţinere parlamentară stabilă.
Declaraţia lui Bajnai subliniază că neavând timp de pierdut este nevoie de luarea unor măsuri imediate, care vor fi dureroase şi care necesită multe sacrificii. Pe termen scurt: (1) pentru uşurarea situaţiei angajaţilor şi patronilor, trebuie reduse cheltuielile statului şi impozitele, (2) se impune sprijinul financiar al factorilor economici, în special al antreprizelor mici şi mijlocii, (3) este nevoie de inviorarea economiei, cu ajutorul unor investiţii bazate pe resusele UE, ceea ce ar asigura în anul viitor lucrări în valoare de 1800 miliarde forinţi (peste 3 miliarde euro) pentru ramura construcţiilor.
Cu acordul parlamentului, Bajnai intenţionează să menţină veniturile angajaţilor publici la nivelul actual, să anuleze plata salariului pentru a 13-a lună, să lege ffinanţarea autorităţilor locale de eficienţa activităţii lor, să accelereze întroducerea pensionărli după atingerea vârstei de 65 ani, anularea plăţii pensiilor pentru a 13-a lună, întroducerea unor condiţii mai severe în cazul pensionărilor înaintea limitei de vârstă, reducerea ajutorului de boală şi neridicarea alocaţiilor de familie în următorii doi ani, reducerea concediilor de naştere şi de îngrijirea copilului la maximum doi ani, suspendarea facilităţilor privind plata dobânzilor în cazul cumpărării unor noi locuinţe şi a compensărilor pentru consumul de gaz şi energie termică, micşorarea facilităţilor privind utilizarea mijloacelor de transport în comun, micşorarea subvenţiilor acordate mass mediei şi agriculturii. Declaraţia politică a lui Bajnai subliniază că definitivarea măsurilor va avea loc numai după un şir de concilieri cu reprezentanţii diferitelor pături sociale.
Mâsurile preconizate de candidatul de premier sunt brutale a declarat purtătorul de cuvânt al FIDESZ, care din poziţia unui partid de opoziţie, respinge programul prezentat de Bajnai şi este de părere că măsurile anunţate sunt inutile. Liderul opoziţiei, Viktor Orbán a declarat chiar că totul este o doar fentă inventată de socialişti.
În schimb părerile unor analişti neutrii sunt mai nuanţate: „Programul conţine nişte măsuri necesare în situaţia actuală. Societatea şi politicienii trebuie să înţeleagă că este nevoie de aplicarea lor”; sau „întroducerea acestor măsuri permite trecerea la reforme”. Unii cred că în locul unor dezbateri parlamentare, ar fi cazul emiterii unor ordonanţe guvernamentale de urgenţă.
Evenimentele din Ungaria, au atras şi atenţia presei internaţionale. Ziarul de limba engleză International Herald Tribune, ediţia europeană a cotidianului New York Times, într-un articol început pe prima pagină, afirmă că Ungaria este asediată, criza va fi tratată de Bajnai, care promite un program dureros şi pilula amară măcar nici nu este îndulcită.
DIntr-un sondaj de opnie publică efectuat la 1 aprilie şi publicat de presa ungară la 3 aprilie, rezultă că Bajnai este cunoscut deja de marea majoritate a oamenilor şi 75 la sută din cei interogaţi consideră că este nevoie de întroducerea unor măsuri de austeritate, care ar fi aplicate şi de FIDESZ, dacă ar ajunge la putere.
Fsţă de Gyurcsány, care a lucrat benevol, (salariul lunar de 1507400 forinţi, fiind donată de fiecare dată în scopuri benefice), Bajnai, a comunicat că dacă va fi ales în fruntea guvernului se va mulţumi cu o retribuţie lunară simbolică de un forint (egal cu cca 0,3 eurocenţi).
Problema noastră, a tuturor din lume, indiferent de locaţie geografică: lipsa democraţiei. Sistemul politic actual cam din lumea întreagă, inclusiv din România şi Ungaria, înseamnă o manipulare a oamenilor simpli, o manipulare spre urnele de votare, fără a fi luaţi în seamă ca oameni.
Premierul Gyurcsány a devenit cunoscut de către alegătorii stângii din Ungaria – dar şi de către ceilalţi – ca politicianul mincinos care a reuşit să-şi construiască cariera politică din propriile minciuni recunoscute public.
Eu totuşi mai cred în educaţie, în responsabilitatea savanţilor, a politicienilor care încearcă să-i înştiinţeze pe alegători cam ce-i aşteaptă, ce este necesar şi ce este evitabil.
Dar asta nu se va întâmpla, cât timp lumea noastră nu mai e condusă de politicieni care să se „înalţe” dintre oamenii de rând.
La începutul anilor ’90, a rulat serialul de televiziune de producţie italiană”Caracatiţa”. Am urmărit majoritatea episoadelor. La un moment dat, printre scenele însângerate, unul dintre protagoniştii serialului, un personaj meschin, ambiţios, mafiot înnăscut, după ce a otrăvit conducătorul bătrân al Mafiei, câştigă de partea lui conducătorii mai „minori” a Mafiei cu următoarea idee (n-o pot cita exact): În loc să-i mai omorâm în stradă pe poliţişti, magistraţi şi procurori, hai să facem politică, să intrăm în parlamente şi să facem legile în aşa fel, încât să ne servească…
Ei, asta s-a întâmplat după ce Ceauşescu a fost împuşcat. Dar nu numai în România: prietenii mei olandeji sunt de aceeaşi părere.
Iar faptul că Occidentul a acceptat Estul fără un Proces al Comunismului (în Procesul de la Nürnberg fascismul şi-a primit locul în sistemul de valori al omenirii),înseamnă că moralitatea a cedat în faţa intereselor meschine ale unora – care au devenit adevăraţii guvernanţi ai lumii, încercând să se ascundă după o democraţie formală.
Ei bine, am putea zice că fraţii mei maghiari din Ungaria încearcă să continue evenimentele din 1956 în seara aceasta.