Preşedintele Vladimir Voronin a comparat Parteneriatul Estic cu un CSI-2 şi a declarat că participarea în această iniţiativă ar dezavantaja R. Moldova pentru că o plasează într-un grup de state mai puţin avansate în procesul de integrare europeană ca Azerbaidjanul sau Belarus. Îngrijorarea preşedintelui este justificată. R. Moldova poate regresa dramatic în procesul de integrare europeană, dar nu din cauza Parteneriatului Estic, ci din cauza modului cum decurge campania electorală.
Mai multe state membre UE sunt profund îngrijorate de lipsa de corectitudine a procesului electoral de la Chişinău. Un oficial european mi-a declarat acum câteva zile că „Guvernul R. Moldova a exercitat presiuni asupra Pro TV şi a iniţiat o sumedenie de cazuri penale împotriva liderilor de partide de opoziţie; Saakaşvili şi Sargsyan au împuşcat cu gloanţe de cauciuc în propriii cetăţeni; Iuşcenko a subminat funcţionalitatea administraţiei publice din Ucraina. Pe acest fundal până şi Belarus pare că se mişcă în direcţia cea bună”. Anume calitatea procesului electoral plasează R. Moldova în grupul statelor post-sovietice în care calitatea democraţiei se deteriorează. Sigur, R. Moldova nu este o dictatură, şi nici un stat cu o guvernare autoritară consolidată ca Rusia, Azerbaidjan sau Belarus. Dar pentru UE contează nu doar starea în care se află R. Moldova, ci şi direcţia în care se mişcă aceasta. Iar direcţia este greşită.
În ultimii ani, R. Moldova deja rămânea cu cel puţin un an în urma Ucrainei în relaţiile cu UE. Spre deosebire de Ucraina, R. Moldova nici nu a putut obţine mandatul privind negocierea unui nou acord de asociere cu UE. Adoptarea acestui mandat a fost amânată până după alegeri din cauza faptului că mai multe state UE consideră că guvernarea din R. R. Moldova nu este suficient de democratică. Aşa cum decurge actuala campanie – cu implicarea masivă a procuraturii şi poliţiei în procesul electoral şi multitudinea de cazuri penale împotriva actorilor politici – R. Moldova se poate trezi serios izolată după alegeri. Iar intenţia declarată a preşedintelui Voronin de a rămâne de facto la putere şi după alegeri nu corespunde nici spiritului Constituţiei R. Moldova, nici obligaţiilor asumate faţă de UE, şi nici discursului proeuropean al guvernului. Înrădăcinarea practicilor putiniste va distanţa R. Moldova de UE mai mult ca orice declaraţii.
Apropierea de UE este determinată nu atât de eforturile Ministerului de Externe, Ministerului Economiei sau de declaraţiile preşedintelui, cât de comportamentul poliţiei, al Comisiei Electorale Centrale şi al postului TV „R. Moldova-1″. UE a învăţat demult să facă distincţie între democraţiile virtuale şi cele adevărate. Peste o jumătate din statele lumii – de la Rusia la Zimbabwe şi de la Armenia la Venezuela – pretind că ar fi mai democratice decât sunt în realitate. R. Moldova nu este nici primul, şi nici ultimul stat care încearcă să ascundă nişte realităţi, nu tocmai plăcute, prin declaraţii.
Pentru UE nu contează cine va câştiga alegerile din 5 aprilie, ci cum va decurge procesul electoral. Actualele alegeri pot fi o şansă de relansare a procesului de integrare europeană a R. Moldova şi de confirmare a destinului european al R. Moldova. Nişte alegeri libere şi corecte ar distanţa clar R. Moldova de practicile autoritare devenite normă în spaţiul post-sovietic, ar face mult mai uşoară apropierea de UE, accesul la fondurile europene, facilitarea vizelor şi negocierea unui nou acord R. Moldova-UE. Dar alegerile pot deveni uşor o bilă neagră care va atârna de gâtul R. Moldova pentru încă mulţi ani după alegeri. Abuzurile antidemocratice din perioada electorală vor afecta inevitabil relaţiile R. Moldova cu UE.
R. Moldova se află într-un nou context internaţional. Anii de creştere economică ireversibilă în regiune s-au terminat. Rusia nu mai dispune de fondurile quasi-nelimitate de până acum. Totodată, Rusia este cu mult mai determinată să îşi impună propria viziune a CSI-ului, inclusiv prin presiuni masive asupra propriilor aliaţi ca Belarus (din cauza presiunilor excesive ale Rusiei, Belarusul curtează la toate nivelurile UE). Rusia este gata să ofere ajutor statelor CSI, dar resursele sale sunt limitate, iar condiţiile politice impuse sunt mai dure ca oricând în ultimele două decenii. În contextul crizei economice, R. Moldova va avea nevoie de asistenţa UE mai mult ca niciodată. În pofida crizei economice, bugetul Comisiei Europene rămâne neafectat, inclusiv asistenţa promisă R. Moldova. Însă tocmai atunci când R. Moldova se află cel mai aproape de UE de la independenţă încoace, există riscul real că procesul electoral deficient va transforma R. Moldova într-o parte inseparabilă a spaţiului post-sovietic nereformat, corupt, autoritar şi profund ne-european. Apartenenţa R. Moldova la CSI (sau CSI-2) este determinată de R. Moldova însăşi.
Articolul a apărut inițial pe www.azi.md