Un guvern responsabil trebuie sa viseze la ceea ce e mai bine pentru Romania, dar sa fie permanent pregatit pentru ceea ce e mai rau.
Tranzactiile in lume se fac pe baza certificatelor de buna purtare emise de catre diferite institutii internationale, fie ele agentii de rating sau finantatori la nivel global. Din pacate, Romania a demonstrat constant ca nu este capabila sa promoveze pe termen lung politici macroeconomice sanatoase. Propunerile populist-sindicaliste au acaparat nu de putine ori dezbaterea publica. Asa se face ca, inclusiv ultimii ani de crestere economica, cuvintele de ordine au fost risipa si proasta guvernare, coruptia si injustitia sociala reala.
In acest moment, avem o radiografie a perspectivelor economice sumbre si a incercarilor statelor de a gasi o cale de iesire din criza. Avem si un pachet de masuri anticriza. Ceea ce ne lipseste acum este o analiza a impactului crizei financiare si economice asupra sectoarelor economice din Romania, pentru ca ea isi arata efectele la intervale de timp diferite, cu o magnitudine diferita, cu o longevitate a crizei diferita la nivel sectorial. Abia atunci, poti realiza cat de aprig isi infige coltii criza internationala in fiecare sector si poti propune acel pachet de masuri care sa se adreseze direct celor mai dificile problemele identificate la nivel national si care impun interventia statului. Or, este posibil ca in unele cazuri rolul statului sa fie minimal sau chiar nul, iar solutiile corecte sa se gaseasca tot in ograda patronatelor. Aceste lucruri le-am discutat cu Comisia Nationala de Prognoza care lucreaza la o astfel de analiza.
De ce au inceput negocierile cu FMI si CE?
Pentru ca trebuie sa acoperim nevoile de finantare a deficitului extern pe termen scurt si mediu. Continutul si finalitatea acestor negocieri vor fi facute publice de catre Guvern nu peste mult timp. O radiografie a declaratiilor publice s-a facut deja si nu mai insist.
Preferabil este ca aceste fonduri sa fie puse la dispozitia noastra si sa nu ne grabim a le cheltui, decat in cazul:
– materializarii riscurilor de reducere a intrarilor de capital strain in Romania,
retragerii masive de depozite pe termen scurt acordate de bancile mama (ceea ce e putin probabil) sau in cazul
in care intram intr-un cerc vicios: recesiune – nerambursarea creditelor – insolventa bancara.
De fapt, scopul major al acestei negocieri este sa aratam mediului de afaceri intern si international ca, in cazul unui risc de vulnerabilitate extrema, noi putem sa oprim efectul de domino.
In caz contrar, inflatia mai mare la noi decat in zona euro (ceea ce inseamna o putere de cumparare mai mica a monedei nationale), deficitul mare de cont curent (care implica o cerere mare de valuta pe piata), precum si ratele si dobanzile scadente la datoria pe termen scurt si mediu vor pune o presiune de necontrolat asupra cursului de schimb. Deprecierea valutei trebuie evitata, pe cat posibil, in aceasta perioada, iar un imprumut extern ne-ar ajuta sa nu repetam experienta din anii 1997 – 2000, cand deprecierea leului de la 4000 lei/dolar, la 8000 lei/dolar, a fost urmata de un alt salt rapid la 16.000 lei/dolar. Acest imprumut extern ne poate da si ragazul sa valorificam momentul favorabil pentru reforme profunde, pe fondul crizei economice europene, imposibil de coordonat rapid si eficient in vremuri normale.
Avantaje ale acordului cu FMI
Cel mai important avantaj tine de cresterea credibilitatii Romaniei pe piata internationala a capitalului.
Reducerea riscului deprecierii masive si rapide a leului, cu consecinte negative pentru populatie, in sensul saracirii sale drastice.
Reintroducerea monitorizarii politicilor economice ale Romaniei (prima conditie pentru garantarea a ceea ce FMI numeste \”good track record of sound macroeconomic policies\”).
Dezavantaje ale acordului cu FMI:
Devine oficial: Romania are o problema pe care trebuie sa o rezolve.
Conditiile convenite pot fi nepotrivite ca intensitate sau ca natura pentru Romania. Forta de persuasiune si de lobby a Guvernului Romaniei va fi hotarator in acest sens.
In cazul Romaniei, acordurile cu FMI au o proasta reputatie din cauza incidentelor sale asupra standardului de viata, date de inghetarea salariilor, a pensiilor etc.
Multe voci reclama insa ca in Romania exista imprumuturi externe asumate si necheltuite pentru proiectele de investitii. Adevarat! Vedeti fondurile puse la dispozitia noastra pentru justitie sau transporturi de catre Banca Mondiala sau de catre Banca Europeana de Investitii. Realitatea este impardonabila. Or, imprumutul care se negociaza acum cu FMI si CE nu este destinat proiectelor de investitii, ci acoperirii unui gol in balanta externa. Pe de o parte, acest gol este creatde fondurile de valuta de care Romania are nevoie pentru acoperirea cheltuielilor generate de importurile mult mai mari decat de exporturile de bunuri si servicii. Pe de alta parte, golul este dat de ratele si dobanzile scadente pentru datoriile pe termen scurt si lung, in mare parte apartinand mediului privat.
Andreea Vass este Consilier personal al Primului Ministru