Scriind online de mai mult de doi ani pe teme interetnice, am avut parte de sute de discuţii româno-maghiare foarte interesante. Unele au avut sens, altele parcă au pornit din start cu piciorul stâng. Dar nu cred că a fost vreuna în care nu au apărut interlocutori care au venit cu aceleaşi argumente anti-maghiare arhicunoscute şi arhifolosite, care nu prea au acoperire în realitate. Majoritatea lor sunt prejudecăţi născute în conştiinţa românească în perioada tulbure a anilor ’90. În acest articol nu îmi propun să le cataloghez pe toate. Nu mă ocup acum de cele legate de istorie. Istorie obiectivă nu există de nicio parte. În general cred că discuţiile despre istorie sunt total contraproductive, atâta timp când suntem crescuţi cu manuale total paralele. Cred însă că a explica prejudecăţi despre prezent şi viitor ar fi necesar şi binevenit. În continuare o să încerc să arăt adevărul aflat în spatele celor mai folosite 12 argumente, lozinci anti-maghiare din România. În articolul de azi o să discut un număr de 6, urmând să închei materialul săptămâna viitoare, cu alte 6.
1. Ungurii vor să ne ia Ardealul
Acuzaţia clasică, probabil cea mai folosită, cea care vine aproape ca un reflex când se vorbeşte despre maghiari.
În primul rând cu privire la Ungaria ca stat trebuie ştiut că acesta nu şi-a manifestat oficial niciodată interesul, nici politic, nici juridic pentru re-anexarea Transilvaniei după anul 1947. În acel an, prin semnarea tratatelor de la Paris care au încheiat al II-lea Război Mondial statul ungar a recunoscut graniţele actuale fără rezerve. Acest lucru a fost repetat mai recent şi în textul tratatului bilateral româno-maghiar semnat în 1996. Nu există în momentul de faţă nici un partid parlamentar în Ungaria care ar revendica Transilvania, sau alte teritorii pierdute în folosul ţărilor vecine. Ungaria fiind membru NATO şi UE împreună cu majoritatea ţărilor vecine, nici nu şi-ar putea permite enunţarea unor revendicări teritoriale.
În al doilea rând marea majoritate a maghiarilor din România, de asemenea, nu se gândesc deloc la schimbarea graniţelor actuale. Simpatia pentru Ungaria în ultimii ani a scăzut destul de mult, ea nefiind prea mare nici înainte. Majoritatea maghiarilor din România sunt conştienţi de faptul că au probabil mai mult în comun cu vecinul român din Cluj decât cu un maghiar din Veszprém sau Szolnok. De asemenea, identitatea maghiarilor din România e legata de Transilvania, de transilvanism. Cum Transilvania este în România, patria maghiarilor ardeleni e România, cu toate relele şi bunele provenite din acest fapt.
În al treilea rând populaţia actuală a Transilvaniei (împreună cu Partium, Maramureş şi Banat) este până la 74% românească, maghiarii constituind numai 19,6%. Cu astfel de procente etnice, orice schimbare de suveranitate aparţine domeniului science-fiction.
În al patrulea rând graniţa etnică în Ardeal este atât de încurcată încât ar fi practic imposibil de trasat măcar o nouă graniţă de genul celei din cazul Dictatului de la Viena. Populaţia este foarte amestecată. Azi, în afară de o parte a Ţinutului Secuiesc nu prea mai există localităţi monoetnice maghiare în Ardeal. Dacă ad absurdum s-ar pune această probleamă vreodată, orice încercare de partajare a Transilvaniei în care Ungaria ar lua Ţinutul Secuiesc ar rezulta într-o Transilvanie de Nord majoritar românească, neanexabilă.
În al cincilea rând maghiarii deja „au Ardealul”, cam în proporţia în care îl populează. Prin restituirea unei mari părţi a terenurilor, pădurilor, imobilelor private şi comunitare confiscate de regimul comunist, se poate zice că teoretic comunitatea maghiară are în proprietate o parte a Ardealului. Probabil cam 20%, cât sunt şi din populaţia teritoriului.
2. Ungurii refuză să vorbească româneşte
Să fie clar: marea majoritate a maghiarilor din România vorbesc româneşte la un nivel satisfăcător sau foarte bun. Nu am văzut încă o statistică clară în acest sens, dar după părerea mea cu cel puţin 80% din maghiarii din ţara noastră de poţi înţelege satisfăcător sau foarte bine în limba română. Mai ales maghiarii care trăiesc în regiuni cu populaţie majoritar românească, vorbesc limba majoritară foarte bine, chiar fără accent (de ex. cei din judeţele Cluj, Maramureş, Braşov, Arad).
Vorbind de ceilalţi 20% trebuie ştiut că sunt comunităţi, poate întregi microregiuni mai izolate în Ţinutul Secuiesc şi Partium, unde omul de rând are nevoie să folosească limba română rar, doar la şcoală la ora de română, sau la vreun oficiu judeţean unde întâlneşte un funcţionar care nu vorbeşte maghiara (deşi probabil o înţelege). Folosind limba foarte rar, bineînţeles că omul are greutăţi. Această problemă provine deja din şcoală, din educaţia limbii româneşti neadaptate condiţiilor locale. Dacă un minoritar creşte într-un mediu în care limba română aproape că nu este folosită, ar fi indicat ca ea să fie învăţată ca şi limbă străină. Degeaba ne aşteptăm ca cineva care aude limba doar ocazional, şi nu o foloseşte aproape deloc, să o poată învăţa la acelaşi nivel din clasa a 5-a ca şi unul căruia îi este limba maternă, vorbită zilnic. Problema e că deja din clasa a 5-a, când manualele devin identice, elevul maghiar din Secuime devine dezavantajat. Acest handicap este târât până la sfârşitul clasei a 8-a, sau până la bacalaureat, unde majoritatea iau Limba şi literatura română cu un excelent 5-6, după care se reîntorc în viaţa cotidiană maghiară, fără a cunoaşte limba statului la nivelul de a putea concura cu succes la un loc de muncă unde cunoaşterea bună a limbii române este obligatorie. Astfel ei devin cetăţeni de clasa a II-a (cu şanse de afirmare de clasa a II-a) de fapt deja din clasa 5-a. Preşedintele Traian Băsescu a punctat foarte bine faptul că este necesară o revizuire radicală a modului în care este învăţată limba română în regiuni unde maghiarii sunt în majoritate. Învăţarea corespunzătoare a limbii române de către maghiari este şi în interesul românilor nu numai al maghiarilor. Maghiarii recunosc asta. UDMR vorbeşte de acesta problemă de 15 ani.
Concluzionând: nu există reavoinţă în neputinţa ocazională şi regională de a putea vorbi satisfăcător româneşte. Problema este în educaţie, o educaţie în cazul căreia din păcate mândria naţionalistă („cum să fie româna învăţată ca limbă străină în România?”) este mai importantă decât eficacitatea.
3. Ungurii sunt aroganţi şi îi privesc pe români de sus.
Există maghiari care sunt aroganţi şi îi privesc pe români de sus, cum există şi români care sunt aroganţi şi îi privesc pe maghiari de sus. Aceşti oameni sunt însă în minoritate de ambele părţi. Nu se poate nega că la unele grupuri de dreapta, sau de extremă dreapta idea practic nazistă de superioritate a unei naţiuni sau rase, există încă şi azi, ori recunoscută făţiş, ori doar în discuţii private. Dar această mentalitate deşi există la toate naţiunile europene, este de obicei una izolată. Nu cred că cei mai mulţi maghiari se uită de sus la români, şi nu cred de asemenea că cei mai mulţi români se uită de sus la maghiari. Commentari de genul „ţărani valahi necivilizaţi” sau „mongoli necivilizaţi”, „noi eram la Roma pe când voi mâncaţi carnea de sub şea” sau „Noi eram Vestul civilizat pe când voi încă cutreieraţi munţii cu turmele de oi” sunt nişte aberaţii naţionaliste ale unor oameni care îşi revarsă toate frustrările naţionale în a huli pe celălalt.
Trebuie de asemenea menţionat şi faptul că stăruinţa unei astfel de mentalităţi de partea unor maghiari a fost ajutată foarte mult de „şmecheria”, „balcanismul”, „miticismul”, „corupţia” unor funcţionari sau politicieni aduşi de noul stat în Ardeal din 1918 până azi. Acest mit de superioritate ardelenesc însă nu este specific numai maghiarilor din Transilvania, el fiind răspândit şi între românii ardeleni.
Există şi un punct comun în „privitul de sus” la maghiari şi români: romii. Din păcate plaga rasistă anti-ţigănească este generală atât la români cât şi la maghiari.
4. UDMR e o organizaţie extremistă, episcopul László Tőkés e un extremist
UDMR nu este o organizaţie extremistă. Pur şi simplu nu este. Nu are mesaje şovine, anti-româneşti, sau anti-alte naţiuni sau grupuri etnice, religioase, sexuale, etc. Nu se pot identifica în mesajele UDMR instigări la violenţă sau la război. UDMR nu are nici în programul său, nici în mesajele sale, vreo referire la o eventuală separare teritorială a comunităţii maghiare, sau măcar a Ţinutului Secuiesc. UDMR nu are aripă înarmată, nu are terorişti sau tabere de pregătire a lor. UDMR nu instigă la nerespectarea legilor, la revoltă, nici măcar la „rezistenţa pasivă” de tip Ghandi.
O organizaţie extremistă ar presupune măcar unele din cele menţionate mai sus. UDMR este o organizaţie politică care îşi desfăşoară toată activitatea respectând legile României. Dacă nu ar fi aşa, ea ar fi fost interzisă de mult. Uniunea a câştigat nenumărate procese în acest sens, mai ales împotriva PRM-ului.
László Tőkés este o figură neînţeleasă în politica românească. El a fost numit extremist cam la mijlocul anilor ’90, pentru nişte mesaje care la vremea respectivă „spărgeau becul” în viaţa politică autohtonă. Trebuie ştiut că majoritatea mesajelor sale de atunci sunt astăzi folosite şi de UDMR, fără a crea vreo indignare extraordinară în viaţa publică din România. Tőkés de fapt vorbea deschis de autonomie teritorială şi culturală (deşi nu folosind exact aceşti termeni) pe vremea când reprezentantii UDMR, fiind în Bucureşti de ceva timp şi cunoscând exact posibilităţile reduse ale vremii, încercaseră obţinerea unor doleanţe mai moderate, cum ar fi legea învăţământului favorabilă minorităţilor, universitatea în limba maghiară, dreptul de folosire a limbii în administraţie şi altele. Mesajele din domeniul etnic ale lui Tőkés nu au fost niciodată extremiste în sensul celor amintite mai sus. El pur şi simplu a cerut prea mult, prea devreme, fără a şti pe dinăuntru care era atmosfera în politica din Bucureşti în anii 90. Azi mesajele politice în materie de drepturi minoritare ale lui Tőkés şi UDMR deja diferă foarte puţin.
Dacă există un domeniu în care europarlamantarul-episcop se apropie de extremism (deşi cu siguranţă nu îl atinge), acesta aparţine mesajului religios, câteodată aproape fundamentalist, el făcând vâlve în Parlamentul European prin cerinţa de a „întoarce Europa la rădăcinile creştine”, prin oficializarea creştinismului ca religie a Uniunii Europene, prin ideea necesităţii ca bisericile şi preoţii să facă politică contra „ateismului materialist” al Europei Centrale şi de Est şi a „ateismului vulgar” al societăţilor de consum din ţările Europei de Vest.
5. Ungurii au pretenţii exagerate, şi dacă acestea ar fi satisfăcute ei ar avea mai multe drepturi decât românii
În primul rând trebuie clarificat un lucru: opinia publică românească nu cunoaşte aproape deloc legislaţia minoritară a altor ţări. Nu este mare diferenţă nici în cazul politcienilor sau al jurnaliştilor români. Aceasta este o problemă şi a politicienilor maghiari, care poate nu s-au străduit îndeajuns să facă cunoscute modelele de legislaţie minoritară evoluată din Europa. Ca să calificăm nişte pretenţii exagerate, sau ca să facem afirmaţii de genul „maghiarii au mai multe drepturi deja decât celelalte minorităţi din Europa” ar trebui să ştim care este adevărul obiectiv, juridic, în materie. Să fiu cât mai concis: în Europa sunt cel puţin 13 comunităţi minoritare etnice care au mai multe drepturi decât maghiarii din România. Bineînţeles că sunt şi destule care au mai puţine drepturi (de obicei cele de dimensiune mai mică). Pretenţiile maghiarilor nu devin exagerate dacă le compari cu unele drepturi colective pe care le au bascii, catalanii, austriecii tirolezi din Italia, suedezii din Finlanda sau germanii din Belgia. Ca să dau şi detalii: de exemplu în regiunea autonomă suedeză Aland din Finlanda, un finlandez poate primi reşedinţă numai dacă locuieşte 5 ani în teritoriu şi a învăţat bine limba suedeză. Alt exemplu: în Tirolul de Sud (Italia) orice funcţionar sau poliţist poate fi angajat numai dacă vorbeşte bine limba germană. Ţara Bască (Spania) are un parlament, un guvern şi un sistem de educaţie şi poliţie proprie. Exemplele ar putea continua cu drepturile economice ale Cataluniei, cu dreptul la politică externă proprie a Insulelor Aland, etc.
Dacă în materie de drepturi minoritare să zicem că Ţara Bască sau Tirolul de Sud reprezintă 100%, iar situaţia curzilor din Turcia reprezintă 0%, putem zice că situaţia juridică a maghiarilor din România este undeva pe la 60-65%. Deci încă este mult de luptat pentru politicienii maghiari.
De asemenea trebuie înţeleasă idea de discriminare pozitivă, sau zisă mai modern: affirmative action. Dacă de exemplu dai unui minoritar dreptul de a se adresa autorităţii locale în limba proprie, el nu primeşte mai multe drepturi, pentru că pentru el limba materna nu este cea majoritară. Prin acest gest drepturile lui sunt pur şi simplu egalizate cu cele ale unui majoritar. Affirmative action aduce minoritatea la nivelul majorităţii, nu deasupra lui. În România pentru minoritar nu limba română este limba maternă. Pentru minoritar, nu folosirea aceleaşi limbi (a limbii române) este egalitatea, ci posibilitatea folosirii limbii materne, în acelaşi fel cum are dreptul şi majoritarul să-şi folosească limba proprie. Trebuie să încercăm să ieşim măcar pentru un moment din perspectiva proprie, subiectivă, altfel nu putem înţelege esenţa drepturilor minoritare. Majoritarul nu are nimic de pierdut dacă minoritarul îşi poate folosi limba proprie, fiindcă drepturile sale (ale majoritarului) nu se schimbă şi în nici un caz nu devin mai mici.
6. Ce drepturi au românii din Ungaria? Lor de ce nu li se dă autonomie?
În Ungaria sunt cam 8.000 de români. Asta înseamnă opt mii, respectiv 0,08% din populaţia Ungariei de 10 miloane. În România sunt aproape 1,5 milioane de maghiari, respectiv 6,6% din populaţia ţării. Din punct de vedere al drepturilor minoritare lucrurile sunt diferite. Aici numărul contează enorm. Comunitatea românească din Ungaria este una foarte mică, într-un grad avansat de asimilare şi divizată politic.
Maghiarii din România, cu cei 1,5 milioane de persoane, sunt cea de a doua minoritate etnică ca mărime din Europa după catalanii din Spania, care numără peste 6 millioane. Să facem nişte comparaţii ca să vedem de ce mărimea unei comunităţi etnice are o mare relevanţă.
În Europa există populaţii apropiate sau mai mici care au ţară proprie suverană: Slovenia (1,9 milioane), Estonia (1,3 milioane), Cipru (0,8 milioane), Muntenegru (0,7 milioane), Luxemburg (0,5 milioane), Islanda (0,3 milioane) să nu mai vorbesc de ţările pitice. De asemenea există minorităţi apropiate sau de obicei mai mici care au autonomii teritoriale pe criterii etnice: bascii din Spania (2.1 milioane), germanii din Tirolul de Sud – Italia (0.3 milioane), suedezii din Finlanda (0.3 milioane), francezii din Vale de Aosta – Italia (0,1 miloane), găgăuzii din Rep. Moldova (0,15 milioane), germanii din Belgia (0.07 milioane), feroezii din Danemarca (0,05 milioane), etc. Maghiarii din România sunt deci 1,5 milioane. Dacă această minoritate cu această mărime ar fi undeva în Europa de Vest, foarte probabil ar beneficia deja cel puţin de o autonomie teritorială pe criterii etnice.
Eu am toată simpatia pentru românii din Ungaria, chiar simt şi o oarecare solidaritate cu această comunitate, ei fiind celălalt grup care cunoaşte amândouă culturile, cea maghiară şi cea românească. Totuşi trebuie văzut că cei circa 8000 de români din Ungaria sunt o comunitate foarte mică, răspândită într-o mână de sate aprope de graniţă, şi în oraşul Gyula.
Şi încă ceva, foarte important: românii din Ungaria de fapt beneficiază de autonomie culturală, ca şi toate celelalte minorităţi etnice ale Ungariei, conform legii nr. LXXVII din 1993 cu privire la drepturile minorităţilor naţionale şi etnice. Ungaria deci, are o lege a minorităţilor încă din 1993, fapt ignorat întotdeauna în discursurile politicienilor români. Această lege acordă drepturi largi în domeniul culturii, al educaţiei şi al folosirii limbii prin delegarea unor puteri aşa numitelor „autoguvernări minoritare” („kisebbségi önkormányzatok”). Aceaşi lege interzice expres de exemplu orice act prin care se încearcă asimilarea forţată a minorităţii sau orice modificare intenţionată a compoziţiei etnice a unei localităţi sau regiuni locuite de o minoritate.
România oare când o să aibă măcar o astfel de lege a minorităţilor?
Dl Rosca
doar doua precizari:
1. exista cadru legal pentru autonomia Tinutului Secuiesc (si de ce nu al Ardealului daca tot ati adus vorba)
2. cred ca noi in Ardeal stim mai bine ca restul ca sunt multe de facut in tara asta si chiar facem ceva pe cand voi inca aruncati tone de gunoaie pe campuri nelucrate (toata zona Ploiesti – Bucuresti e impanzita de gunoaie) – si poate din cauza asta va privim de sus, dar nu doar ungurii. TOTI ardelenii va privesc de sus si au si motive pentru a o face.
Apoi intr-adevar dupa cat am citit comentariile d-voastra sunt sigur ca scriu romaneste mai bine 🙂
D-le Clej , in aceasta dupa amiaza de duminica, am trimis un ecou la cele scrise de dl. Iosif Andras, dar vad ca nu a aparut. In schimb, dl. Kiss a reusit sa-mi strice seara de dumineca, motiv pentru care ii multumesc si:
– eu credeam ca este o discutie serioasa, ca sunt combatute ideile, argumentele aduse pro sau contra; chiar eram curios sa vad cum dl. Kiss imi demonteaza cutare argument si eu sa recunosc jenat ca dansul are dreptate; din pacate toti v-ati concentrat asupra greselilor mele gramaticale (sau de tastare); D-le Kiss, nu stiu daca exista CADRU legal pentru …. ,dar stiu cu certitudine ca nu exista CADRUL legal pentru autonomia …
D-le Kiss aveti perfecta dreptate cand aduceti in discutie mizeria de dincoace de Carpati, dar:
– este foarte curios faptul ca multi maghiari nu il agreaza pe presedintele T. Basescu, cel care a adus in discutie „sistemul ticalosit” de care nu am scapat d-le Kiss, acesta este motivul real si simplu ca zona de care amintiti este inca plina de gunoaie; sistemul este atat de ticalosit incat si politicienii maghiari pare ca s-au prins in acest joc; exact cand vin alegerile prezidentiale (oare e o simpla coincidenta) vreti sa aprindeti in sufletele masghiarilor iluzoria flacara a autonomiei teritoriale. Eu cred ca, daca aveti vreun scenariu favorabil maghiarilor facut cu un alt partid ploitic din Romania, eu va sfatuiesc sa mergeti tot pe mana lui T. Basescu si Boc (este ardelean, daca nu stiati); veti castiga oricum mai mult, in limite constitutionale binenteles, decat sa fiti plimbati cu „zaharelul ” … ——
Nota Redactiei:
Domnule Rosca, intr-adevar se lucreaza mult pe ecourile dv. pentru a le face citibile. Daca veti continua in acest mod, nu va asteptati sa le mai dam drumul. Intre altele, spatiul se lasa DUPA semnele de punctuatie si nu inaintea lor. Si faceti interventii la obiect, altfel ecourile dv. vor avea aceeasi soarta: nepublicarea. Asta apropo de discutii serioase.
Stimate domnule Csongi,
V-am citit raspunsul dat domnului Tihi, si îmi permit unele observatii:
– spuneti ca state cu îdelungata traditie democratica nu au o limba oficiala. Nu va pot contrazice, nu cunosc, deci nu am argumente. Insa, nu cumva, în lipsa unei limbi oficiale, au una „de facto”?
– v-ati pus întrebarea ce perspective de cariera profesionala au nevorbitorii de limba engleza din sud-vestul Statelor Unite dincolo de fruntariile oraselelor sau catunelor unde locuiesc? Sau de neplacerile pe care le pot avea dincolo de zidurile „redutelor” lor? In Franta primei jumatati a secolului XX existau multi bretoni care vorbeau doar limba lor, acum sunt foarte rari. Ei bine, în timpul celui de al doilea razboi mondial, unii au suferit „mici neplaceri”, fiind luati drept nemti. Ca si asa numitii „malgré nous” – alsacieni înrolati cu forta în Wehrmacht – care, facuti prizonieri de rusi, au luat drumul Siberiei. Bine înteles, nu ma refer la astfel de „neplaceri”, traim alte timpuri. Insa îmi vin în minte cazuri în care, în America de Sud, am fost pus fata-n-fata cu vorbitori doar de quechua sau aymara. Cine credeti ca a avut de pagubit, eu, sau ei? Eu am putut usor sa gasesc la o alta taraba un localnic cu care sa ma înteleg, ei au pierdut însa un client!
– daca exista localitati, tot în USA, unde nu te poti descurca doar cu engleza, stiu perfect de bine cum se simt acei localnici în afara „redutelor” lor.
– în privinta rezistentei secuimii la învatarea limbii române, si a factorilor care au dus la aceasta, am plecat acum câteva zeci de ani din tara ca sa ma pot pronunta.
Cu stima.
Nicolas SOUROU
Domnule Sourou,
În Constituția Statelor Unite nu veți găsi nicăieri menționarea limbii engleze ca oficială.
Iar spaniola nu se vorbește doar în câteva orașe și cătune, așa cum cu abia disimulată ironie vă exprimați. Potrivit ultimului recensământ este limba maternă a 34 de milioane de persoane, număr în continuă creștere.
Mergeți în Florida, Texas, New Mexico, Arizona sau California și veți vedea cam la ce scară se utilizează această limbă în public.
De asemenea, pentru previziuni de viitor și implicațiile sporirii numărului de hispanofoni în Statele Unite vă recomand să citiți cartea lui Samuel Huntington „Who are we?”.
Domnule Clej ,seriozitate inseamna si cat ne putem intinde sa demonstram ca ceece e alb e de fapt negru;
Limba unui popor este un instrument atat de necesar incat uneori omitem sa-l trecem in CONSTITUTIE ;nu cred ca s-a gandit vreun polonez care se stabileste in USA ,ca nu ar trebui ds invete engleza ;sau poate i-a trecut prin cap sa-i oblige pe viitorii conationali sa invete poloneza??!! exista un roman care se stabileste intr-o tara straina fara sa-i invete limba ?
CU atet mai mult un maghir nascut in Romania ,copil fiind ,este de neconceput ca sa nu invete limba ramana;in afara de cazul in care nu se vrea;altfel ,se gasea pana acum un profesor maghiar care modifica manualul etc. etc
Domnule Roșca,
Ce vă preocupă atât dacă minoritarii maghiari învață sau nu limba română? Care e problema dumneavoastră?
Vă preocupă de pildă dacă minoritarii români din Ucraina, din sate unde sunt 100% români învață sau nu limba ucrainiană?
Ați aflat de numeroși hispanofoni din Statele Unite – sunt 34 de milioane conform recensământului – care se descurcă foarte bine fără să cunoască limba engleză?
problema mea „e” mai multe probleme:
1-intre minoritarii maghiari ce nu stiu limba romana si si tendinta lor spre autonomie e o legatura directa;nu stii limba ,nu poti sa comunici ,deci nu ai informatii ,nu stii daca ai dreptuiri si care sunt aceste si multe alte probleme ce apar in plan personal;de la toate ecestea si pana la tendimta de izolare nu e decat un pas…
2-deschideti o tema similara si pentru romanii din Ucraina ,sau din Banatul Sarbesc si vedem cum o abordam
3-argumentul ca in USA sunt nu stiu cate milioane de hispanici care se descurca ,fara a stii lb engleza e pueril ;a incercat si dl.Sourou sa va spuna ca:
-ce perspective au cei de acolo care nu stiu limba engleza?nici una;completez eu :nu se mai pune problema,drepturilor a englezei atata timp cat au ajuns acolo!!! adica ,fata de situatia de unde au plecat ,au alte perspective pentru copii lor …
4-o alta problema a mea este si cand se termina subiectul acesta ,ara subiect , sau cu subiect nascut cu forcesul???!!!
1-intre minoritarii maghiari ce nu stiu limba romana si si tendinta lor spre autonomie e o legatura directa;nu stii limba ,nu poti sa comunici ,deci nu ai informatii ,nu stii daca ai dreptuiri si care sunt aceste si multe alte probleme ce apar in plan personal;de la toate ecestea si pana la tendimta de izolare nu e decat un pas…
Dacă citeați cu atenția articolul lui Tihi ați fi văzut că e exact invers.
2-deschideti o tema similara si pentru romanii din Ucraina ,sau din Banatul Sarbesc si vedem cum o abordam
Nu e nevoie să deschidem o astfel de temă dacă nu există un prilej. Vroiam doar să vă demonstrez că nu sunteți capabil să vă plasați în situația unui minoritar și că aplicați dubla măsură.
3-argumentul ca in USA sunt nu stiu cate milioane de hispanici care se descurca ,fara a stii lb engleza e pueril ;a incercat si dl.Sourou sa va spuna ca: -ce perspective au cei de acolo care nu stiu limba engleza?nici una;completez eu :nu se mai pune problema,drepturilor a englezei atata timp cat au ajuns acolo!!! adica ,fata de situatia de unde au plecat ,au alte perspective pentru copii lor …
Domnule Roșca, repet, potrivit estimărilor actuale pe care le puteți consulta la census.gov (asta în ipoteza că știți limba engleză) sunt 45 de milioane de hispanici în Statele Unite (la 1 iulie 2007, față de 35 de milioane la recensământul din 2000) și majoritatea au ca limbă maternă spaniola.
Ipoteza că spaniola ar putea deveni în câteva zeci de ani limba dominantă în sudul Statelor Unite a evocat-o marele politolog Samuel Huntington, pe care prefer să-l cred decât pe un oarecare Sourou.
4-o alta problema a mea este si cand se termina subiectul acesta ,ara subiect , sau cu subiect nascut cu forcesul???!!!
Ca și alții înaintea dumneavoastră vă arătați iritat de această temă care nu se mai discută în acest mod argumentat în restul presei din România. Dacă nu vă convine, domnule Roșca, am același mesaj ca și pentru ceilalți: nu vă reține nimeni pe această pagină.
Domnule Clej,
Am citit raspunsul dat observatiei domnului Rosca. Cu toate ca în mesajul pecare vi l-am adresat am folosit un ton cât se poate de politicos, constat ca va referiti la mine în termeni la limita obrazniciei. Locul dvs nu este într-un forum, ci mai degraba în parlamentul României, unde argumentul într-o discutie este bâta.
Cu care ocazie încetez mai iute decât îmi închipuiam contactul cu acest forum, a carui adresa o sterg din memoria calculatorului.
Nu va salut cu stima.
Nicolas SOUROU
reflectand la ultima dvs. postare m-ati facut sa zambesc ,cei drept amar; ma gadesc care or fi argumentele dvs.in favoarea autonomiei teritoriale a maghiarilor care traiesc in Romania.
CU ,sau fara lb. engleza stiuta ,va comunic pentru ultima oara ,intr-o limba materna pe care ,sincer , nu mi-am pus problema daca o stapanesc bine sau nu,eu cred ca suficient de bine ca sa-mi exprim opiniile mele (la care tin ),ziceam ca va comunic urmatoarele:
1-va marturisesc ca atunci cand am citit Biblia ,mi-am pus ‘intrebari colaterale ”
Scuze , dar nu pot lua articolul d-lui Tihamér CZIKA ,ca pe o biblie ….
IN concluzie eu cred in afirmatiile mele de la pct. 1 al ultimului meu comentariu.
Din momentul in care ati afirmat ca in USA sunt 35 mil. de hispanici si pana acum ,deja cifra s-a schimbat;v5reau sa zic ca subiectele sunt total diferite ,fara nici o asemanare intre ele.
2-imi mentin afirmatia ca este un subiect ,superfuu ,creat artificial si trebuie tratat ca atare;
3-cred ca problema este gresit pusa;am trait impreuna sub Ceausescu ,apoi 20 ani dupa;din pacate acestia nu au fost ani de dezvoltare normala (asa cun as fi vrut eu ),a tarii ;si eu sunt nemultumit ,iar altii mai tineri si-au luat „autonomia ” de a pleca prin Spania …
Domnule Sourou, îmi cer scuze dacă v-ați simțit jignit de faptul – absolut adevărat, că în acest domeniu, sunteți, ca și mine de altfel – un oarecare pe lângă o somitate ca Samuel Huntington.
Și nu domnule Sourou, locul meu nu este în Palramentul României, ci aici, la ceastă revistă, nu forum, pe care o editez alături de Ștefan Niculescu Maier și care vă oferă materiale pe care nu le mai găsiți niciunde în restul presei de limbă română.
„reflectand la ultima dvs. postare m-ati facut sa zambesc ,cei drept amar; ma gadesc care or fi argumentele dvs.in favoarea autonomiei teritoriale a maghiarilor care traiesc in Romania.”
Domnule Roșca, argumentele nu sunt ale mele, care, repet, nu am o poziție pros au contra autonomie, ci ele au fost prezentate într-un mod elegant și argumentat de Tihi Czika în mai multe articole.
@CU ,sau fara lb. engleza stiuta ,va comunic pentru ultima oara ,intr-o limba materna pe care ,sincer , nu mi-am pus problema daca o stapanesc bine sau nu,eu cred ca suficient de bine ca sa-mi exprim opiniile mele (la care tin ),ziceam ca va comunic urmatoarele:@
1-va marturisesc ca atunci cand am citit Biblia ,mi-am pus ‘intrebari colaterale ”
Scuze , dar nu pot lua articolul d-lui Tihamér CZIKA ,ca pe o biblie ….
IN concluzie eu cred in afirmatiile mele de la pct. 1 al ultimului meu comentariu.”
Nu știu cine a considerat articolul lui Tihi (văd că după ce vi s-a atras atenția ați avut decența măcar să-i copiați numele cu copy-paste, ceea ce dovedește că până la urmă nu e așa greu) o Biblie. Dar e o mare diferență între stilul său argumentat și incoerența dumneavoastră și a adversarilor autonomiei, care nu sunt în stare să articuleze ceva consistent.
„Din momentul in care ati afirmat ca in USA sunt 35 mil. de hispanici si pana acum ,deja cifra s-a schimbat;v5reau sa zic ca subiectele sunt total diferite ,fara nici o asemanare intre ele.”
Nu domnule Roșca, erau 35 de milioane în 2000 și 45 de milioane în 2007 și dumneavoastră sunteți cel care a adus în discuție polonezii din Statele Unite care sunt obligați să învețe engleza. V-am argumentat dumneavoastră și domnului Sourou că pentru comunistatea hispanofonă care o forță extraordinară nu e același lucru și că într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat s-ar putea ca spaniola să devină limba cea mai vorbită în sudul Statelor Unite.
„2-imi mentin afirmatia ca este un subiect ,superfuu ,creat artificial si trebuie tratat ca atare;”
Și eu repet – e un subiect extrem de legitim și nu vă reține nimeni pe această pagină de internet.
„3-cred ca problema este gresit pusa;am trait impreuna sub Ceausescu ,apoi 20 ani dupa;din pacate acestia nu au fost ani de dezvoltare normala (asa cun as fi vrut eu ),a tarii ;si eu sunt nemultumit ,iar altii mai tineri si-au luat „autonomia ” de a pleca prin Spania …”
Și ce-i cu asta? Trebuia ca toți să stea să trăiască cot la cot cu dumneavoastră? Sau trebuie aă le dați dumneavoastră „autonomie”? Regretați cumva perioada de sub Ceaușescu în timpul căreia am trăit împreună? Vă anunț că eu nu regret niciun minut din acea perioadă de tristă amintire, care din păcate și-a pus amprenta în mod catastrofal asupra mentalităților, așa cum se vede în mod clar din aceste discuții.
Ma bucur sa citesc reactiile romanilor. Dar vedeti, democratia pe care o invatam asa de greu, ar insemna in primul rand solidaritate intre cetateni. Ei bine, aceasta solidaritate ar face tara sa progreseze, dreptul unuia sau altuia nu s-ar pune sub semnul intrebarii… Din pacate, cartea etnica este jucata din cand in cand, si nu numai impotriva minoritatilor – ci mai ales impotriva majoritatii. Va dati seama cum ar trebui sa dispara din elita politica personaje astazi importante, in momentul in care diferenta etnica nu i-ar mai diviza pe oameni… Si ce tara puternica ar fi Romania, daca si ungurii ar fi gata sa moara pentru ea, fiindu-le la fel tara ca romanilor? Si probabil, la pomenirea autonomiei nu Italia, Spania sau Ungaria ne-ar veni in minte.
„Cetățean român de etnie maghiară”… Ăsta e aliasul sub care se ascund acum cei ce împărtășesc ideile Noii Drepte…
Tihi,
Turcia, vrem nu vrem, e ţară membră a Consiliului Europei şi ţară candidată la Uniunea Europeană, iar minoritatea kurdă – de departe cea mai mare dintr-un stat care ar trebui considerat european (dacă nu suntem ipocriţi) – este extrem de oropsită şi nu e tratată după standardele la care Turcia s-a angajat.
Tihi,
Dacă bascii din Spania sunt 2,1 milioane, atunci sunt mai mulţi decât ungurii din România.
În plus, tu uiţi cele mai numeroase minorităţi etnice din Europa – kurzii din Turcia (chiar dacă geografic majoritatea sunt situaţi în Asia) şi ruşii din Ucraina.
Petru,
Am scris în felul următor „De asemenea există minorităţi apropiate sau de obicei mai mici care au autonomii teritoriale pe criterii etnice”. La apropiate ca mărime intră și bascii. Mai ales că din cei 2,1 milioane cât este populația Țării Bascilor nu toți vorbesc basca, nu toți se consideră etnici basci.
Nu am amintit de rușii din Ucraina pentru că numărul lor nu se poate cuantifica cu exactitate. Acolo există și o identitate în mișcare, și multora încă nu este clar dacă sunt ruși sau uncrainieni. Cred că mai este nevoie de câțive ani să se clarifice lucrurile.
De curzii din Turcia nu am amintit, pentru că eu nu le consider minorități ale Europei. Pentru simplul fapt că se află în Asia mică.
În mare oricum asta nu schimbă mai cu nimic ce vroiam să zic. Dacă nu a doua mare minoritate ca mărime, să fim a treia sau patra. Idea tot aia e, că comunități de această mărime în Europa de Vest sau chiar și Rusia au minimum autonomii.
Tihi, ştii foarte bine care sunt opiniile mele cu privire la drepturile minorităţii maghiare din România.
În acelaşi timp, ţin la exactitate (nu ştiu cum îi consideri tu pe scoţieni şi galezi, mai numeroşi, scriptic, decât ungurii din România) pentru că ştii bine că naţionaliştii de mucava stau la pândă cu ochii bulbucaţi, carotida umflată şi sufletul plin de ură. Nu trebuie să le dăm niciun pretext să-şi deverseze otrava.
Membru al Consiliul Europei este si Kazahstanul sau Turkmenistanul. In fine, sunt total de acord cu ce spui despre Turcia, si despre cum sunt tratati curzii. Vezi, chiar i-am inclus in articol la o calificare despre drepturile minoritatilor la polul negativ.
Dar cum am zis, asta nu schimba cu mai nimic ce vrea sa zic. Te-ai legat de o chestie minora, marginasa a articolului.
„Vorbind de ceilalţi 20% trebuie ştiut că sunt comunităţi, poate întregi microregiuni mai izolate în Ţinutul Secuiesc şi Partium, unde omul de rând are nevoie să folosească limba română rar, doar la şcoală la ora de română, sau la vreun oficiu judeţean unde întâlneşte un funcţionar care nu vorbeşte maghiara (deşi probabil o înţelege).”
Si tu in conditiile astea tu vii si-mi spui sa fie maghiara limba co-oficiala intr-un viitor „Tinut Secuiesc”? Pai daca acum maghiarul are sansa sa practice bruma de romana cu un functionar care nu stie maghiara (desi ar trebui sa o cunoasca, potrivit legislatiei, nu stiu daca legea cere acelasi lucru si la functionarii din serviciile descentralizate), daca maghiara va deveni co-oficiala nu va mai avea nici un interes sa invete romaneste. Cu exceptia celor care lucreaza cu clienti romani (turisti, cumparatori din magazine etc) si cei care isi cauta de munca in afara zonei.
Nu zic ca e ok ca functionarul respectiv sa nu stie maghiara daca legea i-o cere. Dar declararea maghiarei limba oficiala in zona secuiasca nu ar face decat un deserviciu localnicilor dpdv al practicarii limbii romane. In acest sens, ar trebui mai intai sa ne asiguram ca tinerii secui INVATA romaneste (dupa metodele pe care le-ai propus tu -romana predata ca limba straina) si abia apoi, dupa sondaje care au aratat ca majoritatea populatiei din zona vorbeste romaneste la un nivel acceptabil, sa se propuna limba oficiala maghiara.
Revin la cele spuse ieri despre minoritatea rusofona din Estonia.
Un prim articol
http://www.eurotopics.net/es/presseschau/archiv/article/ARTICLE15776-Estonia-s-relations-with-its-Russian-minority
din pacate linkul nu poate fi valorificat decat prin inregistrare, nu am avut timp,
si un al doilea, in care se explica „structura hiperfina” a acestei minoritati,
http://aglanceinestonia.cafebabel.com/en/post/2008/09/23/Classification-of-the-Russianspeakings-of-Estonia
Este intersant de citit, pentru a vedea cat de diversa si complexa este problematica minoritatilor „istorice” in diferite parti ale Europei.
Tihi,
desigur ca sunt de acord cu ce spui. Dar iti reamintesc ca Romania nu poate fi comparata cu alte tari din Europa. In Romania ar trebui sa existe o descentralizare ca prin Austria, Suedia, Belgia, Olanda…. dar nu ne putem compara cu astia. Noi „a büszke magyarok” trebuie sa cautam o solutie care se poate adapta culturii si mentalitatii din Romania. Trebuie prin asta si sa pregatim romanii pentru cand Tinutul secuiesc chiar va fi autonom, si cred ca tu de exemplu faci o treaba foarte buna. Explici foarte bine si de ce Ungaria nu ar mai putea anexa Transilvania si de ce nici nu ar vrea. Stiu foarte bine ca ungurii din Ungaria spun ca nu vor Transilvania inapoi pentru ca nu vor ca tara lor sa fie populata intr-un procent mare de olteni si moldoveni. Cine stie putina istorie a Europei de Nord stie ca situatia Suedia-Finlanda se poate compara foarte bine cu situatia Ungaria-Transilvania. Prin asta vreau sa spun ca maghiarii din Transilvania ar fi avut pana acum autonomie daca Transilvania ar fi fost un stat, sau daca s-ar fi respectat declaratia unirii si Transilvania ar fi ramas autonoma in statul roman, adica daca majoritatea romaneasca din Transilvania ar fi trebuit sa o dea. Eu sunt sigur ca majoritatea romanilor din afara Ardealului nu vor accepta niciodata ideea de autonomie a tinutului secuiesc pentru ca ei tot ce stiu despre unguri e ceea ce invata la orele de istorie, pe cand romanii din Ardeal ne si cunosc. Asta e o mare diferenta!
Eu cred ca prima data ar trebui luptat mai mult pentru o descentralizare mai puternica pentru ca asta e ceva ce isi doreste toata populatia Ardealului si e mai usor de realizat.
Probabil nu ar trebui să uităm (sau mai degrabă să amintim) că înaite de 1918 (de ex. în 1899) românii din Năsăud, pe atunci un oraş din (Austro-)Ungaria, la Judecătorie se exprimau doar în româneşte. Şi cei care profitau, sau încercau măcar să profite de faptul că aceştia nu ştiau ungureşte (limba oficială) erau aspru pedepsiţi.
1-Domnule Autor (aveti o limba foarte dificila), imi place cum scrieti; fiecare sub titlu parca trebuie sa ni-l insusim ca atare si numai dupa ce „l-am inghitit” trebuie sa fim atenti la argumentatia Dvs. Deci, ca sa zic asa, dezmetcindu-ma la timp, eu zic: noi nu avem obsesia ca vreti sa ne luati Ardealul; noi „doar” credem aceasta, obsesia ca vreti sa-l luati va apartine; si obsesia a crescut in dimensiune dar mai mult in intensitate pentru ca atunci nu a fost o „Bataie in doi „, v-ati mai fi descurcat cu asta de-a lungul timpului, ci pentru ca a hotarat asa o terta entitate .
2-iarasi vreti sa ne serviti o galusca repede si imediat sa spuneti ca noi mancam demult galuste servite de … parerea mea d-le autor este ca nici nu vreti sa vorbiti romaneste si aistai motivul pentru care nici nu vreti sa invatati; imi pare rau ca trebuie sa fac si afirmatii dure; parerea mea este ca asta cu limba romana, ca nu vreti s-o recunoasteti este curata nesimtire (asta-i motivul adevartat pentru care nu ati invatat-o in copilarie si nici de copii dvs, nu sunteti interesati sa o invete). Ati tot sperat ca n-o sa mai aveti nevoie de ea, dar v-ati inselat
3-asta-i adevarat, dar nu va grabiti sa va bucurati; as fi arogant, adica a fi un popor arogant ai aceasta detinuta in cantitati industriale, este o catastrofa pentru un popor; de aici se trag multe drame individuale, dar si o anumita traiectorie in istoria poporului dvs.
Asa pusi om-la-om un ungur cu un roman, pareti mai vigurosi, mai interesanti, dar trufia va face sa pierdeti pe toate planurile … daca-am introduce si femeile in discutie, s-ar spune mult mai multe; cum care? ale noastre si ale voastre.
4,5-d-le Autor, va rog sa va raspundeti singur la intrebarea: LT ii iubeste pe romani??!!
Raspunsurile la pct 5 si 6 se pot deduce din raspunsurile mele de la pct 1-4
La buna vedere;
Domnule Rosca
„Domnul autor” are numele lui, iar daca va este greu sa il scrieti exista si optiunea copy-paste (ctrl+c, apoi ctrl+v). Nu v-a cerut nimeni sa ii pronuntati numele, este vorba de scris aici. Si de respect.
Olahus,
un etnic roman
@Mihai, Bistrita:
Se pune intrebarea: de unde ati aflat acest lucru
a) Parinti, rude, prieteni/carti din care nu se preda la scoala
b)manuale de istorie de la scoala
c)de la profesorul de istorie
Ideal ar fi sa fie b): manualele de istorie sa prezinte cu obiectivitate epoca donimatiei austro-ungare, cu bune si rele. tare mi-e teama insa ca a fost a sau, in cel mai bun caz, c
Domnule Valeriu Roşca,
„Domnul autor” are un nume afişat sub titlul articolului.
Apoi vă sfătuiesc să vorbiţi la persoana întâi singular şi să nu mai implicaţi pe nimeni altcineva în opiniile dumneavoastră.
În sfârşit vă rog să încetaţi cu insultele la adresa unei întregi etnii sau popor, asta se numeşte xenofobie.
Cred că domnul Czika vorbeşte o limbă română foarte corectă, iar la capitolul ortografie aveţi foarte multe de învăţat de la el.
2. sunt acord cu ceea ce ai scris in mare parte, dar trebuie la urma urmei sa intzelegem ceva: OBLIGATIVITATEA invatarii unei limbi, oricare ar fi acela nu este pe placul elevilor/nimanui/. (cei mai in varsta isi mai amintesc de lb. rusa obligatoriu…) Trebuie lasat la latitudinea fiecaruia ce vrea sa-si invete copii. Este important oferirrea unei SANSE ADECVATE de invatare a limbii romane, dar mi se pare ciudat ca unii cred ca cunoasterea unei limbi poate sa fie obligatoriu.
Am citit comentariul dl. Petru Clej si sunt de acord cand spune ca presa „normala” din tara asta este plina de jurnalisti vanduti. Dar asta cred ca e o tema care ar merita dezbatuta separat in paginile revistei/cotidianului ACUM.
Insa referitor la articolul scris de dl. Tihamer, l-am citit si nu am gasit in el vreun pasaj care sa ma faca sa inteleg altceva decat ideea care a vrut sa fie transmisa. Si anume ca este opinia lui si nimic mai mult. Nu am nimic cu ungurii de rand, sper sa nu fi fost inteles gresit, dar sunt alti unguri, care conduc UDMR si care-i asmut pe unguri si pe romani unii impotriva altora. Oricum, cred ca in urmatorii 10 poate 20 de ani, aceasta tema a autonomiei maghiarilor din Ardeal va fi la fel de dezbatuta ca si acum. Si asta pentru ca avem o clasa politica vanduta intereselor personale si financiare iar cand e vorba de furat nu conteaza ca esti ungur sau roman, pentru ca toti fura la fel de mult. Totul depinde practic de interesele de moment ale unor „baieti destepti”, de profesie combinagii, care daca ar fi favorabile autonomiei aceasta ar fi acordata imediat. Dar se pare ca interesele combinagiilor, cel putin pe moment, sunt divergente de ale majoritatii care vrea autonomia.
„OBLIGATIVITATEA invatarii unei limbi, oricare ar fi acela nu este pe placul elevilor/nimanui”
„Este important oferirea unei SANSE ADECVATE de invatare a limbii romane, dar mi se pare ciudat ca unii cred ca cunoasterea unei limbi poate sa fie obligatoriu.”
Am si eu o intrebare aici: nu este normal ca invatarea limbii oficiale a unei tari sa fie obligatorie? Ia sa ne imaginam cum ar fi sa nu fie facultativa pentru toata lumea, indiferent de etnie: ne-am intelege mult mai greu, pentru simplul motiv ca nu am invatat niste reguli elementare de gramatica iar unii nu ar stii niste cuvinte din limba literara, pentru ca ei denumesc altfel obiectele/notiunile respective, in regionalisme.
Limba romana trebuie sa ramana obligatorie pentru toti elevii din Romania, indiferent de etnie.
Iar referindu-ne la elevii din Secuime: buna cunoastere a limbii romane ii ajuta sa isi gaseasca un loc de munca si dincolo de oraselul in care locuiesc (orasel care pentru unii poate fi o fundatura, am vorbit cu multi tineri din „provincie’ si stiu cat de bucurosi au fost sa scape din targul de bastina). Buna cunoastere a limbii de stat ii poate ajuta sa depaseasca prejudecatile pe care le pot dobandi despre romani (cu conditia sa vrea asta) si, de ce nu, sa vada care este opinia despre Romania a altor minoritari
Cu toata admiratia pentru lupta neincetata pe care etnia maghiara o duce pentru autonomie, nu cred ca intr-un ziar normal din Romania, care ar fi avut si o editie tiparita, un asemenea articol ar fi avut loc.
Parerea mea.
Persoana care semnează cu un curaj remarcabil echoofsilence nu are evident niciun fel de argumente împotriva acestui articol.
Spune totuși un adevăr, că în presa din România nu ar fi apărut un astfel de articol. Uită însă să pună ghilimele când vorbește de presă „normală”.
Căci „normalitatea” din presa din România este minciuna, superficialitatea, exagerarea, corupția, lașitatea, necinstea.
Normalitatea în adevăratul sens al cuvântului se găsește în revista ACUM. Și tot mai mulți cititori realizează acest lucru.
Domnule sau doamnă care vă ascundeți după aliasul echoofsilence,
Eu nu am făcut decât să afirm că revista ACUM este „normală” spre deosebire de restul presei din România și dumneavoastră ați acceptat, deși la început ați spus că un astfel de articol nu ar fi apărut în această presă, dând acestui fapt o conotație negativă. Cum rămâne atunci, e bine că am publicat acest articol sau nu?
Sigur că articolul reprezintă opinia lui Tihi, altfel nici nu-i comandam acest material.
Eu vă invit să comentați meritele sau defectele ACESTUI articol dacă tot nu aveți ocazia să citiți astfel de articole decât în revista noastră și nu în restul presei din România, care, să fiu sincer, mă interesează prea puțin.
Felicitări, este un articol foarte binevenit. Trebuie să discutăm despre ceea ce ne desparte, ca să înţelegem, cât de multe sunt lucrurile care ne leagă unii de ceilalţi, mai ales în Transilvania.
Eu am avut noroc, la şcoală am avut profesoare de limba română superbe, a fost o plăcere să studiez scriitori şi poeţi români. Pentru mine, a vorbi româneşte este firesc, natural, cum este de altfel firesc să vorbesc limba germană sau engleză. Copilul meu este educat în acelaşi spirit, al respectului faţă de aproapele tău, indiferent de naţionalitate, culoare, sex, etc. Toleranţă şi dialog.
Dacă profesorii din şcolile maghiare ar fi dascăli în adevăratul sens al cuvântului, ar fi mult mai uşor pentru copii maghiari. Nu vreau să dau exemple, dar, din păcate sunt prea puţini cei care predau pentru că într-adevăr doresc să-i înveţe pe copii româneşte.
Problemele sunt clare, după părerea mea. Maşinăria naţionalistă se porneşte în clipa în care este o problemă economică sau socială în România, şi ca s-o ascundă, unii încep să vorbească imediat de pericolul unguresc.
Apare imediat retorica şi voi aţi făcut ….şi vin citate din istorie. Oare chiar nu realizăm faptul că împreună avem şanse mult mai mari de succes, şi că aceste repere istorice nu fac decât să încingă sufletele? Suntem în Ardeal, fiecare parte a avut de suferit în trecut.
Acest articol, sper, va contribui la eforturile intelectualilor, şi nu numai, de a crea un dialog, de a vorbi deschis despre temerile şi prejudecăţile noastre. Mulţumesc celor care nu lasă xenofobia să pătrundă şi aici, a fost o lectură foarte plăcută. Aştept partea a doua.
Din moment ce in tara noastra exista dreptul la libera exprimare, chiar nu vad ce e rau ca s-a tinut cont de opinia unui maghiar. E foarte bine ca s-a publicat un astfel de articol.
Dar nu cred ca in actuala conjunctura sociala este bine sa se puna pe tapet problema autonomiei. Saracia bantuie prin tara asta demult timp. Criza economica este una care dureaza de mai bine de 20 de ani si ceea ce se intampla acum nu face decat sa accentueze discrepantele dintre minoritatea celor foarte bogati, care mai au si tupeul uneori sa isi plimbe masinile lor scumpe prin fata noastra si marea masa a poporului care traieste la limita supravietuirii. Ori in astfel de conditii, sa incepi sa te bati cu pumnul in piept ca vrei autonomie e curata sinucidere. Daca poporul roman ar avea ce manca, ar avea salarii multumitoare si un acoperis sigur deasupra capului va zic eu ca ar discuta altfel despre autonomie. Acum, romanii de rand stiti ce zic, „Uite-i ma si pe astia, dupa ce ca ne-au furat cot la cot cu politicienii romani acum vor sa ne mai ia si o bucata de tara”. Si normal, toti va vor pune la zid.
Cred ca putem astepta mult si bine un argument solid impotriva autonomiei Tinutului Secuiesc din partea opozantilor. echoofsilence zice ca el/ea nu vede nimic mai mult decat parerea lui Tihi. Bine, e si parerea mea. Deja suntem doi. Si cu sigurnta e parerea a peste 1.000.000 de unguri din Romania. Persoane ignorate complet cand vine vorba de drepturi dar carora se acorda o atentie mare cand vine vorba de obligatii. Basescu aminteste constitutia cand era prin judetul Covasna. bineinteles, e singurul loc Judetul Covasna unde constitutia nu se respecta. Oare nu ar fi mai potrivit si benefic pentru tara asta ca Basescu sa se asigure ca este respectata aceasta constitutie si prin Bucuresti? Sau probabil legea fundamentala a fost scrisa pentru unguri, ca sa li se aminteasca de fiecare data cand vor ceva ca ce vor ei este „neconstitutional” (placute bilingve, universitate, autonomie). Adica a fi ungur in Romania este egal cu „fiti multumiti ca va lasam sa traiti pe pamantul NOSTRU si in tara NOASTRA, si daca se poate nu mai vorbiti maghiara ca noua nu ne place ca nu o intelegem si ar fi bine pentru voi sa nu mai vorbiti de drepturi ca nici o minoritate din europa nu are atatea drepturi ca voi. Ce, ori romanii din Spania au autonomie?”
Inainte de toate:generalizarea e un pacat in care multi continua sa cada.
De aceea la votul online,aici pe site, am votat impotriva ”generalizarii”.Dar trebuie sa marturisesc,as fi votat ca,da:de fapt ungurii imi sunt simpatici.Asta pentru ca,intamplarea(fara indoiala)a facut,ca toti cei de etinie maghiara pe care i-am cunoscut,atat in tara(sunt bucuresteanca),cat si afara ei, sa-mi castige respectul:seriosi la locul de munca(chiar si la munca voluntara:))),profesionisti,ambitiosi,corecti…o placere sa ii ai colegi de echipa.
Pretutindeni exista o oarecare animozitate cand vine vorba de vecinii de granita si minoritatile etnice.Romania nu este o exceptie.
Dar cred ca ar fi timpul,ca si de-o parte si de alta sa intelegem ca orice ´´padure isi are uscaturile ei” si ca e infinit mai profitabil sa ne canalizam energia inspre ”padure”,nu spre ”uscaturi”.
felicitari pentru articol,
Raluca Bramming-Hansen
Doamna draga ,nu am inteles pe cine felicitati dar as mai face cateva observatii;chia acum comenteaza la TV vizita presedintelui maghiar.Din pacate drama poporului roman este profunda.De exemplu cand T> Basescu a raspuns promt exact asa bcum a rfost si intrebarea ,care dupa mine NU trebuia pusa ,atunci a aparut o oportunitate care „a luat mintile ” antibasestilor care numai vad nimic altceva ,unde are loc intamplarea ,miza etc etc .
Am denumit asta „de la mana pin-la gura „adica ori uitam noi in intevalul de timp cat ducem lingura cu ciorba de la farfurie la gura ,ori altii profita de aceasta meteahna a noastra.Asa au profitat unii jurnalisti care au mizat pe faptul ca noi vom uita ca presedintele era pe terenul lor si ca a fost intrebat chiar de omologul lui.Ar trebui sa scriu pana maine dimineatya de ce suntem prost vazuti in afara ,parca ar fi o conspirarie pusa la punct de cineva care ne doreste numai „bine”;
Revenind , sunt de acord ca maghiarii ne privesc de sus in relatiile directe si de aici este usor de generalizat;dar acest „macho” p[e care tin sa-l aiba din start este ,prin definitie , apa de ploaie …
eU sunt dobrogean ,sunt obisnuit cu etniile ,tigani ,tatari , am avut colegi de facultate si in armata ,maghiari ,sunt „open mind”.TEndinta insa de a fi/parea in orice moment superior /diferit celorlalti si asta absolut la toti pe care i-am cunoscut ,de parca ar fi fost toti vaccinati la nastere pentru aceasta , este dupa mine „o boala grea pentru ei si un (nu gasesc alt termen )un disconfort semnificativ pentru etnia cu care convietuieste si fata de care sunt manifestarile de mai sus.
Nu s-a gasit nci o personalitate care sa le demonstreze ca acea superioritate,purtata de ei ca flacara olimpica are mai multe dezavantaje decat avantaje??
Intr-o fraza scrisa intr-o romaneasca de invidiat,dl. KISS se intreaba daca pana acum are cineva din opozitie un argument solid impotriva aqutonomiei Ardealului ??!!Felicitari d-le Kiss intr-o singura fraza ai creat subiectul problemei ,ai legaizat-o creind opozitia si deci si pe cei pro ,urmand apoi sa faceti ,nu-i asa p[rognoze cand ,cum se va intampla !!SI uite asa „de la mana pan-la gura ne-ati comunicat si numarul simpatizantilor :!000000 cu istoric cu tot ; primul a fost autorul ,apoi cu dvs fac doi si apoi un milion.
Un singur lucru omiteti ,acela ca nu exista cadrul legal pentru problema dvs.si culmea nu exista nici motivatia pentru acest demers.
DOMNILOR NEINTELESI ,NU CREDETI CA AR TREBUI SA LASATI VAICAREALA LA O PARTE ,SA VA SUFLECATI MANECILE SI SA TRECETI LA TREABA ;SUNT ATITEA DE FACUT IN TARA ASTA ,LA MUNTE ,LA CAMPIE ,LA MARE UNDE VRETI SI UNDE VA PLACE .;ce NU STIATI CA AVETI DREPTUL SA VA STABIMITI LA MARE , SA VA CASATORITI ACOLO ETC ETC.,
Domnule Roșca, faptul că tratați ungurii în bloc (ca și pe români de altfel) se cheamă xenofobie.
Vă mai rog o dată să încercați să scrieți corect ortografic, deoarece nu dați dovadă de respect față de cititorii acestor ecouri.
În plus v-aș ruga să vă calmați și să nu mai folosiți acest ton iritat și agresiv demn de cei mai extremiști activiști ai PRM sau Noii Drepte.
Tocmai am incheiat de scris un comentariu la o alta rubrica, in care apreciam caracterul civilizat al discutiilor din forum, cand , trecand pe aceasta parte sa citesc articolul domnului CZIKA, am constatat unele derapaje de la tonul civilizat, bine temperate de dl. CLEJ, care se constituie tocmai in argumente in favoarea celor aratate de autor.
Cu toate acestea, articolul, comentariile si intreg ziarul sunt un deliciu intelectual pentru mine, mai ales dupa ce am fost din ce in ce mai des dezamagit de Dilema Veche, singurul ziar pe suport de hartie pe care -l citeam de catava vreme pana deunazi.
Nu sunt acum in forma si nici suficient de documentat sa adaug mai multe asertiuni care sa intareasca argumentatia autorului , ma opresc la doua, una personala – sunt secui, sau maghiar, cum va place, dezradacinat de trei generatii in Valea Jiului, am urmat toate studiile in limba romana, a fost decizia tatalui meu, pentru a nu repeta suferintele sale, sunt profesor universitar, scriu, vorbesc , citesc in afara de romana si limba materna in alte trei limbi , cu toate acestea uneori ma simt trimis acasa , desi eu sunt acasa.
O lata completare, insuficient redocumentata, redata din memorie, la capitolul minoritati oropsite in UE, in Estonia, minoritarii rusofoni sunt considerati cetateni de rangul 2, nu pot lucra in sfera publica, obtin pasaport si alte drepturi cetatenesti in urma unui examen. Am aflat asta dintr-un reportaj televizat. Nu stiu care este pozitia UE fata de acest lucru.
Mult succes mai departe.
sistemul ticalosit e vinovat ca exista gunoaie in zona respectiva? sunt pe jos de ras, puteti sa ma credeti. oare nu acelasi sistem ticalosit guverneaza toata tara? din pacate oamenii care traiesc acolo sunt vinovati fiecare dintre ei, la fel cum fiecare dintre noi suntem responsabili ca unde traiesc eu nu vezi o hartie pe jos, sau daca o vezi o sa vezi pe cineva ca o ridica ori dispare pana maine oricum.
Referitor la obligativitatea invatarii limbii oficiale:
stiti ca exista state cu indelungata traditie democratica, care NU AU o limba oficiala?
stiti ca in sud-vestul SUA traiesc f.multi oameni care vorbesc numai spaniola si exista localitati unde nu te poti descurca numai cu engleza?
Pe de alta parte, Tihi evita elegant sa vorbeasca despre rezistenta (mai ales in secuime) fata de invatarea limbii romane; o rezistenta explicabila prin mai multi factori, printre care metodologia predarii lb. romane in educatia primara este doar una, iar analiza celorlalti factori ar necesita cel putin un articol intreg.
Off topic: Tihi, n-ar fi stricat – mai ales ca scrii si despre invatarea lb. romane – sa editezi mai atent articolul. On topic.
Ce bine ar fi domnule „cetățean de etnie maghiară” să vă declinați identitatea (puteți să o faceți în confidență pe adresa mea de email petru.clej@btinternet.com).
Ecoul precedent se termină tipic pentru un adept al Noii Drepte, care cere ungurilor din România să-și demonstreze fidelitatea dându-și viața pentru România.
Cât privește atrocitățile comise de români împotriva maghiarilor, vă referiți fără îndoială la masacrul de la Aita Seacă:
„La 4 septembrie 1944, circa 40-100 de militari români izolaţi, aflaţi în retragere dezorganizată, au fost interceptaţi de etnici maghiari din Aita Seacă, luaţi ostateci, torturaţi şi omorîţi[1][2]. La 26 septembrie 1944, pe fondul unei slabe prezenţe a administraţiei române în zonă, în Aita Seacă a venit Gavrilă Olteanu, comandantul Batalionului de voluntari Braşov, din cadrul Regimentului de voluntari „Iuliu Maniu”, care a efectuat o anchetă sumară asupra celor petrecute la 4 septembrie şi a dispus executarea a 11 etnici maghiari (nouă prin împuşcare şi doi prin decapitare. Alţi 2 răniţi atunci, au decedat ulterior).[necesită citare] După ce au fost executate cu brutalitate a victimelor (cu vârste între 16 şi 65 de ani), localitatea a fost jefuită. Organizaţia paramilitară Regimentul de voluntari „Iuliu Maniu” a mai întreprins acţiuni similare judeţele Bihor, Cluj şi Sălaj. Procesul împotriva organizaţiei a început la Braşov, de unde a fost mutat la Craiova. Din cele aproximativ 200 de persoane judecate, 10-15 au fost membri ai organizaţiei.”
http://ro.wikipedia.org/wiki/Aita_Seac%C4%83,_Covasna
Stimate Domnule Clej,
Problema ridicata de Dvs. intr-adevar este reala (la Facultatea de Filologie a Universitatii Cluj-Napoca, pe numele de pe vremea studentimii mele, Universitatea Babes-Bolyai astazi si inainte de 198…) ni s-a predat ca o teza a lui Stalin la socialism stiintific: dusmanul de clasa se refugiaza intotdeauna in partidul comunist. Sau, as adauga eu, in partidul la putere, dupa cum observam dupa 1989. (Sa nu mai vorbim de Universitatea Batrhory Istvan, Ferencz Jozsef, Regele Ferdinand, apoi Bolyai Janos, iar in 1962 desfiintata, respectiv „unificata” cu Universitatea Babes chiar de catre Ceausescu inainte sa devina atotputernicul Romaniei etc. Observati ca vorbesc de aceeasi institutie – rebotezata de puterea politica actual la putere.
Cu toate ca in calitatea mea de student la sectia meghiara-engleza a Fac. de Filologie a Universitatii din Cluj-Napoca am fost observat de catre cadrele de serviciu ale Securitatii, am scapat de a se intalni personal cu domnii de la serviciul secret politic. Totusi, nu am avut sansa de a scapa de starea de membru al PCR! Mi-am si depus actele in vederea emigrarii in Ungaria, si iarasi am scapat – inainte ca masinaria politica a epocii sa ma macine, un ucigas a ucis pe un altul, si iata-ma si astazi pe meleagurile unde si stramosii mei unguri traisera.
De „Noua Dreapta” imi vine in minte ceea ce mi-a povestit mama (ea a apucat anul 1944 in Ardealul de Nord): studentii romani, MANISTI dupa retragerea fortelor germano-maghiare, au comis acte antimaghiare impotriva unor oameni care nu au avut nicio vina in suferintele cauzate (sau poate nici nu au suferit acesti „studenti”) de niste evenimente istorice.
Deci nu inteleg insinuatia Dvs. privind apartenenta mea la Noua Dreapta.
Stimate Domnule Clej,
am senzaţia că aveţi obsesia Noii Drepte.
Pentru mine, satul în care trăiesc, Ardealul, munţii şi pârâurile din preajmă sunt locuri sfinte. Eu nu-mi concep viaţa aşa, cum afaceriştii, dar în Occident şi oamenii de rând şi-o concep: fac o afacere, o escrocherie, îi trag pe sfoară pe vecini şi o iau spre plaiuri noi, lăsându-mi mizeria, deşeurile existenţei în seama altora, care mă vor urma. Eu aş dori ca urmaşii mei să-mi moştenească satul, munţii, pădurea, şcoala, casa cu aceeaşi responsabilitate ca cea cu care le-am primit eu.
Iar în ceea ce priveşte patriotismul care înseamnă în situaţii extreme SĂ FII GATA SĂ MORI PENTRU ŢARĂ, eu aştept şi masi am speranţe să apuc regimul politic, indiferent de coloratură etnică, care să-mi garanteze ţara, drepturile elementare, şi ca etnic maghiar, actualmente cetăţean român, voi fi gata să lupt pentru acea putere şi chiar să şi mor pentru ea.
Dar vedeţi, omul trebuie să aibe copii… Dacă nu cine să moştenească, atunci bag cianura în Apuseni pentru nişte bani.Nu mă mai interesează cine şi ce urmează.
Domnule cetățean român de etnie maghiară (acum că v-ați prezentat poate semnați, măcar cu un pseudonim),
Sunteți extrem de confuz: întâi adoptați un ton de tip Noua Dreaptă cerându-le ungurilor din România să-și dovedească loialitatea fiind gata să moară pentru România, după care o virați pe … cianuri!? Ce legătură are una cu alata? Și din câte știu, opoziția la adresa minei de la Roșia Montană este susținută cu vigoare și de UDMR cae reprezintă în proporție de peste 95% pe ungurii din România. Deci s-ar putea spune că după criteriile dumneavoastră ungurii sunt în această privință mai „patrioți@ decât românii.
Dar nu văd ce legătură are aceasta cu articolul scris de Tihi.
Pe urmă ar fi prudent să nu faceți generalizări de tipul „Eu nu-mi concep viaţa aşa, cum afaceriştii, dar în Occident şi oamenii de rând şi-o concep: fac o afacere, o escrocherie, îi trag pe sfoară pe vecini şi o iau spre plaiuri noi, lăsându-mi mizeria, deşeurile existenţei în seama altora, care mă vor urma.”, pentru că asta chiar sună a Noua Dreaptă.
Stimate Domnule,
Nu ne-am fi putut întâlni pe acest forum dacă Tihi nu ar fi deschis problema ungurilor din România. Ştiţi că şi dânsul a candidat, în culorile UDMR, la Parlament. Ei bine, nu a intrat. Probabil, acest forum îl va ajuta – fiind tânăr – să reuşească la alegerile următoare.
Scuzaţi-mi gândurile care s-au declanşat în urma citirii gândurilor exprimate pe forum – chiar dacă la prima vedere pare să nu aibe legătură cu articolul lui Tihi. Treburile sunt complicate – complicate de politicieni!
Apropo: ştiţi de ce UDMR este agreat în proporţie – după cum Dvs. spuneţi – de 95% de etnicii maghiari din România?
Pentru că niciun alt partid, votabil în ţară la ora actuală nu are un mesaj legibil pentru noi…
Stimate domnule Boldizsár,
În primul rând salut ieșirea dumneavoastră de sub anonimat și sper ca acesta să constituie un exemplu și pentru alți „anonimi”.
Apoi, trebuie să vă spun că nu numai că sunt la curent cu candidatura lui Tihi la Camera Deputaților, dar noi am mediatizat-o pe paginile revistei ACUM.
Iar această serie de articole a fost scrisă de Tihi la rugămintea, uneori chiar la insistențele.
În sfârșit, cred că ați remarcat abordarea noastră a problemei relațiilor interetnice din România, care este diferită de întreg restul presei de limbă română.