Întrucât societatea în general şi cetăţenii în special sunt în egală măsură clienţii şi utilizatorii produselor care rezultă în urma serviciilor de arhitectură, este imperativ ca politicile în arhitectură, la toate nivelurile, să încerce să elaboreze criterii de apreciere a calităţii clădirilor şi spaţiilor în cadrul societăţii. Dezvoltarea durabilă a clădirilor publice şi private şi securitatea spaţiilor publice influenţează puternic bunăstarea cetăţenilor şi, prin aceasta, structura socială a societăţii. Arhitectura, în sens holistic incluzând planificarea urbană în situri urbane şi rurale, este un element fundamental al istoriei, culturii şi cadrului vieţii comunităţilor – ea reprezintă unul din fundamentele dezvoltării economice şi, în acelaşi timp, modurile esenţiale de expresie artistică a patrimoniul construit de astăzi şi de mâine. A avea un sens al apartenenţei, al identităţii, este o trăsătură importantă a societăţii umane şi a culturii. Expresia arhitecturală este adeseori purtătoarea unor astfel de nevoi culturale şi sociale şi, prin urmare, este important ca aceste influenţe să fie reprezentate în mod adecvat.
Ordinul Arhitecţilor din România şi Uniunea Arhitecţilor din România au organizat la Braşov în 21 februarie 2009 Conferinţa profesională „Către o mai bună calitate a vieţii – contribuţia arhitecturii la politica României”. Ordinul Arhitecţilor din România este ferm convins că atât calitatea arhitecturală cât şi natura specifică a serviciilor de arhitectură trebuie să fie luate în consideraţie în elaborarea tuturor politicilor, măsurilor şi programelor, conducând astfel spre realizarea unei Politici Arhitecturale a României. Astfel, membrii Consiliului naţional al OAR au adoptat în 21 februarie, la Braşov, „Declaraţia pentru o politică a arhitecturii în România”. Finalitatea acestui demers al nostru vizează asumarea, adoptarea de către Guvernul României a politicii pentru arhitectură. În acest sens, textul Declaraţiei de mai jos va fi completat cu elementele specifice.
TEXTUL DECLARAŢIEI:
”Motto: Locuitorii României au dreptul la arhitectură şi peisaj la fel cum au dreptul la sănătate şi justiţie
Declaraţia de la Braşov pentru o politică a arhitecturii în România
Un program de politici pentru aplicarea obiectivelor Declaraţiei de la Cluj din 8.03.2008
1. Ordinul Arhitecţilor din România, întrunit în Consiliul Naţional adoptă şi lansează această declaraţie în scopul:
1.1. Evidenţierii necesităţii şi importanţei elaborării unei politici pentru arhitectură în România
1.2. Initţerii procesului de elaborare a unei politici a arhitecturii în România
1.3. Realizării de parteneriate pentru elaborarea, promovarea şi aplicarea politicii arhitecturii în România.
2. Context 2009
2.1. În Europa
Arhitectura este o componentă fundamentală a calităţtii vieţii şi a devenit o componentă importantă a politicilor majorităţii ţărilor membre ale UE prin care se urmăreşte viitorul sustenabil bazat pe cei patru piloni ai Cartei de la Leipzig (social, economic, mediu si cultura)
2.2. În România
În România toţi cei patru piloni, socialul, economicul, mediul şi cultura reclamă măsuri urgente de reconsiderare. Arhitectura nu este asumată de stat şi de societate ca un factor determinant pentru dezvoltarea durabilă.
3. Elementele unei politici a arhitecturii în România
3.1. Pilonul social – educaţional cu referire la spaţiul social şi la conştiinţa valorii acestuia
3.2. Pilonul economic – arhitectura durabilă care ia în considerare întreg ciclul de viaţă al construcţiilor
3.3. Pilonul mediului – primordial pentru supravieţuirea şi sănătatea societăţii
3.4. Pilonul cultural – generator de identitate, calitate, diversitate, bucurie şi resurse.
4. Instrumentele politicii arhitecturii în România
4.1. Educarea societăţii pentru şi prin arhitectură
4.2. Achiziţiile publice pe bază de selecţie a calităţii
4.3. Mecanismele de decizie şi consultare în totală transparenţă
4.4. Recunoaşterea arhitecturii de către societate şi stat concomitent cu responsabilizarea arhitectului.
5. Ordinul Arhitecţilor din România propune:
5.1. Elaborarea şi adoptarea unei politici a arhitecturii în România
5.2. Parteneriate pentru elaborarea politicii arhitecturii în România
5.3. Parteneriate pentru promovarea şi adoptarea politicii arhitecturii în România.
Consiliul Naţional al OAR
Preşedinte OAR, Şerban Sturdza
Braşov, 21.02.2009”
sursa: Ordinul Arhitecţilor din România