caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Diaspora



 

Aleși români din nordul Bucovinei adresează doleanțe președinților Ucrainei și României

de (11-2-2009)
3 ecouri
Ion Popescu este deputat în Rada Supremă de la KievIon Popescu este deputat în Rada Supremă de la Kiev

Uniunea Interregională
„Comunitatea Românească din Ucraina”

Preşedintelui Ucrainei,
Excelenţei Sale V.A. Iuşcenko
Preşedintele României,
Excelenţei Sale, Traian Băsescu.

Excelenţele voastre.

Am aflat cu satisfacţie şi speranţe de întâlnirea ce urmează să aibă loc la cel mai înalt nivel în ultima decadă a acestei luni.
Ne bucură relaţiile amiabile se s-au stabilit între domniile voastre.

În acelaşi timp, ne exprimăm speranţa ca prietenia şi colaborarea frăţească dintre doi preşedinţi ce doresc să respecte nu numai valorile naţionale ale popoarelor pe care le reprezintă dar şi cele mai importante valori europene, democratice, să fie benefice pentru ambele ţări – Ucraina şi România, precum şi pentru ambele popoare – ucrainean şi român.
În virtutea acestor speranţe, daţi-ne voie, în numele Uniunii Interregionale „Comunitatea Românească din Ucraina” din care fac parte 18 organizaţii culturale naţionale ale etnicilor români din întreaga republică, în calitatea noastră de etnici români şi cetăţeni loiali ai statului ucrainean, să salutăm noua rundă a tratativelor bilaterale ocazionate de vizita oficială de răspuns a preşedintelui patriei noastre istorice, Traian Băsescu în Ucraina şi să Vă rugăm să abordaţi în cadrul convorbirilor dintre domniile voastre şi principalele probleme cu care se confruntă comunitatea românească din tânărul stat ucrainean.

Despre doleanţele comunităţii ucrainene din România sperăm că preşedintele Ucrainei, Viktor Andreevici Iuşcenco a luat cunoştinţă anul trecut în timpul vizitei sale oficiale întreprinse în România, întâlnire urmărită de noi cu deosebit interes. Ne-am bucurat atunci sincer pentru etnicii ucraineni din România, care au avut posibilitatea să se întâlnească cu preşedintele Patriei lor istorice şi să asiste la deschiderea centrului cultural, pus la dispoziţia lor de autorităţille statului român chiar în centrul Bucureştiului, pe Calea Victoriei.

Am fi şi noi, deosebit de fericiţi, cum au fost la timpul lor fericiţi etnicii ucraineni din România, dacă în timpul vizitei în Ucraina, organele puterii centrale şi locale ar oferi Excelenţei Sale, domnului Traian Băsescu, posibilitatea de a taia, la rându-i, panglica tricoloră de inaugurare a Centrului Cultural Român din Cernăuţi. Şi nu importă cum se va numi această instituţie, principalul este ca ea să fie deschisă, or, noi o solicităm de mai bine de 15 ani. E de dorit, de asemenea, ca acest centru să fie inaugurat în localul ales de comunitatea noastră, blocul № 25 „a” de pe strada Şevcenko, locaţie cu care ştim că este de acord şi partea română.
În încheiere, am vrea ca în cadrul întâlnirii excelenţelor Voastre, să fie căutate şi găsite soluţiile necesare pentru a pune capăt politicii de deznaţionalizare şi de asimilare a etnicilor români prin şcoală, promovată de Ministerul Învăţământului şi Ştiinţei din Ucraina, de a stopa procesul de transformare a şcolilor noastre naţionale în şcoli mixte. Suntem convinşi că în urma acestei înalte întâlniri, în sfârşit, va fi găsit şi mecanismul de punere în practică a ideei infiinţării la Cernăuţi a unei Universităţi multiculturale în cadrul căreea să fie pregătite la cel mai înalt nivel de instrure cadrele didactice nespus de necesare atât ucrainenilor din România, cât şi românilor autohtoni din Ucraina. Important după părerea noastră este ca să se convină şi asupra necesităţii schimbării legislaţiei electorale ucrainene, astfel ca minorităţile naţionale din Ucraina, inclusiv cea românească, să aibă posibilitatea, la fel ca şi în România, de a-şi alege direct reprezentanţii lor în Parlamentul Ţării. Mai credem că abordarea şi soluţionarea pozitivă a problemei privind anularea plăţii pentru obţinerea vizelor de întrare în România pentru etnicii români din Ucraina va fi şi ea salutată de întrega noastră comunitate. Sperăm că va fi abordată şi, în sfârşit, soluţionată deasemenea şi problema privind retrocedarea imobilelor cu destinaţie culturală şi religioasă care aparţin minorităţilor naţionale. Spunând aceasta avem în vedere retrocedarea către comunitatea românească din Cernăuţi a Palatului Cultural al Românilor, a Casei Naţionale a Românilor şi a Internatului gimnaziştilor români, proprietăţi ale Societăţii pentru Cultură şi Literatură Română în Bucovina, doleanţă cu care autorităţile ucrainene, inclusiv, domnul preşedinte V. A. Iuşcenko este la curent. Or, noi le-am înaintat la toate nivelurile începând chiar de la Primul Congres al Românilor din regiunea Cernăuţi ce şi-a desfăşurat lucrările în ziua de 7 iunie 1992.

Cu cele mai alese sentimente de consideraţie şi de speranţă care să nu fie dezminţită de deciziile adoptate în cadrul viitoarei întâlniri. Contăm pe bunăvoinţa Excelenţelor Voastre.

Dr. Ion POPESCU,
Preşedinte al Consiliului Naţional al
Uniunii Interregionale
„Comunitatea Românească din Ucraina”,
deputat al poporului din Ucraina,
membru al AP a Consiliului Europei

Vasile TĂRÂŢEANU,
Preşedinte al Senatului Uniunii Interregionale
„Comunitatea Românească din Ucraina”,
deputat în Consiliul regional Cernăuţi.

Aurica BOJESCU,
Secretar responsabil al Uniunii Interregionale
„Comunitatea Românească din Ucraina”,
deputat în Consiliul regional Cernăuţi.

11 februarie 2009
or. Cernăuţi

Ecouri

  • Ionic: (11-2-2009 la 00:00)

    Daca la nivel oficial atât in R.Moldova, cat şi mai ales in România şi Ucraina, s-ar recunoaşte raporturi de sinonimie existente intre denumirile diferite ale aceleaşi limbi – româna (moldoveneasca), atunci adresarea de mai sus trebuia sa vizeze in mod firesc şi drepturile încă a circa 200.000 de moldoveni (români) din regiunile Odesa, Nicolaev, Kirovograd, Viniţa etc., iar eforturile de susţinere din partea României puteau fi coordonate cu cele întreprinse din partea R. Moldova. Astfel numeroasele asociaţiile ale moldovenilor (românilor) din regiunile sudice puteau fi reprezentate de deputaţii şi asociaţiile romanilor (moldovenilor) din regiunile Cernăuţi şi Transcarpatia.

  • Cristi M3mO: (20-10-2010 la 17:07)

    Treziți-vă ! N.Bucovinei trebuie să facă parte din România ,deoarece acel pact dintre rusi si germani din 1940 expiră acum in 2010 ! Stați ilegal sub suveranitate ucrainiana ! Ucraina vrea cum o parte si din R.Moldova … acest stat nu are limite de bun simț!

  • Petru Clej: (21-10-2010 la 04:47)

    „Cristi M3m0″(?!) se află în plin delir, din care chiar ar trebui să se trezească.

    1) Pactul Ribbentrop – Molotov a fost semnat în 1939 nu în 1940.

    2) Nu știu de unde a scos elucubrația cu expiratul în 2010, oricum acest pact este nul de drept în condițiile de azi, având în vedere că are protocoale secrete și a fost oricum anulat de prevederile Tratatului de pace de la Paris din 1947.

    3) România și Ucraina au semnat un tratat de recunoaștere reciprocă a frontierelor în 1997, tratat ratificat de parlamentele ambelor state. Deșteptarea din ignoranță, Cristi M3m0″(?!)



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
Citește articolul precedent:
Alegeri în Israel: Kadima pe primul loc, dar dreapta și religioșii sunt majoritari

Livni are "un cap" avans față de NetanyahuPartidul centrist Kadima, condus de ministrul de externe Tzipi Livni, s-a situat pe...

Închide
18.116.10.48