R. Molodova la răscruceAți auzit probabil de binecunoscuta expresie a lui Murphy: nu dispera – mâine va fi și mai rău! În actuala situație în care se află R. Moldova mă întreb: dar unde mai rău decât atât? Înainte de a mă acuza de pesimism, vă recomand să aruncați un ochi pe agenţiile şi portalurile de știri. Și dacă după lectura fluxului informațional vi se pare că situația de la noi este OK, mai bine nu continuați să citiți acest articol. Personal, după cele citite, zilnic, nu am cum să eman prea mult optimism.
Afirm cu toată certitudinea că, la acest început de an, știrile postate pe agențiile autohtone (aici nu mă refer și la posturile tv, deoarece acolo, la capitolul informare, e o cu totul altă situație, în funcție de cine „comandă muzica”) generează un pesimism cras. Și nu e vina lor. Este clar că merge ceva prost în societatea moldovenească, iar campania electorală care se apropie amplifică și mai mult această stare de spirit. Pentru a sugera actuala conjunctură voi face o retrospectivă a știrilor apărute pe parcursul unei singure zile.
Pe lângă presupusele tentative de asasinat, arestările politicienilor și problema gazului rusesc care ajunge în R. Moldova numai când vor vecinii de la Răsărit, primele care mi-au atras atenția au fost rezultatele mai multor sondaje și studii sociologice, care nu sunt deloc îmbucurătoare.
Moldova – stat parțial liber
Astfel, raportul „Freedom in the world 2009″ („Libertatea în lume”), realizat anual de către organizaţia americană „Freedom House”, arată că situaţia drepturilor politice în R. Moldova s-a înrăutăţit față de anul trecut. RM a ajuns să facă parte din categoria ţărilor „parţial libere”. Motivele, așa cum le știm și noi, sunt vechi și perpetue: corupția, părtinirea politică în distribuirea alocărilor bugetare, politizarea investigaţiilor anticorupţie, îngrădirea accesului la informații (poate de aceasta și sunt tot mai mulți politicienii din opoziția de la noi cei care își fac în ultima vreme bloguri (vezi news.yam.ro)). În paranteză fie spus, România, “ultimul imperiu al Europei”, cum a denumit-o V. Voronin, se clasează la categoria „statelor libere”. Oare care e lecția?
Accesul la informaţie – nesatisfăcător
Centrul “Acces-info” a publicat un nou raport trimestrial al grupului său de experţi în care sunt atestate mai multe cazuri de îngrădire a accesului la informaţie. Deși specialiștii spun că s-ar fi atestat o uşoară îmbunătăţire în această privință (ei oferă 2.4 puncte din 5) față de trimestrele trecute, oricum în R. Moldova mai este mult de lucrat asupra culturii informaționale. Cazurile din ultimii, ani examinate în instanţele de judecată pentru accesul la informaţie, sunt suficiente (peste 300). De altfel, este corectă remarca preşedintelui Acces-info, Vasile Spinei: “Un impediment este şi ignorarea prevederilor legislative de către un număr mare de funcţionari, pe de o parte, şi de analfabetismul juridic răspândit în societate, pe de altă parte”.
Personal cred că jurnaliștii ar trebui să se adreseze în instanţa de judecată de fiecare dată când li se încalcă dreptul la informaţie pentru a contribui în acest mod, dacă altfel nu se poate, la educarea funcţionarilor publici care ignoră legislaţia în vigoare.
La coada clasamentului economic
Moldova pierde poziţii și în clasament pentru libertatea economică – „Index of Economic Freedom” – realizat de fundaţia americană „Heritage” şi „The Wall Street Journal”. Astfel, aflăm că, în topul pentru anul 2008, Moldova s-a clasat pe locul 120 printre cele 179 de state. Totodată, pentru R. M. performanţele la categoriile „libertatea monetară”, „libertatea investiţiilor” şi „combaterea corupţiei” sunt reduse. Presa titrează că investiţiile străine înregistrează dificultăţi, de la ineficienţa birocratică până la restricţiile directe. Nu este deloc de neglijat nici nivelul semnificativ de corupţie existentă în majoritatea instituţiilor publice. De aici și faptul că mituirea şi corupţia cumulate sunt un imediment serios pentru investitorii străini. Dar oare numai pentru aceștia? Nu și pentru noi, cetățenii simpli?
Corupția în floare
Totuși, într-o democrație ca cea de la noi, ingeniozitatea își spune cuvântul. Pentru cei care au salariile mici, și nu numai, anume corupția este ieșirea din impas. Nu o spun eu, ci un sondaj online al Centrului pentru Combaterea Crimelor Economice și a Corupției (CCCEC) care titrează: “Salariile mici favorizează corupția”. Cifra celor care sunt de această părere este îngrijorătoare. Mai bine de jumatate din participanții la sondaj – 51,7% – au răspuns pozitiv la această afirmație.
În același context, un alt studiul sociologic, lansat de curând la Chişinău, realizat de către asociaţia obştească „Iniţiativa Social-Rurală” (ISR) atestă că 66% din respondenţii din raioanele Anenii Noi şi Ialoveni susțin că în judecătorii se recurge frecvent la bani, cadouri şi contacte personale pentru a soluţiona cazurile (Info-Prim Neo). Potrivit sondajului, pentru soluţionarea litigiilor în instanţele de judecată, 43% dintre respondenţi au mărturisit că se dă mită intermediarilor, 37% – avocaţilor şi 15% – direct judecătorilor. Aici voi cita un expert de la Institutul de Politici Publice (IPP) care spunea: „Vă pot garanta că majoritatea cetăţenilor care au treabă cu justiţia sau cu administraţia noastră publică, devin în timp cetăţeni pierduţi pentru Republica Moldova”. Este adevărat.
Inflația la cote înalte
Revenim la „Index of Economic Freedom”. Clasamentul atestă că în R. Moldova nivelul inflaţiei este unul înalt. Săptămâna trecută a fost emis un comunicat de către Ministerul Economiei și Comerțului despre scumpirile din ultima perioadă. Nimic nou sub soare, ba dimpotrivă, mai mult m-am întristat când am văzut toate cifrele scumpirilor adunate grămadă. Tot la capitolul economie Ministerul Economiei și Comerțului încearcă, dar fără folos, să mai învioreze situația anunțând că rata inflației pentru anul 2008 a fost de 7,3%. Se prea poate să nu fie tocmai așa.
Analistul economic Veaceslav Ioniță susține că această cifră nu este credibilă pe motiv că, după părerea lui, inflația reală pe care au resimțit-o cetățenii este de cel puțin 13,2%. Mai mult, expertul susține că cifra anunțată public nu este credibilă și “este politică”, deoarece vine din partea Biroul Național de Statistică. Ioniță susține că “această structură își coordonează cifrele cu Ministerul Economiei”, iar în acest an, inflația a fost „camuflată și pusă pe umerile gastarbeiterilor”.
Scad și remitențele
Când spunem gasterbaiteri ne amintim de moldovenii plecați la muncă peste hotare. Deși, pentru actuala guvernare informația potrivit căreia în 11 luni ale anului trecut remitenţele au crescut cu peste 38% față de 2007, depăşind cifra de 1,5 mlrd. USD (echivalentul a peste 15,7 mlrd lei, la cursul oficial al BNM), ar putea fi motiv de bucurie, pentru oamenii simpli, rămași acasă fără de cei dragi, nu e. Să datoreze oare această creștere plecării mai multor concetățeni în afară? Nu pot să vă spun deocamdată, deoarece, în această chestiune, de obicei, cifrele reale nu sunt cunoscute.
Acum însă, criza îi va afecta și pe moldoveni. Așa cum declara anterior și reprezentantul permanent al Fondului Monetar Internaţional, Johan Mathisen, cererea de forţă de muncă în statele europene va afecta și cetăţenii moldoveni care lucrează peste hotare, iar, drept consecinţă, volumul banilor transferaţi în R. Moldova va scădea.
Cine pleacă nu se mai întoarce
Dacă am început cu această problemă – plecarea moldovenilor la muncă peste hotare, o altă știre titrează declarația MAI potrivit căreia o formaţiune politică din R. Moldova a organizat plecarea în Franţa a unui grup de tineri, dintre care doi nu au mai revenit în ţară. Păi, la ce să mai vină? Sunt motivați ei cumva să se întoarcă, oare? Au locuri de muncă, locuințe, sau posibilitatea de a-și construi un viitor mai bun decât acolo unde au rămas? NU! Și asta o știm cu toții. Nu este secret că moldovenii fug valuri peste hotare din disperare și sărăcia lucie care ne înconjoară. Nici nu e de mirare sau nu constituie o noutate că, odată scăpați, conaționalii noștrii au rupt-o la fugă, pe drept cuvânt, unde au apucat. Oare de ce azi avem peste un milion de cetățeni la muncă peste hotare (cifra vehiculată neoficial)?! De ce ne întrebăm „de ce au rămas doi tineri în Franța” și nu ne întrebăm de ce au ales să nu mai revină un milion?
Înțeleg că, în acest context, îngrijorarea e legată direct de implicarea unui partid politic, dar să privim mai profund în miezul problemei, de unde și concluziile.
Relaţia cu cetăţenii săi – una foarte proastă
Aceasta este concluzia experimată de către experții IPP. Potrivit lor, va veni un moment când adeziunea cetăţenilor moldoveni faţă de stat va fi pusă testării. Pentru a preveni un rezultat nefavorabil, factorii decizionali ar trebui să includă în “Strategia de securitate naţională” un capitol care să prevadă un mecanism de fundamentare a relaţiei dintre stat şi cetăţean. Totodată s-a abordat și faptul că cetăţenii renunţă la cetăţenia Republicii Moldova. “Acesta este doar un aspect al problemei” a menționat un expert IPP. Problema nu este că își iau o a doua cetățenie, ci este a cui cetățenie, adică a cărei țări? Să nu uităm că în ultimii ani statul rus a avut mână liberă la acordarea cetățeniei ruse moldovenilor. Așadar, aceasta ar trebui să ne pună pe gânduri în primul rând și în al doilea că statul nostru se discreditează tot mai mult în ochii cetățenilor săi de vreme ce aceștia acceptă cu disperare oricare cetățenie care oferă mai multe oportunități decât cea moldovenească. Aici e de fapt miezul problemei.
Opt probleme și nu numai…
În concluzie, opt știri cu tematici arzătoare pentru R. Moldova, opt subiecte care ar trebui să dea de gândit celor responsabili precum și nouă tuturor. Într-un stat în care, potrivit rapoartelor, există masiv corupția, lipsa de acces la informație, exodul masiv al cetățenilor peste hotare și căutarea de căi pentru a evada de aici, ceva înseamnă că nu merge și undeva piesele nu se mai leagă. Ce nu merge?
Metaforic vorbind – motorul politic, acolo de unde începe totul.
Stela Popa, www.stelapopa.unimedia.md