Lansarea sondajului cu privire la solicitarea autonomiei Ținutului Secuiesc http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt a atras în ceva mai mult de două zile cele mai multe voturi din istoria sondajelor propuse de revista ACUM – peste 6000.
Interesant este că numărul de vizitatori unici în cele trei zile – până acum peste 750 – nu explică acest număr impresionant de voturi, deși am verificat și votarea multiplă nu e permisă, cel puțin până la schimbarea IP-ului (ceea ce se poate petrece de la o zi la alta).
În orice caz, un activist UDMR mi-a confirmat că e un efort concertat din partea uniunii maghiare, iar proveniența vizitelor pe pagina noastră o confirmă: Ungaria a trecut pe locul doi după România, iar din România e un număr sporit de vizite din Cluj, Târgu Mureș, Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc.
Nu pun la îndoială legitimitatea unei astfel de campanii, dar sper că nu e doar un exercițiu cinic și fac apel la cei care votează „la comandă” să zăbovească pe pagina revistei ACUM, nu să o folosească doar pentru a-și depune votul în mare măsură propagandistic.
Revista ACUM a promovat cu consecvență înțelegerea româno-maghiară, combătând excesele naționaliste și de o parte și de alta și ar fi regretabil ca ungurii din România și cei din afara ei să nu cunoască acest lucru.
Îi așteptăm pe pagina noastră nu numai ca votanți într-un sondaj, ci ca cititori, pentru că vor avea ce găsi interesant pe pagina noastră.
P.S. Am aflat și explicația discrepanței dintre numărul de voturi din sondaj și statisticile Google. O omisiune de codificare făcea să fie înregistate doar vizitele pe pagina de index www.acum.tv. Or, majoritatea celor care au votat în sondaj au intrat direct pe pagina http://www.romanialibera.com/voxpopuli/voxpopuli.php?n=crt, care nu era deci contabilizată.
Omisiunea a fost rectificată pe 13 februarie în jurul orei 17, ora României, ceea ce a făcut să avem peste 3200 de utilizatori unici, de unde recordul pe o zi era de 719. Sâmbătă 14 februarie au fost peste 6600 de vizitatori unici. Numărul de vizitatori afișat pe pagina sondajului este de peste 33000, iar numărul de voturi de aproape 25000.
Acest lucru duce la concluzia că până acum statisticile Google, care indicau circa 5300 de utilizatori unici și 17000 de pagini citite pe lună subestimau masiv audiența noastră. Sigur că în cazul de față e o campanie – Ungaria a fost vineri pe primul loc înaintea României ca număr de vizite, iar din România grosul vizitelor a venit din Transilvania, dar iată că o anomalie a dus la un rezultat îmbucurător – audiența revistei ACUM este mult mai mare decât știam până acum.
Pot sa confirm cele constatate de Dvs. In ultima vreme mai multa lume din anturajul meu a accesat site-ul revistei ACUM. Si nu cred ca e rau. Revista dvs. merita sa fie vizitata de cat mai multa lume si vizitata fiind, are sansa sa fie citita si vizitata din nou. Cred ca si ideea autonomiei ar trebui abordata cu mai multa ratiune si mult mai putina patima.
Bucureştiul postbelic al anilor ’50 – ’60 era al doilea oraş de vorbitori ai limbii maghiare după Budapesta, cca 250.000
Filologii din Ungaria veneau la Universitatea din Cluj ca să studieze limba maghiară cultă, păstrată în autenticitatea ei.
În România acelor ani trăiau peste 4.000.000 de locuitori de naţionalitate maghiară (date neoficiale).
Secuii au cerut în toate timpurile autonomie şi nu în cadrul naţiunii maghiare, visul lor după cum spunea o glumă a acelor timpuri era să iasă românii, iar ungurii să nu intre.
Harta naţionalităţilor şi drepturilor acestora devenite minorităţi naţionale în actuala Europă este o problemă pe care fiecare stat democratic o rezolvă la nivelul ei Parlamentar şi Constituţional. Libera circulaţie a cetăţenilor ce se consideră minoritari este mult înlesnită de legilaţia UE.
Faţă de regimuri precedente, actuala situaţie a minorităţilor în România este la nivelul UE după umila-mi părere.
Domnule Gross, de unde, din ce sursa v-ati cules datele? Pentru ca ele sunt extrem de exagerate.
Eu eram avid de statistici cand eram mai tanar. Anul 1956 a fost un an foarte favorabil minoritatilor nationale si destul de nefavorabil romanilor in general. De exemplu mama mea nu a fost acceptata multa vreme sa lucreze in Cluj ca farmacista. Conditia obligatorie pe atunci era sa cunoasca perfect limba maghiara, in timp ce ea cunostea limba maghiara numai bine. Nimeni nu poate nega ca anii stalinisti au fost mai duri pentru romani decat pentru alte etnii din tara. In aceste conditii, nimeni de buna credinta nu poate pune sub semnul intrebarii statisticile de stat de atunci, referitoare la minoritati.
(PS: cititi si ziarele vremii respective: in conducerea de partid a fostei regiuni Cluj, regiune care avea sub 20% minoritati nationale, nu veti gasi timp de multi ani nici un nume romanesc).
Maghiarii din Transilvania au ajuns pana la cifra maxima de 1,56 milioane, dar multi dintre ei erau maghiari de religie iudaica si au plecat in Israel cand au putut. De atunci numarul maghiarilor a scazut atat datorita emigrarii in alte tari (in principal in Ungaria) cat si datorita faptului ca majoritatea lor traiau in orase, unde natalitatea e mai mica decat la sate.
As vrea sa va rog sa-mi spuneti ce sursa neoficiala ati folosit? Sursele maghiare din America vorbeau pe atunci de 4-7 milioane de maghiari in Transilvania!!
L-as cita si pe istoricul maghiar (evreu) Pal Lendvay, care la un post de televiziune americana a sustinut ca „Ungaria a gresit cand a trimis evreii la gazare la Auschwitz, pentru ca majoritatea evreilor din Transilvania erau de limba maghiara”. Parerea mea este ca aceasta nu este singura greseala! Nu numai din acest motiv condamnam noi holocaustul!
Cum spunea cinicul ministru de externe al Frantei sub sapte regimuri, Talleyrand: „a fost mai mult decat o crima, a fost o eroare”!!
In Bucuresti nu au trait niciodata sute de mii de maghiari ; aceasta este doar o legenda.
Cred ca pentru foarte multi dintre noi, calitatea vietii este un factor hotarator cand facem o alegere politica sau sociala. Discutia aceasta cred ca are cu mult mai mult sens daca facem anchete sociale in care sa intrebam cat mai amanuntit cititorii maghiari si romani despre lucrurile care sunt importante pentru ei.
Eu as adauga urmatoarele la un asemenea chestionar:
1. Credeti ca relatiile romano-maghiare se vor imbunatati, inrautati, sau vor ramane neschimbate intr-o asemenea perspectiva a autonomizarii tinuturilor secuiesti (sa existe cinci gradatii, ca de obicei, intre nu si da)
2. Credeti ca viata dvs se va imbunatati?…5 gradatii intermediare
3. Avand in vedere ca limita de intrare in parlamentul Romaniei este de 5% (sau alta), credeti ca divizarea maghiarilor in maghiari propriu-zisi si secui, lucru care va duce la eliminarea partidelor maghiare din parlament,(3% plus 3%) va: imbunatati, inrautatzi sau nu va schimba nimic din situatia maghiarilor?
4. In cadrul structurilor europene se merge in curent invers: nu catre bantustanizare, ci pentru integrare. Considerati ca a merge contra sensului istoriei este un fapt pozitiv/negativ/neutru..?
5 Exemplu Iugoslaviei arata ca divizarea pe criterii etnice a populatiei a creat de fapt in mod automat varsari de sange incomensurabile si neprevazute de nimeni la inceput. Considerati ca in aceasta operatie de stabilire a unor granite interne veti avea: de profitat, de pierdut, sau nici una nici alta?
6. Pana acum o parte semnificativa a populatiei secuiesti traieste din vanzarea unor obiecte artizanale, de exemplu statuete (pe litoral) sau alte obiecte folclorice, in restul Romaniei. Dupa pierderea pietei lor de desfacere, cine va livra banii necesari pentru aceste familii ca sa supravietuiasca? Romania? Ungaria, Rusia? America sau Nimeni?
Etc.
Cum credeti ca va fi soarta maghiarilor ramasi in zone unde ei formeaza o mica minoritate? (mai buna, mai rea, neschimbata).
Toti acesti factori trebuie pusi in balanta. De altfel si alte state au minoritati nationale. Israelul, cu un procentaj mare de musulmani, nu a trecut la infiintarea „Regiunii autonome musulmane” la Ierusalim sau in alta parte, pentru ca si fara autonomia interna a musulmanilor are suficiente probleme externe. Spania are probleme mari cu ETA: ei se ucid intre ei. Din fericire, cum mi-a spus un secui, „romanii nu sunt asa razboinici”.
Sunt lucruri grave de meditat inainte de a lua o decizie. Sper ca nimic sa nu se faca in pripa. Ar fi rau sa repetam soarta sarbilor.
Si am o intrebare: Dvs considerati ca preotul maghiar Laszlo Tokes nu este destul de nationalist? Si nici macar el nu sustinea (cel putin pana de curand, cand am citit un interviu de-al lui) independentza secuilor, ci doar cerea sa se termine mai repede soseaua care leaga Budapesta de secuime.
Asta spunea si Nicolae Titulescu: „nu exista nici o metoda care sa stabileasca limite absolut corecte intre state. Dar putem sa speram ca in viitor granitele vor deveni VIRTUALE”. Ce fericit ar fi fost el daca ar fi trait sa-si vada visul implinit: EU!
Datele neoficiale sunt din anumite arhive nedate publicităţii, dintre oficialităţi ale Guvernelor Dej – Kadar. Probabil că nu vor fi nici o dată accesibile. Să nu uităm că în ambele guverne au fost ardeleni de naţionalitate maghiară, mai ales în funcţii de partid (nu-i vorba de securitate şi alte organisme de acest gen). Se poate ca memoria să-mi joace o festă.
In privinţa Bucureştiului am scris vorbitori de limbă maghiară, aceasta fiind evaluare făcută la Budapesta în acei ani.
În privinţa Clujului, încă şi azi ţin minte că străzile erau scrise bi-lingv, iar în magazine se vorbeau curent cele două limbi. ( e vorba de anii ’54 -’60)
Exact asta am spus si eu: in acei ani minoritatile nationale erau oarecum protejate. In fosta regiune Cluj, maghiarii formau in mod evident mai putin de o cincime; foarte multi concentrati in Cluj, Jibau, Zalau, putini la tara. Populatia Clujului (mica de la inceput) a crescut de la primul razboi mondial pana in 1950 de la 5o de mii la o suta de mii de oameni. Maghiarii reprezentau in orasul Cluj cam 50% din populatie si firmele erau bilingve. (inainte de primul razboi mondial romanii nu erau acceptatri in orase, dupa Legile lui Tisza si alte traditii). Asa am reusit eu sa invatz ceva ungureste: sa scriu si sa citesc. Citind firmele in limba maghiara si cautand sa pronuntz corect. Am invatat mult si de la copiii unguri.
L-am rugat atunci pe un baiat din vecini, cam de varsta mea, sa incerce sa vorbeasca cu mine numai in ungureste, ca voiam sa invat si eu maghiara. A doua zi mi-a spus ca tatal lui i-a interzis sa vorbeasca in ungureste cu mine, ca el este cel care trebuie sa invetze romana. Vreau sa scriu in viitor un articol despre el pentru ca el a ajuns intre timp un antropolog vestit in America, iar in plus el este azi si un exemplu foarte bun de urmat si in privinta relatiilor inter-etnice romano-maghiare.
Ulterior, la scoala, am avut si vreo 6 colegi evrei, care sustineau pe atunci ca sunt maghiari!
In privinta milioanelor de maghiari , va pot spune ca pana si acum sunt „surse maghiare” care sustin ca Transilvania are o majoritate maghiara. Cum de numai 6% dintre alegatori voteaza cu UDMR-ul, se pune problema: Unde si cu cine voteaza ceilalti?
In San Francisco am vazut in librarii avertismente: „Pentru cei care vor sa viziteze Romania: ATENTIE Turisti! Nu cumparati harti ale Romaniei din Budapesta, ca nu sunt bune de nimic! Dati banii de pomana!”
Am fost prezent la lansarea cartii „The Romanian” la libraria gay „A different light”
si la discutiile cu autorul ei s-a discutat si acest aspect.
Autorul, Bruce Benderson (evreu din California) a realizat in aceasta carte ceva ce nici un alt autor american nu a reusit: sa prinda in mod corect aspecte ale culturii romanessti pe care altii nu le observa. Este atinsa si problema antisemitismului, care coexista cu alte lucruri, ca traditiile romanesti,unele prezentate foarte pozitiv. Apoi viata baietilor romani care in Ungaria se vindeau pe sume mici, chiar si un dolar, dar cand reveneau in Romania faceau pe indignatii cand auzeau despre homosexualitate (nici usturoi n-au mancat, nici…).
Probabil de aici se trag unele discrepante din
observatiile dvs.
intai de toate multumesc pentru raspunsul la o intrebare pe care inca n-o pusesem, desi eram curios. anume informatiile revistei „ACUM” asupra impactului public. prin simpla impresie asupra diversitatii rubricilor, a diversitatii punctelor de vedere in cadrul aceleiasi rubrici si a prezentei unor semnaturi de prestigiu – nu-l citez decat pe profesorul Tismaneanu -, ma asteptam sa aveti un impact asa de larg. ca mai rar colaborator ocazional, aceste date de trafic imi sporesc propria cota, cata e.
in ce priveste fenomenul de la analiza caruia ati plecat, anume discrepanta intre numarul de vizitatori inregistrati si numarul de voturi la un sondaj, ne-am confrutnat, la liternet, o singura data, ce-i drept, cu ceva similar. cu exceptia sectiunii „destinatii culurale” (la care wembasterul lucreaza inca), la celelalte e implementat un sistem de apreciere intalnit in general in blogosfera, navigatorul poate acroda unui articol sau unei carti un numar de stelute, pana la 5.
ei, bine, un anumit articol, nu conteaza identitatea, avea de zeci de multe ori mai multe voturi decat descarcari ale articolului si nu se poate vota decat din pagina articolului, care misca contorul la orice intrare. am semnalat autoarei. am primit o explicatie tehnica, ea insasi isi intrebase fratele, specialist in IT, fiind surprinsa. in cazul dv problema a fost mai simpla si nu conteaza specificul tehnic al unei probleme asemanatoare cu care alta „intreprindere” internautica s-a confruntat ocazional. scopul ecoului a fost doar de a semnala asemanarea de fenomene.
Este foarte laudabil faptul ca pe acest site (rliv/acum) se pot discuta si lucruri foarte sensibile care pe alte situri ar derapa cu siguranta in injuraturi si imprecatii. Treptat, sper eu, vom putea scoata fara patima tot adevarul la lumina. Avem de invatat din trecut, cu conditia sa uitam pasiunile trecutului.
Mai vreau sa adaug ceva: parerea ca toti maghiarii din Romania vor exact acelasi lucru este falsa. Dl Kokenyesdy pe care l-am avut candva coleg a precizat in mod clar intr-un interviu ca maghiarii din Maramures nu sunt de acord cu cererile de autonomizare a Secuimii. Dansul este seful UDMR din Sighet si este un om de calitate; l-am cunoscut cu multa vreme in urma si am citit de curand un interviu al lui dat presei.
Exista doua grupuri distincte de maghiari in Romania, ale caror interese nu sunt armonizate acum: maghiarii aflati in zone in care ei formeaza o mica minoritate, si cei care locuiesc in zone in care ei formeaza pe plan local majoritati.
Maghiarii din zonele in care formeaza o minoritate sunt interesati in respectarea drepturilor omului si in a avea o reprezentare politica, in timp ce maghiarii locuiesc in zonele in care traiesc in grupuri compacte sunt interesati in primul rand in posibilitatea de a avea un sistem legal care sa le permita utilizarea pe plan local a limbii materne in administratie si in viata de toate zilele.
Concluzie: exista ceva de facut, si anume cresterea libertatilor si a posibilitatilor celor care traiesc ambele zone. Dar, atentie!
La una din vizitele mele in Cluj am cunoscut prin prietenii mei de acolo o doamna care a fost influentata de UDMR sa urmeze facultatea de limba maghiara. Toate bune, dar visul ei era sa fie profesoara in Cluj!
Mai usor este sa gasesti un ac intr-un car cu fan decat un post de profesor de limba maghiara la Cluj! Ea nu vrea sa mearga in secuime, unde ar gasi locuri! Si intreaba pe toata lumea „ce e de facut”.
Daca i se sugereaza sa intrebe UDMR-ul si sa le ceara sa-i rezolve situatia, ar parea o jignire la adresa ei. Dar in realitate lectia care se desprinde de aici este sa nu avem prea multa incredere in partidele politice care dau sfaturi, ci sa le cerem si garantii cand dau sugestii.
Sau curioasa cerere ca statul roman sa dea bani pentru crearea unei universitati maghiare la Sf Gheorghe: cand statul da banii, tot el controleaza si politica . Din acest motiv Universitatile particulare din SUA se feresc sa ia bani de la stat, in cazul in care vor sa-si mentina independentra. Pentru ca statul le va cere altfel sa respecte legile federale, si multe Universitati crestine nu vor acest lucru.
Un ziarist budapestan care a scris toamna trecuta despre acest subiect, a spus ca „secuii nu se grabesc sa-si faca o Universitate Maghiara pentru ca inca nu au terminat de pus zacusca pentru iarna”. Eu nu stiu nimic despre zacusca secuiasca dar cred ca trebuie sa fie foarte buna de vreme ce ii opreste de la construirea unei universitati, chiar daca primesc bani din afara.
Unui student secui gay caruia i-am sugerat ca este de doua ori minoritar, ca gay si ca secui, mi-a raspuns: „si eu credeam asa la inceput dar mi-am dat seama ca sunt minoritar numai de un fel, pentru ca in Tg Secuiesc nu exista decat 5 romani. Avea dreptate!
Vreau sa fiu clar aici: daca Romania ar fi fost impartita administrativ pe provincii istorice, s-ar fi intamplat acelasi lucru ca in Jugoslavia si ar fi curs mult sange. Din fericire Romania a copiat sistemul francez care este mai bun si mai stabil su este orientat dupa criterii nationale. Astfel ca franta supravietuieste cu gasconii ei in conditii bune, desi mai sunt probleme. Gasconii din Franta sunt aceeasi populatie practic ca sibascii din Spania, unde din cauza impartirii teritoriale pe nationalitati se fac inca crime politice. As vrea sa nu existe niciodat varsare de sange in Romania pe aceasta tema, sa ajunga sa se bata oltenii cu moldovenii si muntenii cu ardelenii plus secuii cu toti. Virusul nationalist inca nu doarme in Europa de Est, ci doar dormiteaza.