caractere mai micireseteazacaractere mai mari

Cele mai recente contributii la rubrica Stiati ca...?



 

Cetatea lui Vlad Dracul

de (18-1-2009)

Pe cursul superior al râului Arges (DN 7c), lângă actualul sat Căpăţâni în secolele XIII şi XV a fost ridicată o cetate învăluită în legende: Poienari, menţionată pentru prima dată în 1453.

Cetatea Poienari se află la patru kilometri de barajul Vidraru, cocoţată pe un vârf de munte, la o altitudine de 860 de metri, protejata de pante abrupte. Cu veacuri in urma, facea parte, dintr-un lant de fortificatii ce aparau hotarul nordic al Tarii Romanesti.

Constructia nu putea adaposti decat o garnizoana de vreo 30-40 de soldati, suficient insa pentru a stingheri miscarile armateii dusmane.

Ca să ajungi la ea trebuie să urci 1480 de trepte, dar ajuns sus ai parte de o privelişte incredibilă şi tot efortul a meritat . Ruinele cetăţii lasă să se întrevadă un peisaj unic prin sălbăticia şi splendoarea sa.

A fost ridicată direct pe stâncă, cu ziduri groase de 2-3 metri şi 5 turnuri . Turnurile era acoperite cu şindrilă, interioarele pardosite cu cărămizi dreptunghiulare.

Se pare că ca la primul nivel a existat şi un cămin. Din motive de securitate uşa de acces în turn era la primul nivel accesul facându-se prin intermediul unei scări mobile. Porţiunea nordică a zidului s-a prăbusit în cutremurul din 1915.

Frumuseţea şi sălbăticia peisajului argeşean care înconjoară ruinele cetăţii Poienari au atras, ca vizitatori, televiziuni de renume, precum National Geographic, Discovery şi History Channel. care a adus României faima de ţară a lui Dracula.

\”Castelul din Carpaţi\”, al lui Jules Verne,este inspirat din legendele povestite de o româncă, despre misterioasa cetate a lui Vlad Ţepeş.

Cert este că a fost propietatea familiei Vlad Dracul. Potrivit legendei, aici este locul în care, Vlad Ţepeş s-a retras din calea turcilor.

Se pare că Vlad Ţepeş ajungând la cârma ţării în anul 1459 a arestat toate familiile de boieri care au participat la asasinatul tatălui – pe unii dintre ei i-a tras în ţeapă, iar pe alţii i-a obligat să meargă pe jos din capitala de atunci, Târgovişte până la Poenari şi să construiască o fortăreaţă .

Mulţi au alunecat pe povârnişuri şi s-au scufundat în adâncuri de prăpăstii, pradă vulturilor şi fiarelor. Pe cei rămaşi i-a iertat, socotind că s-au pocăit de rele şi s-au cuminţit.

Se presupune că cetatea retrasă, depărtată de drumurile comerciale ar fi fost de refugiu, loc de întemniţare a duşmanilor sau de adăpostire a vistieriei ţării.

A avut parte de un singur asediu cel al turcilor din vara lui 1462. Cetatea a fost ultimul refugiu al domnitorului inainte de a pleca in Transilvania. Ea a fost una din fortificatiile care au contribuit la victoria finala a romanilor din anul 1462.

Lui Vlad Tepes, ii revine meritul de a fi intarziat pentru cel putin sapte decenii inaintarea armatelor otomane catre sud-centrul Europei.

O altă legendă despre cetatea Poenari, spune că mai era cunoscuta sub numele de Raul Doamnei. Soţia domnitorului, stiind ca turcii sunt in apropiere si simtind ca nu mai are nici o scapare, a strigat soldatilor ca prefera sa se omoare decat sa fie prizoniera turcilor.

Apoi doamna tarii s-a aruncat in prapastie, trupul zdrobindui-se de stancile udate de apa raului. Locul unde a cazut s-a inrosit datorita sangelui doamnei, si acest lucru este vizibil si in zilele noastre.
.
Dincolo de peisajul care îţi taie respiraţia, legendele locului atrag ca un magnet turiştii, în special pe cei străini.

Ce părere aveţi despre acest articol?
  • Corect 
  • Frumos spus 
  • Îmi dă de gândit 
  • Am învăţat ceva! 

Ecouri



Dacă doriţi să scrieţi comentariul dv. cu diacritice: prelungiţi apăsarea tastei literei de bază. Apoi alegeţi cu mouse-ul litera corectă (apare alături de mai multe variante) şi ridicaţi degetul de pe litera de bază. Încercaţi!

Reguli privind comentariile

 
54.225.38.2