Radu Dragan
La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés
Connaissance des hommes, Paris, Éditions L’Harmattan, 1999
368 pagini
29 euro
Motto :
« Lévi-Strauss scrie undeva că dualismul este înainte de orice psihologic. Nu ştiu dacă putem rezuma întreaga, enorma complexitate a structurii dualiste la aspectul psihologic. Dar cred că este destul de plauzibil că, pur şi simplu, întreaga noastră funcţionare mentală este condiţionată în mare măsură de imaginea dualistă a lumii care se concretizează sub diferite forme, extrem de complexe, de variate, de la o cultură la alta. Eu mă feresc de apropieri pe care le consider forţate între religia iudaică şi structura dualistă a unui sat Bororo, de exemplu. Nimic nu ne autorizează să facem astfel de comparaţii, chiar dacă luăm în considerare structura dualistă a însăşi raţionalismului omenesc.» Radu Drăgan (din interviul acordat lui Marius Vasileanu).
Editura L’Harmattan a publicat în 1999 în colecţia sa «Connaissance des hommes ANTHROPOLOGIE, ETHNOLOGIE, CIVILISATION», studiul «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» de Radu Drăgan.
Radu Drăgan este un cunoscut arhitect, antropolog, doctor EHESS (École des Hautes Etudes en Sciences Sociales), Paris, autorul unor studii privind hermeneutica spaţiului, dintre care unele au fost publicate atât în România cât mai ales, peste hotare. O prezentare detaliată a personalităţii lui Radu Drăgan se poate găsi în portalul revistei online Asymetria (director Dan Culcer): «Radu Drăgan (născut 9.IX.1955, Bucureşti) este arhitect, antropolog, eseist, poet. A absolvit Institutul de Arhitectură (1982). Publică versuri în revistele „Amfiteatru” şi „Luceafărul” şi debutează editorial cu volumul de versuri Marea transparenţă (1979; Premiul pentru debut al Editurii Albatros). Între 1982 şi 1990, practică arhitectura la Romproiect şi Proiect Bucureşti. După ‘89 este asistent, apoi conferenţiar la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”. În ianuarie 1990, fondează revista „Arhitext”; publică aici, ca şi în „Arhitectura” şi „Revista de istorie şi teorie literară”, eseuri şi critică literară. Arhitect în mai multe agenţii de arhitectură şi decoraţiuni interioare, face un doctorat în antropologie socială şi etnologică la École des Hautes Études en Sciences Sociales din Paris şi altul în ştiinţa religiilor), la École Pratique des Hautes Études, tot la Paris. Colaborează la „Dilema”, „Contrapunct”, „Tribuna”, „Cotidianul” ş.a.
Din 1990 este colaborator permanent la „Jurnalul literar”(Bucureşti), unde publică articole în marginea actualităţii.
O primă culegere de eseuri, « Fiinţa şi spaţiul » (1992), dezvăluie preocuparea predilectă a autorului – hermeneutica spaţiului. « Muntele înflorit. Contribuţie la o hermeneutică a imaginarului » (1998) este o cercetare analitică a spaţiului simbolic în mai multe texte alchimice de la sfârşitul Renaşterii. Fără nici o tendinţă spre tracomanie, patru din cele cinci studii care compun volumul se referă la mitul magului Zalmoxis. Autorul evită, de asemenea, să caute configuraţii spaţiale în spatele structurilor gândirii. «Lumile răsturnate» (2000), traducere în limba română a cărţii «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés», apărută la Paris în 1999, este o analiză comparativă a spaţiului ca reprezentare socială, pe baza cercetărilor autorului în satele vâlcene. SCRIERI: “Marea transparenţă”, Bucureşti, 1979; “Fiinţa şi spaţiul”, Bucureşti, 1992; “Symbols and Language in Sacred Christian Architecture”, traducere Cristina Ilina Sălăjan, Edwin Mellen Press, New York, 1996; «Muntele înflorit. Contribuţii la o hermeneutică a imaginarului», Bucureşti, 1998; «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés», prefaţa de Michel Meslin, Paris, 1999; ed. Românească (Lumile răsturnate), tr. Roxana Pitea, Bucureşti, 2000.»
Volumul «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» este alcătuit din nouă capitole dezvoltate în trei mari părţi: «Spaţiul acestei lumi», «Spaţiul celeilalte lumi» şi «Geneza noţiunii de spaţiu».
Studiul a fost axat pe interpretarea şi valorificarea miturilor existente în zona societăţilor tradiţionale din sud-estul Europei, cu predilecţie din Oltenia şi Ţara Loviştei, de unde autorul, în urma cercetărilor sale, va prezenta în detaliu tradiţiile milenare de la Zamolxis până în zilele noastre.
«Meritul de a fi introdus în ezoterismul occidental pe Zalmoxis îi aparţine în egală măsură lui Pico della Mirandola. Plecând de la Pico, marii hermetişti ai Occidentului renascentist au făcut din Zalmoxis un mare mag alături de Abaris Hiperboreanul, Zarathustra şi Hermes Trismegistos.» va mai preciza Radu Drăgan într-unul dintre interviurile sale.
Organizarea spaţială a societăţilor tradiţionale, modul de percepţie al locuitorilor satului românesc privind “satul de sus” şi “satul de jos”, de “cei de sus” şi “cei de jos”, constituie pentru Radu Drăgan un filon de aur antropologic pe care îl va dezvolta cu profesionalism şi dăruire, în paginile acestui volum ce reprezintă o reflecţie teoretică excelentă a practicii antropologice, aşa cum remarca şi Michel Meslin eminent profesor de istorie comparată a religiilor şi antropologiei religioase de la Sorbona în prefaţa cărţii.
Studiile lui Radu Drăgan pe care le-a expus şi în cadrul catedrei «Istoria curentelor ezoterice în Europa modernă şi contemporană» de la Sorbona privind ezoterismul românesc continuă de-altfel tradiţia marilor săi înaintaşi: Mircea Eliade, Vasile Lovinescu, Mihai Vâlsan ş.a.
«La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» este recomandată deja în bibliografia pentru doctoratul de filozofie din universităţi franceze.
Chiar dacă Radu Drăgan a declarat cu modestie că «Adevărul este că nu sunt un exemplu de urmat. M-am risipit în direcţii aparent puţin convergente – antropologie, istoria religiilor, arhitectură, literatură. Dacă vrei, eu cred că sunt un fel de vestigiu nereuşit al mitului omului universal care nu prea mai are căutare în ziua de astăzi, un fel de relicvă intelectuală a acestui om total care a dispărut şi care în ziua de azi este o rara avis.», a rămas şi va rămâne încă pentru mine nu numai un exemplu în domeniile cărora s-a consacrat cât şi un mare Prieten.
De la miturile cosmogonice la societatea tradiţională românească «La représentation de l’espace de la société traditionnelle. Les mondes renversés» reprezintă un excelent studiu pe care, vă asigur, merită să-l aprofundaţi.